Analizatorul vizula este format din 3 segmente:

1.Segmentul periferic - in care se gaseste retina, care percepe excitatiile lumi

noase.Este alcatuit din globii oculari ,
anexe care se impart in anexe de protectiue: orbita, pleaope, conjuctiva, ap.lac
rimal si anexe de motilitate: musculatura
extrinseca a globului ocular.
2.Caile nervoase - care conduc impusurie nervoase de la retina spre centrul cort
ical, in regiunea calcarina lobul occipital
3.Centrl cortical- unde impulsurile nrevoase retinale se transforma in senzatii.
Globul ocular- organ pereche, situat in partea anterioara a orbitei, sustinut d
e capsula lui Tenon , muschii extrinseci, vase, nervi, tesut adipos.
-forma aproxim. sferica putin aplatisata in sens anteroposterior,
-axul AP - la maturi are 24 mm( linia cre uneste cei doi poli, se mai numeste ax
ocular extern), la nastere 16 mm,
pe parcursul primilor 7 ani 22-23 mm, iar la 14 ani >>24 mm.ZAx ocular intern- u
neste fata posteriaora a corneei cu fata posterioara a retinei=21,75 mm.
- axul transversal=23,6 mm
-axul vertical = 23,3 mm
-axul optic- de la polul anterior al globului ocular pina la fove a centarlis.
- i se descriu 2 poli: polul anterior- coincide cu cel mai proeminet sector de
pe cornee; polul posterior - vizavi de
cela nterior, in partea postreioara asclerei, putin mai lateral de locul prin
cafre nervul optic isiface aparitia din
globul ocular. Ecuatorul- 77,6 mm- intre cei 2 poli in paln frontal , perpndi
cular pe axa AP, a carui paln trce la distanta egal
dintre cei 2 poli.Meridiane- linii circulare care trec prin cei 2 poli.
- greutate ochiului- 7-8 gr, iar volumul 6,5 cm3.
Globul ocular este alcatuit din 2 categorii de formatiuni- peretle si continutu
sau:
1.Peretele-care reprezinta 3 tunici concentrice :externa- fibroasa, mijocie - va
sculara, interna -retina.
2.Continutul ochiului- medii trasparente si refrigente care constituie apratul d
ioptrtric- umoarea apoasa acamerei
anterioare si posterioare, cristalinul, corpul vitros.si corneea???
Tunica
a din:
Tunica
Tunica
activa

externa fibroasa- cea mai goroasa, si mai rezistenta ca celellate, compus

cornee, sclera si limbul sclerocorneean.
medie- vasculara-sau uvee, compusa din iris, corp cilira si coroida.
interna, retina fdin celule si fibre nervoase cuprise intre retina optic
si optic inactiva.

Tunica externa , fibroasa.

Rolul: de protectie acelorlalte tunicisi a structurior intraoculare transparent
e
mentine partial forma globuluii ocular
sclera serveste si ca schelet - pe ea se insera muschii extrinseci ai och
iului.
Corneea- rol de protectie/ alimentare/ de carcas(cele mai dure)
-transparenta, neteda, lucioasa, sferica, umeda, ft sensibila, avascular
a - in norma.
- capacitate de regenerare cu pastraea functiei.
-poate fi comparta ca ofereastra aGO.
-puterea de refractie 43-44 D.
- se alimentaeaz prin osmoza si difuziune din umoarea a poasa si lichidu
l lacrimal.
- inervatia foate bogata >> refelxul corneean(fibrele mielinice ale ramu

rii oftalmice ale n trigemen).

- datorita transparentei permite patrnderea si refractia razelor de lumin
a in ochi.
- partea anteriaora a tunicii externe, ocupa 1/6 din suprafata gl.ocula
r.
- forma unei calote sferice cu diamterul orizontal 12 mm si cel vertical
11 mm ceea ce reda supraftei anteriare
o forma elipsoidala( aceasta forma elipoidala se datroeaza faptului ca sclerotic
a intrece marginea corneei in partea superioara si inferioara mai mult decit in
ce amediala si temporala.
-raza curburii supraftei anterioare este de 7,7 mm , iar pe orizontala de
7,8 mm>> astigmatism fiziologic de 0,5 D.
-grosime acorneei in partea centrala de 0,4-0,6 mm iar spre periferie de
0,8-1 mm.
-limbul sclerocorneean- locul de trcere dinter sclera si cornnea ma stfel
incit marginile mai profunda a le
corneii sa patrunda in strarturile superficilae ale sclerei.Este o zoa de conden
sate fibroasa ,
importanta din ppunct de vedere anantomic , ptu ca pe aici se evacueza umoarea a
poasa din camerele GO.Importanta
din punct de vedere chirurgical ptu ca pe aici se intervine in caz de catracta s
au glaucom, zona fiind totatl nesingerinda.
Limbul are importanta in evacuarea umorii apoase din GO, deoarece in le este sit
iat canalu Schlemm.
Din cauza structurii complicate > procese inflamatoriii, alergice, neoplaziece.
Sursele de alimenatre ale limbului: artrele ciliare posterioare scurte si lungi/
arterele cilare anterioare.In app limbului
arterele ciliarea anterioare se ramifica in n3 branse:
1.Bransa principala patrunde in GO si anastomozeaza cu bransele artrelor ciliare
posterioare lungi>> marle cerc aterial al irisului.
2.BrANSA 2 -A >> reteaua arteriia perikeratica.
3.bRANSA A 3-A - RECURENTA ALIMENTEAZA EPISCELAR SIS CLERA
vENLE >> venele ciliare anterioare.
Inervatia de nervii ciliari si ramuri ale nervului oftalmic.
Histologic deosebim 5 starturi (biomicroscop):
1.Epiteliul anterior - intr-o masura mica aeste alimentyat si de lacrimi.Este o
continuarea a epiteliului conjuctival
si consta din 5-6 starturi de celule.Strattul cela mai profund - germinativ din
celule cilindrice, medii- celule
poliedrice, superficiale- aplatizate descuamata.
Epiteliul corneean are o mare capacitate de regenerare (eroziunile lui se epitel
iezeza de 1-3 zile).
2.Memrana elastica anterioara Bowman- din fibre colagene si amse amorfe transpar
ente , ft rezistenta la actiuni mecanice externe
si ft nerezistenta la actiune afermentilor proteolitici si atoxinelor bacterien
e / nu regnereza.
3.Tesutul corneean propriu-zis sau parenchimul- cel mai gros strta 8/10 din cor
nee.ets eformat din lamelele corneene dispuse
paralel una fata de alta atit in palns ueprficial(dar nu in aceeasi directie)>>
imporatnta mare in mentinerea
transparenteuie corneei. Lamelele la rindul lor constau din fibre colagene si el
astice +substanta fundamentala din
mucopolizaharide+lichid pericelular din fantele dintre straturile de lamele pri
n intermediul caruia se efectuaeza
schibul de substante.In fante sunt keratociti , fibre nervoase demilinizante, c
elule sanguine migratoare.Regenereaza
suficient - insa la lezarea lui lamelle si pierd paralleismul>> leucoame (cicat
rice )netrasparente.

4.Membrana elastica posterioara Descemet- omogena ,a morfa, transparenta, rezist

enta a;a actiunile fermentiloor
proteolitici si aa toxinelor bacterine si putin rezistenta la actiunile mecanice
.Regenereaza suficinet.APP de limb membrana lui
Descemet se ingroasa formind un cordon circular din fibre de colagen - inelul a
nterior alui SChwalbe.
5.Epiteliul posterior sau endoteliu- acatuit dintrun singur strat de celule apla
tisate , poligonale, care in conditii patologice pot hiperplazia si metaplazia c
oncomitent.
- protejeaza tesuturiel corneene de imbibitia
lor cu umoarea a poasa >> cantitat constatnta de apa in cornee>> transparenta.
Primele 4 se alimenteaza prin difuziune.Al 5lea strat prin osmoza .
Inervatia senztiva:
Corneea este cel mai sensibil tesut din corpul uman- esste inervata de 5 plexuri
nervoase:
1.Plexul prelimbal2.Plexul limbal
3.Plexul bazal Raizer
4Plexul subepitelial
5.Plexul epitelial.
Inervatia simpatica- dfe la lantul simaptic, nucleul Budge
Fbre trofice ce regleaza patrunderea subst. nutritive.
Nervul trigemen-?
Nervul Facial???
N.oculomotor??
Sclerotica- ocupa 5/6 din suprafta GO.
-dura , netrasparenta, rezistenta, inextensibila la a dulti, de culaoa
re alba, constituiat din fasciculi
fibrosi(din colagen si elastin) masa fundamentala de mucopoliaharide care se in
tetaie in diferite directii>>
intrasparenta ei.
- din 3 straturi:episclera (din tesut fibros lax, contacteaz cu capsu
la Tenon)
sclear propriu-zisa- din fascicule fibrosi densi cu
celule intre ei
lamela fusca- asemanatoare morfologic sclerei propri
u zise doar ca contine celule pigmentare cromatofori.Structura si functionla fii
nd continuarea arahnoidei cerebrale.
- starabatuta de orificii (emisarii), prina care ies sau patrund in G
O nervi sia vase.Cele mai numeraose
orificii in app polului posterior , prin care patrund in globul ocular areterele
ciliare posterioare scurte si lungi si nervii ciliari.
- orificiul de iesire anervului optic este situat supreomedial de po
lul posterior.La acest nivel stratuile esterne ale sclerei >> teca nervului opti
c, iar cele interne>> lamina cribrosa , prina le carei orificii trec fibrele n.
optic, artera si vena centrala a retinei.
- lama ciuruita se poate deplasa in caz de majorare a tensiunii intra
cerebralesau preiunii ic.
- paralimbal - rificii mici prin care trec arterele si venele ciliare
anteriare si vase limfatice.
- pe sclera se insera muschii drepti - la 5,5 -7 mm de la limb, iar p
utin posterior cei doi oblici.
- pe partea interna acslerei , in reg. limbului - un mic santulet, in
cae este situata canalul lui SChlemm sau sinusul venos al sclerei.Peretii canal
ului la exterior din partea interna asclerei , intrana- de trabeculi corneo- sc
lerali.

- intre sclea si coroida > spatiu supracoroidian umplut cu tesut fibro

s lax, prin care trec arterele ciliare posterioare lungi si nervii ciliari.
- slab vascularizata din ramurile arterleor ciliare posteriaore scurte
si lungi, artere ciliare anterioare.
Venele s evarsa in >> venel coroidine si venele ciliare anterioare.Vase adevarat
e limfatice nu exista insclera, limfa circulind prin spatii lacunare interfascia
lesi
comunica cu spatiile supracoroidien esi suprasclerale.
- inervatia de nervii ciliari si ramuri ale nervului oftalmic.
Tunica vasculara - uveea- culoare inchisa, intensa vascularizata , mare nr de c
elule pigmentare>> camera obscura , in care lumina patrunde numai prin pupila .
- din 3 parti- iris , corp ciliar, coroida.
Irisul- rol de diafragm / dozeaza spotu de lumina / rol stenopic cu diminuarea a
beratiei cromatice/ sfericitate/ partial
participa la producerea si evacuaraea umorii apoasea din ochi / valoare estetic
a, criminalistica >> la baza iridpodiagnosticii.
- diafragma discoidala , dispusa frontala, separind camera a nterioara de
cea posteriaoara.
- bizibil prin corneea transparenta
- diam orizontal= 12,5 mm, si diametru vertical de 12 mm.
- in centru - pupila
- la o distanta d e cca 2 - 3 mm de la margine apupilei se afla cercula
rterial mic (crause ), care separa irisul in
2 parti: zona ciliara cu numeroasaea dincituri si ridicaturi radiale, si zona
pupilara cu striatii mai fine.
-fata a nterioara- delimiteaz ainapoi camera a nterioara venind in raport
cu camera apoasa,; coloratia ei depinde de melanocite si melanina.
- fata posteriaoara- de cul negara , indifernt de pigmentatia fetei anteri
oare, este indreptata spre cristalin si camera posterioara .
-marginea ciliara a irisului se continua cu corpul cilira, aici irisul es
te cel mai subtirte 0,2-0,5 mm, dea ceea la acest nivel in rma traumatismelor s
e produc mai des rupturi iriene(irido-dializa).
Aici se observa niste adincituri si valuri concentrice provenite din plierea iri
sului in midriaza.
In zona arcului arterial mic irisul este cel mai gros.
Marginea pupiole i este caoperita de guleras pigmentar- strat de cel pigmentare.
- diametrul variaza in functie de virsta, acomodare, ilmuniare, in mediu
= 3mm, max dilata8 mm, max ingustat= 1mm.
Irisul contine : partea stromala si aprtea ectodermala, care alactiuiesc 5 strat
uri:
1.Epiteliul annterior
Membrana bazala anterioara
3.Stroma miriana
4.Membrana bazala posterioara
5.Epiteliul posterior.
Vascularizarea irisului :
Cercula arterial mare , sitiuata la periferia irisului , de la care pornesc bran
se radiale>>> anastomozare branselor
radile, intre eele>> cercul arterial mic situat la 2-3 mm de la margine apupile
i.
Venele irisului>> venele coroidine.
Inervatia senzitiva de nervii ciliari lungi
Vase limfatice in uvee nu se gasesc, cde aceea limfa din iris si corpul ciliar c
ircula prin spatii lacunare >> se varsa in camera anterioara.
Corpuyl ciliar- partara mijlocie a uveei, se intinde le a orra serata pina la r
adacina irisului

- latoime - 6-7 mm
-din partae coroinara si partae plana.
Partea coronara - latime de 3-4 mm, constituita din partaea interna si in proces
ele ciliare (70-80), situate pe crestele ciliare , de 2mm , albicioase, separate
de santulete de culoare inchisa.
Partaea plana- mai netedea, lungime 3-4 mm, ul bruna.
De epiteliul proceselor ciliare si de partea plana se insera zonula lui Zinn, ca
re porneste dea ici si se fixeaza de ecuatorul cristalinului
Dupa Salzmann , fibrelel zonulei Zinn ce pleaca de la pars plana>> se fixeaza de
cristaloida a nterioara .
fibrelel zonulei Zinhn ce pornesc de la pars coronara >> de ecuat
or si cristaloida posterioara.
Functiile corpui ciliar:
1.Acomodare- de msuchiul ciliar.
2.Reprezinta o glanda ochiului cu funia de secretie aumorii apoase.Acest lichi
d endovascular produs de corona ciliara alimenteza atesuturileavasculare- corne
ea, cristalin, corp vitros.
Lichidul intaocular vitC > decit in singe si in limfa , ZN, seleniu, Mg.
Histologic 5 straturi: de la sclera sper vitros:
1.Stratul supraciliar
2.sTRATUL muscular
3.Fibrelel circulare- muschiul lui MUUler
4.Stratuo vascular
5.Membrana vitossa - membrana lui Bruch - care se continua cu membrana lui Bruch
din coroida.
6.Stratul epiteliail.
Vascularizatia de cercula rterial mare al irisului.
Venele >> venel ciliare anterioare si partiall cu venle vorticoase.
Inervatia de nervii ciliar lungi
Inervatia parasimpatica - de la oculomottor>> m . ciliar.
Coroida - portiunea posterioara a tractului uveal, se intinde de la marginea pap
ilei nervului optic pina la orra serrata.
Din 4 starturi: din inetror spre exterior
1.MB sau lama vitroasa Bruch;
2.Stratul vaselor capilare (Ruymsch)
3.Startul vaselor coroidiene cu numeroase celule pigmentare
Startul supracoroidian sau lam,ina Fusca- din tesut conjuctiv lAX sub forma de l
amele elastice + celule endoteliale+celule
pigmentare+celule ganglionare a sistemului vegetativ.Prin acest start trec vasel
e si nervii ciliari posteriori.
Functiile: aprovizioneaza cu subst. nutrirtive starturiel externe ale retinei(p
ina la plexiform extern)
contrbuie la formarea acmere obscure >> protejeaza retina de lumina
mentineraea trii optime in ochi trii constatnyte intraoculare,
mentinerea tonusului ciliar.
Vascularizatia/: arterele ciliare posterioare scurte (7-12)/ arterele recurente
din cercul arterial mare a l irisului/ arterele ciliare scurte.
dE LA ARTERELE CILIARE SCURTE LA INTRraea lor in sclera in unele cazuri se forme
aza artera a normala cilioretinala ce se idreapta spre zonma maculara.
Inrvatia de nervii ciliari lungi si scurti.
Arterele uveei isi au oroigine adin 3 surse:
- ciliare posterioare scurte- 7-12, traverseaza scoera in jurul nervului optic;
- ciliare posterioare lungi-

ciliare anterioare- provindin arterele musculare.Ele perforeaza sclera apoi anas

tomozeaza cu cerrcul arterial marea al irisului , situat la baza irisului.De la
el pornesc 3 ramuri de artere colaterale:
??

Retina - membrana nervoasa, grosime de 0,1 mm laorra serrat asi o,4-0,5 mm la po

lul posterior, transparenta, rozpala.
- captuseste interiorul globului ocular de la paila nervului optic pina la pupil
a.
Din punct de vedere functional este impartiya in 2 portiuni:
1.Zona optica- partaea posterioara GO de la papila anervului optic pinna la or
ra serrata(linia ce demarca trecrea coroidei in corpul ciliar)In aceasta zona ar
e structira compusa si proprietati fotoreceptoate.
2.Zona oarba- acopera partae posterioara a corpului ciliar sia a irisului si est
e formata din 2 starturi de celule epitelialeoptic fotosensibile.
partea optica aretinei este fixcata de tesutul subiacent in jurul papilei nervu
lui optic si la orra serrata.Stratul decelulel pigmenatre ale retinei adera int
im la coroida (membra lui Burch)., in timp ce celelleat esunt usor detasabile si
se mentin intr-o pozitie constatnta datorita factorilor:
1.structura normalaa corpuilui vitros, separat de retina prin membrana hialoida.
El retine retina in contact cu coroida si epiteliul pigmentar a l retinei;
2.Presiunea intraoculara normala , distructia corpului vitros si micsorarea pres
iunii intraoculare>> dezlipirea retinei;
3.tensiune acapilara dintre startul neuroepitelial si cel de celule pigmenatare.
4.O OARECAREA ADERENTA CREATA CA URMARE APATRUNDERII PROCESELOR protoplasmatice
ale celulelor pigmantare printre
articolele extrene ale conurilor si nbastonaselor.
Histologic zona optica aretinei din 10 starturi fr la exterior la interior:
1.Stratul celuleor pigmantare- cel pigmnetare poliedrice, partea bazala ale aces
tor celule contin un nucleu eliptic ,
iar cea a picala - procese si fuilamente protoplasmatice cu pigment, care incon
joara sia limenteaza atricolele externe
ale celuleor neuroepiteiliale, fagociteaza disurile descuamatae ale neuroepitel
iului.
2.Stratul de conuri si bastonase- alcatuit din articole externe si interne ale
acestora.Articolel exeterne contin pigemntu in bastonase- rodopsina, in conusriiodopsina.cele interne cu filamnete contractile, glicogen, mitocondrii.
3.Membrana limitanta externa-separa zona nucelelor bastonaselor si conurilor de
corpurile lor.Se fpormeaza din terminatiile fibrelor lui Muller.
4.Stratuol garnular extern- separa nucllel conurilor si bastonaselor.
5sTARTUO plexiform sau reticylar extern- fibre nervoase din axonii neuropeiteliu
lui care fac sinaose cu dendritelel cel
bipolare.
6.sTRAtuk granular intern- celulel neuronului II sau celule bipolarecelule de a
sociatie(orizontale, amocrine, spogioblast).Celulele bipolare prin intermediul
dentritelor sinapsa cu axoniii mai multor bastonase si doar cu un singur con.
7Stratul plexiform - reticyuar inetrn - din fibre nervoase care sinapseaza cu de
ndritelel cel ganglionare+ prelungirile cel de asociatie+ fibre laterale ale ce
luleor mULLER.
8.sTRATUL CEKULEOR GANGLIONARE - CONTIN AL III NEuron.in regiunaea maculara ac
est star din 8-9 starturi iar in restul retinei doar un singur start.corpul celu
lei are dendrite
care se unesc cu stratul plexiform intern cu axonii cel bipolare, si un axon ft
lung - fibrele eoptice care se concentreaza in zona papilei nervului optic>> ner
v optic.

9.Stratul de fibre optice din cilindracsii demielinizati ai cel ganglionare +el

emente aparatului de sustinere _microglie)
10.Membarana limitanta interna- din dilatatiile conice sau placutele bazale ale
cel Muller., aceasta membrana separa retina de corpul vitros.
In regiune afoveei centarle -doar 5 starturi: 1234 si 10.
-sunt numai conuri
- lipsesc acpialrele,a rteriolelel, retina se alimenta
eaza prin difuziune si osmaoza.
125-130 mln bastonase(vedeerea scotopica acromatica si asiguar vedrea periferica
) si 6-7 mln conuri(vedere fotopica, cromatica ci centrala).
Vascularizatia retinei din 2 surse:
starturile interne pina la plexiform extern - de bransele arterei centarle ale r
etinei;
starturile externe- de retatua corio-capilara prin difuziune si osmoza.