MODELE DE CALCUL PENTRU

STRUCTURI DE BETON ARMAT

Metode de calcul
Calcul elastic static proiectarea curenta a oricarei structuri
dinamic
inelastic static (pushover)
dinamic
Calcul elastic static
geometria structurii deschideri,
inaltimi de nivel
elemente sectiuni momente de
inertie, arii
modul de elasticitate longitudinal
are caracter conventional in analizele
elastice
actiunea seismica modelata ca un
set de forte ce actioneaza static
verificarea se face in forte
inconsecvent pentru structurile cu
raspuns inelastic
2

Metode de calcul
Calcul dinamic liniar
structura definita ca la calculul elastic static
actiunea seismica modelata prin accelerograme inregistrate sau
sintetice
aplicabilitate structuri cu raspuns cvasielastic reactoare nucleare
Calcul static neliniar
trebuie definite curbe monotone de comportare ale zonelor inelastice
actiunea seismica modelata ca un set de forte aplicate static
aplicabilitate structuri la care modurile de vibratie sunt decuplate,
masele sunt distribuie uniform pe inaltimea structurii
verificari mecanismul de plastificare
fortele taietoare in elementele cu cedare fragila
rotiri plastice in elementele cu cedare ductila

Metode de calcul
Calcul dinamic neliniar
trebuie definite curbe ciclice de comportare ale zonelor inelastice
actiunea seismica modelata prin accelerograme naturale sau
inregistrate
aplicabilitate orice tip de structura, in special cele cu accidente
mase neuniforme pe inaltime, ruperi de rigiditate si rezistenta
verificari asemanatoare calculului static neliniar
volumul de date de analizat mult mai mare decat la analiza
statica neliniara

Modelarea neliniaritatilor
Macromodele neliniaritatea descrisa la nivel de eforturi globale (N,M)
articulatii plastice punctuale
Micromodele neliniaritate descrisa la nivel de material prin legi
constitutive pentru beton si armatura modele de tip fibra
Macromodele articulatii plastice punctuale pentru elemente la care
forta axiala este constanta articulatie plastica numai de moment
(grinzi la structurile cu planseul diafragma rigida, stalpii halelor,
podurilor)
pentru elemente la care forta axiala poate varia articulatie
plastica de tip M-N (stalpi)
Articulatii plastice punctuale la elemente la care forta axiala nu variaza
introduse la nivel de element in locatii stabilite de utilizator in
general la capetele elementelor curbe moment-rotire
cel mai simplu model 3 parametri pentru modelare si verificare
rigiditatea elastica, momentul de curgere, rotirea capabila
pentru calculul dinamic neliniar este necesar sa se defineasca si
regula de comportare hysteretica a articulatiei plastice
5

Rigiditatea elastica
E&E Elwood si Eberhard K=f(N/Ag/fc)
H&D Haselton si Deierlein
0.2
EN 1998

y y

Ec I c
L
N
0.07 0.59
0.07 v 0.6
'
Ecm I g
h
Ag fc

y db f ym

Lv av z
h
0.00135 1 1.5

3
Lv d d ' 6 fcm

FEMA K=f(N/Ag/fc)

F&B Fardis si Biskinis

y y

y 0.2 db f ym
Lv
0.00275 asl

3
d d '
fcm

Rigiditatea relativa pentru mai multe relatii de calcul

1
0.9

(Ec Ic)/(Ecm Ig)

0.8
0.7
0.6
0.5

FEMA
E&E
H & D Lv/h=2
H & D Lv/h=5
H & D Lv/h=8

0.4
0.3
0.2
0.1
0
0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

N/Ag/fc'

0.6

0.7

0.8

0.9

Rigiditatea elastica
Parametrii cei mai importanti
forta axiala normalizata n=N/Ag/fc
bratul de parghie Lv lungimea intre sectiunea cu moment nul si
cea cu moment maxim variaza in functie de nivelul de solicitare la
grinzi
Dispersia rezultatelor ridicata
Pe langa elementele structurale elemente nestructurale in general
nu se modeleaza rigiditatea este mai mare decat cea furnizata de
relatiile de calcul calibrate pentru console la structurile in cadre in
general se introduc rigiditati conventionale

Statistica rotirii de
curgere (Fardis &
Biskinis)

Rotirea capabila
H&D Haselton si Deierlein
pl
cap
0.12 1 0.55 asl 0.16 0.02 40sw

0.43

EN 1998

0.540.01 fc 0.660.1sn 2.2710

max 0.01, '

0.0145
pl
um

0.25

el
max 0.01,

'

0.3

0.2 Lv
fcm

h

0.35

sw

f ywm
fcm

25

F&B Fardis si Biskinis

max 0.01, '

pl
um
stpl 1 0.4 acy 1 0.55 asl 0.2
fcm
max 0.01,

0.225

L
v
h

0.375

sw

25

f ywm
fcm

F&B rotirea capabila asociata reducerii cu 20% a momentului maxim;

formula calibrata pentru un numar mare de stalpi si pereti (in general
pereti scurti)
EN 1998 adoptata dupa formulele F&B, dar cu factori partiali de
siguranta
H&D curba infasuratoare calibrata pentru un model de tip Takeda
triliniar cu degradare ciclica si in ciclu pentru toti stalpii incercati la baza
de date Kawashima; rotirea capabila corespunde momentului maxim atins
8

Rotirea capabila
Statistica rotirii plastice capabile (Fardis & Biskinis)

Parametrii cei mai importanti

forta axiala normalizata
raportul Lv/h influenta fortei
taietoare
coeficientul de armare
transversal
Dispersia rezultatelor
ridicata; EN 1998-3 propune
doua formule una empirica si
una bazata pe analiza sectionala
(integrarea curburilor)
rezultatele pot diferi de la
simplu la dublu, in special
pentru brate de parghie mari.

Modele hysteretice
Momentul de curgere in general considerat momentul capabil
calculat cu rezistente medii mecanismul cel mai probabil de
plastificare
Modelele hysteretice descriu comportarea articulatiei plastice la
actiuni ciclice
Cel mai simplu model hysteretic pentru elementele de beton armat
Takeda incorporeaza degradarea rigiditatii la descarcare si
degradarea rigiditatii la reincarcare la atingerea unor deformatii
considerabile
Reguli Takeda biliniar
2 = 7

2 = 10

7 =

6
3

11

10

Modele hysteretice
2 = 12

1
7 = 11

7
6

13

8
10

9
10

5 = 9

Reguli Takeda biliniar

2 = 12

2 = 10

13

11

11
0

10

5 = 9

5 = 7

11

Modele hysteretice
Reguli hysteretice Takeda triliniar (Ibarra & Krawinkler)

In cazul tuturor
elementelor de beton
armat comportarea
ciclica duce la
modificarea curbei
infasuratoare
determinata sub
incarcari monotone

Modele hysteretice cu reguli

suplimentare degradare de
rezistenta, includerea fenomenului
de ciupire a diagramei hysteretice
12

Calibrarea rezultatelor
Curba ciclica
0.2

T=0.70s
cy=0.13

0.15

ERG1
n=0.2

c=0.03
c=F/G

c=5

0.1
0.05

r=16.70
r=0.0
-6

-5

ncy=1.25

0
-4

-3

-2

-1

-0.05

Model
Test

-0.1
-0.15
-0.2

Drift [%]

Energia hysteretica
1

T=0.70s
cy=0.13

0.9
0.8

eh[m /s ]

0.7
0.6
0.5

ERG1
n=0.2

c=0.03
c=5
r=16.70

Model
Test

r=0.0

0.4

ncy=1.25

0.3
0.2
0.1
0
0

10

15

20

25

30

35

Semicycle

13

Avantaje
Modelarea cu articulatii plastice punctuale la elemente fara forta axiala
interpretarea rezultatelor este simpla programele de calcul
furnizeaza direct rotirea plastica care poate fi comparata cu rotirea
plastica capabila
modelul este foarte robust din punct de vedere numeric
convergenta rapida, timp de rulare scurt, spatiu de stocare limitat
modelul se preteaza operatiei de calibrare a rezultatelor experimentale
chiar si cu un numar mic de parametri ai curbei hysteretice

14

Teoria clasica a plasticitatii

Modelarea cu articulatii plastice punctuale la elemente cu forta axiala
Formularea este bazata in general pe teoria clasica a plasticitatii; sunt
necesare:
definirea unei rigiditati in domeniul elastic problematica deoarece forta
axiala variaza din primii pasi de incarcare, la fel ca si bratul de forfecare in
general nu se pot folosi formulele de calcul ale rigiditatii
definirea unei curbe de interactiune N-M (N-Mx-My)
definirea unei reguli de curgere in teoria clasica a plasticitatii incrementul
de deplasari este normal la suprafata de interactiune; alte teorii introduc o
functie de potential incrementul de deplasari este normal la suprafata
definita de functia de potential
definirea unei reguli de consolidare comportarea articulatiei plastice
dupa curgere
Elementele bazate pe teoria clasica a plasticitatii nu sunt in general indicate
pentru calculul elementelor de beton armat:
in domeniul elastic comportarea la incovoiere si cea la forta axiala sunt
decuplate in modelarea bazata pe teoria clasica a plasticitatii la elementele
de beton armat cele doua comportari sunt cuplate inca din primii pasi de
incarcare
15

Teoria clasica a plasticitatii

Modelarea cu articulatii plastice punctuale la elemente cu forta axiala
interpretarea rezultatelor este simpla rotirile plastice furnizate de
programul de calcul sunt comparate direct cu rotirile plastice capabile
timp de rulare scurt, spatiu de stocare limitat, robust din punct de vedere
numeric in majoritatea cazurilor
chiar daca nu este cel mai indicat model pentru stalpii structurilor in cadre
de beton armat este popular pentru simplitate

16

Micromodele
Modelarea cu elemente de tip fibra

Modelarea neliniaritatii la nivel de

material modele fibra
formularea in deplasari se
considera cunoscute functiile de
interpolare ale deplasarilor
functiile de interpolare din
domeniul elastic instabilitate
numerica dupa atingerea
rezistentei maxime utilizarea
unui numar mare de elemente

formularea in forte se considera cunoscute functiile de interpolare ale

fortelor pe un element (momentul variaza liniar, forta axiala este
constanta) functiile de interpolare pentru deplasari rezulta variabile
comportare stabila in domeniul postelastic o bara poate fi modelata cu
un singur element
17

Micromodele
Influenta numarului de puncte de
integrare (Taucer, Spacone, Filippou)

Este necesara definirea mai

multor parametri:
numarul de puncte de
integrare utilizate pentru
calculul numeric al matricei
de rigiditate
integrare Gauss
punctele de integrare nu
cuprind capetele
integrare GaussLobatto punctele de
integrare cuprind si punctele
de la capete, unde se
concentreaza deformatiile
plastice

Rezultatele sensibile la numarul de puncte de integrare

18

Micromodele
fiecare sectiune de integrare este impartita in fibre; fiecare fibra este
caracterizata de pozitie, arie si material; efortul se considera constant pe o
fibra; se poate considera si confinarea betonului
legile constitutive ale materialelor in cazul actiunii seismice trebuie
definite modele ciclice de comportare pentru beton si armatura
Modelul Kent-Park modificat, curba infasuratoare

Modelul hysteretic propus de Yassin (1994)

19

Micromodele
Modelul Chang&Mander, regula de descarcare si
reincarcare

Modelul Chang&Mander, regula de descarcare si

incarcare pe intindere

Modelarea cu elemente de tip fibra are mai multe avantaje

se tine cont de interactiunea dintre forta axiala si momentul incovoietor
inca din primii pasi de incarcare, spre deosebire de modelarea cu
articulatii plastice punctuale
20

Micromodele
nu este necesara considerarea unei reguli de curgere si de consolidare
ca la teoria plasticitatii, ci numai legi constitutive la nivel de material
comportarea sub solicitari ciclice cand forta axiala variaza este mai
aproape de realitate
Exista si anumite dezavantaje:
elementul nu are ca data de iesire rotiri plastice, ci numai curburi in
sectiunile de integrare probleme in compararea cu datele experimentale
deformatiile plastice se concentreaza in general in sectiunile de la capete
marimea curburilor depinde de numarul de sectiuni de integrare
folosite, chiar daca pe ansamblu raspunsul exprimat in deplasari este
aproximativ la fel
in cazul elementelor care isi ating rezistenta maxima si apoi se
degradeaza exista fenomenul de delocalizare un numar mai mare de
puncte de integrare va duce la o comportare de tip fragil

21

Micromodele
Fenomenul de delocalizare
(Taucer, Spacone, Filippou)

In ciuda neajunsurilor
specificate nodelul este
folosit pentru consecventa
in modelare si in special
cand verificarile nu se fac in
rotiri plastice.

22