1.

AMPRENTA
Amprenta este o reproducere n negativ a unui relief. De obicei, n amprentarea
clasic un material n stare plastic se aplic, acoperind cmpul protetic
ateptndu-se s se ntreasc. Dup ntrire se ndeprteaz i este folosit pentru
confecionarea replicii pozitive, care devine modelul de lucru , pe care tehnicianul
dentar va modela macheta pentru viitoarea pies protetic.
Executarea unei amprente ridic de la nceput cteva condiii demne de remarcat:
- cmpul protetic care se amprenteaz trebuie s aib o consisten ct mai ferm,
pentru a putea produce modificri materialelor de amprentare
- pentru ca nregistrarea s aib loc, obiectul de amprentat nu trebuie s i
schimbe forma n cursul amprentrii
-materialul de amprent trebuie s fie plastic n cursul operaiunii, adic s-i
modifice forma sub aciunea obiectului i s nu mai revin la forma iniial dup
ndeprtarea de pe obiectul amprentat
- materialul de amprent trebuie s-i pstreze forma nregistrat, faptul realiznduse prin creterea consistenii acestuia, pn la valori care s nu mai permit
modificarea, formei sale sub aciunea factorilor mecanici externi. Acest proces-de
natur exclusiv chimic poart numele de priz i are o duritate variabil, de la
material la material
2. MODELUL DE LUCRU
Modelul este o reproducere pozitiv a cmpului protetic, pe care se afl bonturile
unde se vor cimenta viitoarele piese protetice. Pentru ca modelul s corespund
trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:

s fie foarte precis;

s fie rigid, nedeformabil;

s fie dur;

s prezinte o rezisten la rupere, presiune i frecare.

Materialele din care se confecioneaz modelele pentru acest tip de lucrare i care
corespund cerinelor enumerate sunt: gipsul obinuit, gipsul tare de tip Moldano,
gipsul sintetic.
Pasta de gips se depune progresiv n interiorul elementelor de agregare din
amprent i se vibreaz pentru eliminarea aerului. Pentru a se obine modele de mai
mare precizie i duritate se folosete pasta de gips tare care se toarn n elementele
de agregare i peste creasta alveolar. Dup umplerea coroanelor se continu
depunerea treptat a pastei pe acelai perete interior pn la umplerea total a
amprentei cu vibrare permanent.
Pt turnarea modelelor personal recomand sistemul ACCU-TRAC sau modele turnate
cu bonturi mobilizabile.
ACCU-TRAC este un sistem rapid, economicos si foarte precis de realizare a
modelelor cu bonturi monilizabile, rspunznd n mare masura cerinelor unui ideal

impus de stomatologia moderna. Aceasta metoda elimina complet pinurile. Sistemul

este comercializat de Whaledent International
Componentele sistemului sunt:

dispozitivul principal, conformatorul

braele

placua de baz

meninatorul de spaiu

Confecionarea modelului:

se pregateste amprenta: splare, degresare. Uscare, reducerea maginilor in

exces

se prepara pasta de ghips, recomandat a se folosi in ghips extradur sau dur

se toarna pasta de ghips in amprent si in suportul ACCU-TRAC pana la nivelul

braelor laterale imobilizabile

se indeparteaza ghipsul in exces inainte de a face priza finala

dupa priza finala se demuleaza amprenta, se indeparteaza placa de baz si se

desfac braele laterale

desprindere modelului din suport

surplusurile de ghips vor fi indepartate cu o panz de fierastrau, apoi se

secioneaz bonturile mobile in paralel cu zimii

reasamblarea componentelor in suport si se asigura modelul prin nchiderea

braelor

se aplica mentinatorul de spaiu la montarea in articulator

3. MACHETA DIN CEARA

Etapel de realizare a machetei:

bonturile se introduc intro baie de ceara pt a se optine cape uniforme (fig.6)

se elimina ceara in exces

la colet se aplica ceara de colet pt o mai buna inchidere marginala

se monteaza intermediarul intre cei 2 stalpi ai lucrari protetice

se aplica ramfosurile

se aplica tijele

4. AMBALAREA
Macheta din ceara este montata intr-un conformator metalic. Pe pereii
conformatorului se va aplica hartie cerata si se va degresa. Se pregateste pasta de
masa de ambalat intr-un vacuum-malaxor si se va turna pasta in interiorul capelor de
ceara la inceput apoi se va turna pasta pana va acoperi macheta de ceara
5. TURNAREA METALULUI
Dup ambalare, la circa o or se introduce la prenclzit ntr-un cuptor de
prenclzire, unde temperatura urc n 60 de min la 400 de grade, apoi n cuptorul de
nclzire, urmnd ca n decurs de 30 de minute, temperatura cuptorului s ajung n
jur de 980-1000 de grade.
Se scoate chiuveta cu tiparul din cuptor si se introduce in apartul de turnare in vid
firma Brego si se introduce metalul in tipar.
6. PRELUCRAREA SCHELETULUI METALIC
Dupa ce se raceste chiuveta, se dezambaleaz si se sableaz masa de ambalat de pe
metal.
Se taie tijele cu un disc pentru metal si se adapteaz pe model. Se prelucreaz
scheletul metalic cu ajutorul micromotorului cu freze dure pentru metal, pana se
ajunge la o grosime de minim 0.2-0.3 mm
Scheletul metalic se sableaza cu particule fine de Al2O3
7. ARDEREA CERAMICII PE SCHELETUL METALIC
Dupa pregatirea componentei metalice, se trece la urmatoare etapa si anume
arderea ceramicii.
Pentru inceput se va lua culoarea ideeala a pacientului, comparanduse dintii ramasi
(daca exista) cu cheia de culori, tinanduse cont si de tenul, varsta si sexul
pacientului. Dupa stabilirea culori se trece la arderea ceramicii.
Etapele sunt urmatoarele:

spalarea componentei metalice cu wash pt o mai buna legatura chimica intre

masa ceramica si componenta metalica

se vor aplica 2 straturi de opac pt a se acoperi componenta metalica

se vor aplica cu pensula masele ceramice dupa cum urmeaza: dentina baza.
dentina, transparent si enamel astfel incat sa se obtina culoare optima. Ideeal
este sa se faca 2 arderi si o ardere suplimentara pt corecturi daca mai este
nevoie. Dupa fiecare ardere dintii se vor prelucra cu freze si discuri speciale
pt ceramica.

Dupa proba in cavitatea bucala a pacientuli se va realiza ultima etapa, adica

aplicarea glazurii (masa sticloasa)