I.

Definiie

II.

Clasificare

III.

Diagnostic
A.
B.
C.

IV.

Msurarea tensiunii arteriale

Investigaii paraclinice
Evaluarea riscului cardiovascular global

Diagnosticul/Screeningul HTA
secundare

Tensiunea arteriala = presiunea

exercitat de snge mpotriva pereilor
vasculari, generat de pompa cardiac.

Parametrii TA
TA sistolic (maxim) = 120-135 mmHg
TA diastolic (minim) = 60-80 mmHg

o
o

Definiie Hipertensiunea arteriala

creterea persistent a valorilor tensiunii arteriale (TA)
sistolice i/sau a valorilor TA diastolice 140/90 mmHg

la pacienii diagnosticai cu diabet zaharat i afectare

renal cronic valorile sunt mai reduse, respectiv,
130/80 mmHg
TA optima =120/80 mmHg

I.

Definiie

II.

Clasificare

III.

Diagnostic
A.
B.
C.

IV.

Msurarea tensiunii arteriale

Investigaii paraclinice
Evaluarea riscului cardiovascular global

Diagnosticul/Screeningul HTA
secundare

n funcie de valorile tensiunii arteriale sistolice (TAS) i

diastolice (TAD):

Categoria

TAS (mmHg)

TAD (mmHg)

< 120

< 80

TA normal

120 129

80 84

TA normal nalt

130 139

85 89

HTA stadiul 1 (uoar)

140 159

90 99

HTA stadiul 2 (moderat)

160 179

100 109

HTA stadiul 3 (sever)

180

110

Hipertensiune sistolic izolat

140

< 90

TA optim

n funcie de etiologie:
HTA primar sau esenial (95% din cazuri)
HTA secundar (5% din cazuri):
renal renovasculara
renoparenchimatoasa
endocrin - feocromocitom

I.

Definiie

II.

Clasificare

III.

Diagnostic
A.
B.
C.

IV.

Msurarea tensiunii arteriale

Investigaii paraclinice
Evaluarea riscului cardiovascular global

Diagnosticul/Screeningul HTA
secundare

Diagnosticul pozitiv al HTA:

Obiectivarea valorilor TA crescute
HTA primara (esentiala): excluderea cauzelor de
HTA secundara
Identificarea unor posibile cauze de HTA
secundar
Evaluarea riscului cardiovascular global
(identificarea prezenei altor factori de risc i/sau a
afectrii organelor int)

 Masurarea repetata a TA, deoarece prezinta variatii in

cursul aceleiasi zile, cat si in zile diferite
Confirmarea diagnosticului de HTA: identificarea unor
valori crescute la cel puin 3 msurtori separate ale TA
Modalitati:
de catre medic sau asistenta (ambulator sau spital)
automat (pe o perioada de 24 de ore)
de catre pacient la domiciliu

Se masoara TA de cel putin 2 ori la interval

de 1-2 minute
Tensiometrul pozitionat in dreptul inimii
Se noteaza faza I (apariia) i faza V
(dispariia) a zgomotelor Korotkoff pentru
identificarea TA sistolice i respectiv,
diastolice.
La prima consultaie - TA la ambele brae
pentru depistarea eventualelor diferene
datorate bolilor vasculare periferice

 instruirea pacientului pentru masurarea corecta a

TA
utilizarea instrumentelor adecvate : dispozitive
semiautomate

Indicatii:

variaii mari ale valorilor TA

valori tensionale crescute n absena altor
factori de risc cardiovascular
suspiciune de rezisten la tratament
episoade de hipotensiune (mai ales la vrstnici
sau diabetici)
gravide cu valori crescute ale TA

I.

Definiie

II.

Clasificare

III.

Diagnostic
A.
B.
C.

IV.

Msurarea tensiunii arteriale

Investigaii paraclinice
Evaluarea riscului cardiovascular global

Diagnosticul/Screeningul HTA
secundare

glicemia jeun, colesterolul seric total, LDLcolesterolul seric, HDL-colesterolul seric,

trigliceridele serice jeun, potasiul seric,
acidul uric seric, creatinin seric
clearance-ul de creatinin
rata filtrrii glomerulare
hemoglobina i hematocritul
examenul de urin (inclusiv
microalbuminurie calitativ i examenul
microscopic al urinii)

Utile pentru aprecierea riscului cardiovascular:

testul de toleran la glucoz oral, la pacienii cu glicemia

jeun > 100 mg/dl
monitorizarea ambulatorie a valorilor TA/24h
ecocardiografie: hipertrofia ventriculului stang
proteinurie cantitativ la pacienii cu test calitativ pozitiv
examenul fundului de ochi
electrocardiograma: aritmii, semne de hipertrofie
ventriculara stanga

I.

Definitie

II.

Clasificare

III.

Diagnostic
A.
B.
C.

IV.

Masurarea tensiunii arteriale

Investigatii paraclinice
Evaluarea riscului cardiovascular global

Diagnosticul/Screeningul HTA
secundare

Riscul cardiovascular global = riscul

estimat de eveniment coronarian acut sau
de accident vascular cerebral n populaia
hipertensiv, pe o perioad de 5 sau 10 ani.

Termenii de risc sczut, moderat, nalt

i foarte nalt se refer la riscul de
eveniment cardiovascular fatal sau nonfatal la 10 ani.

Valoarea TAS i TAD

Presiunea pulsului (la pacienii n vrst): diferenta dintre
TAS si TAD
Vrsta (B > 55 de ani; F > 65 de ani)
Fumatul
Dislipidemia

Col total > 190 mg/dL (VN < 200 mg/dl) sau
LDL-Col > 115 mg/dL (VN <130 mg/dl) sau
HDL-Col: B < 40 mg/dL (VN > 39 mg/dl), F < 46 mg/dL
(VN >43 mg/dl)
TG > 150 mg/dL (VN <160 mg/dl)
Glicemia jeun 102-125 mg/dL (VN = 70-100 mg/dl)
Test de toleran la glucoz oral cu rezultat anormal
Obezitate abdominala: F>88 cm, B>102 cm
Istoric familial de boli cardiovasculare (B < 55 de ani; F <
65 de ani).

cerebral: accident vascular cerebral

cardiac: infarct miocardic, angin
pectoral, insuficien cardiac
renal: nefropatie hipertensiva
retinopatie avansat: hemoragii,
exudate sau edem papilar
boala vasculara periferica

HVS evideniat electrocardiografic si

ecocardiografie
Dovezi ecografice de ngroare a peretelui
arterial sau plci aterosclerotice
Uoar cretere a creatininei serice
Scderea ratei filtrrii glomerulare sau a
clearance-ului de creatinin
Microalbuminurie

Tensiunea arterial (mmHg)

Normal
TAS 120-129
sau
TAD 80-84

Normal
nalt
TAS 130-139
sau
TAD 85-89

Risc mediu

Risc mediu

Risc adiional
sczut

Risc adiional
moderat

Risc adiional
nalt

1-2 FR

Risc adiional
sczut

Risc adiional
sczut

Risc adiional
moderat

Risc adiional
moderat

Risc adiional
foarte
nalt

3 sau mai muli FR, leziuni

organice subclinice sau diabet
zaharat

Risc adiional
moderat

Risc adiional
nalt

Risc adiional
nalt

Risc adiional
nalt

Risc adiional
foarte
nalt

Boal cardiovascular stabilit

Risc adiional
foarte nalt

Risc adiional
foarte nalt

Risc adiional
foarte nalt

Risc adiional
foarte
nalt

Risc adiional
foarte
nalt

Ali FR, afectare subclinic de

organ sau boal
cardiovascular

Fr ali FR

HTA gr. 1

HTA gr. 2

HTA gr. 3

TAS 140-159
sau
TAD 90-99

TAS 160-179
sau
TAD 100-109

TAS 180
sau
TAD 110

Evaluarea riscului cardiovascular

Evaluarea riscului
cardiovascular

I.

Definitie

II.

Clasificare

III.

Diagnostic
A.
B.
C.

IV.

Masurarea tensiunii arteriale

Investigatii paraclinice
Evaluarea riscului cardiovascular global

Diagnosticul/Screeningul HTA
secundare

HTA secundar este sugerat de:

Valori foarte crescute ale TA, mai ales la copii sau adulii
tineri (vrsta < 35 ani)
Instalarea brusc a HTA la orice vrst
HTA refractar la tratament
Hipertensiune accelerat sau malign (TAD 130 mmHg,
retinopatie hipertensiv severa, insuficien cardiac,
insuficien renal progresiv)
Agravarea brusc a funciei renale la un pacient hipertensiv
Descoperirea unui rinichi mic prin orice tehnic
(hipertensiune renovascular).

Cauzele HTA secundare

Hipertensiune renoparenchimatoas
Hipertensiune renovascular
Coarctaie de aort
Hiperaldosteronism primar
Sindrom Cushing
Feocromocitom

Organ int

Explorare

Elemente de evaluare HTA

Electrocardiograma

hipertrofie ventricular stng

ischemie
aritmii

Ecocardiografia

masa ventricular stng

funcia sistolica si diastolic VS
dimensiunea (volumul) atriului stng

Ecografie Doppler

grosimea intim-medie carotidian

evidenierea leziunilor aterosclerotice la nivelul arterelor carotide

Creatinina

indicator al disfunciei renale

Clearance de
creatinin
Rata filtrrii
glomerulare

permit identificarea afectrii renale uoare, subclinice, uneori

chiar n prezena unor valori normale ale creatininei serice

Acidul uric seric

hiperuricemia se coreleaz cu reducerea fluxului sanguin renal i

cu prezena nefrosclerozei

Microalbuminuria,
proteinurie

reflect alterarea barierei glomerulare

Fundoscopie

se recomand doar pacienilor cu HTA sever (retinopatie

hipertensiv gr. III, IV)

CT, RMN

permit evidenierea infarctelor lacunare, a microhemoragiilor, a

leziunii de substan alb (datorit costului crescut nu se
recomand de rutin)

Cord

Artere

Rinichi

Ochi
Creier

Barbat, in varsta de 70 ani

fumator
glicemie a jeun = 120 mg/dl
TA 150/98 mmHg

a) Risc adiional sczut

b) Risc mediu
c) Risc aditional moderat
d) Risc aditional inalt

Tensiunea arterial (mmHg)

Normal
TAS 120-129
sau
TAD 80-84

Normal
nalt
TAS 130-139
sau
TAD 85-89

Risc mediu

Risc mediu

Risc adiional
sczut

Risc adiional
moderat

Risc adiional
nalt

1-2 FR

Risc adiional
sczut

Risc adiional
sczut

Risc adiional
moderat

Risc adiional
moderat

Risc adiional
foarte
nalt

3 sau mai muli FR, SM, leziuni

organice subclinice sau diabet
zaharat

Risc adiional
moderat

Risc adiional
nalt

Risc adiional
nalt

Risc adiional
nalt

Risc adiional
foarte
nalt

Boal cardiovascular stabilit

Risc adiional
foarte nalt

Risc adiional
foarte nalt

Risc adiional
foarte nalt

Risc adiional
foarte
nalt

Risc adiional
foarte
nalt

Ali FR, afectare subclinic de

organ sau boal
cardiovascular

Fr ali FR

HTA gr. 1

HTA gr. 2

HTA gr. 3

TAS 140-159
sau
TAD 90-99

TAS 160-179
sau
TAD 100-109

TAS 180
sau
TAD 110

Barbat, in varsta de 70 ani

fumator
glicemie a jeun = 120 mg/dl
TA 150/98 mmHg

a) Risc adiional sczut

b) Risc mediu
c) Risc aditional moderat
d) Risc aditional inalt

Femeie, in varsta de 50 ani

Circumferinta taliei = 95 cm
TA = 135/88 mmHg
Mama cu infarct miocardic in antecedente

a) Risc aditional scazut

b) Risc aditional foarte inalt
c) Risc mediu
d) Risc aditional moderat

Femeie, in varsta de 50 ani

Circumferinta taliei = 95 cm
TA = 135/88 mmHg
Mama cu infarct miocardic in antecedente

a) Risc aditional scazut

b) Risc aditional foarte inalt
c) Risc mediu
d) Risc aditional moderat

Femeie, 50 de ani
Nefumatoare
TAS = 160 mmHg
Col total = 309 mg/dl (8 mmol/l)

a) 1%
b) 3-4 %
c) 15%
d) 30%

Femeie, 50 de ani
Nefumatoare
TAS = 160 mmHg
Col total = 309 mg/dl (8 mmol/l)

a) 1%
b) 3-4 %
c) 15%
d) 30%

Barbat, 65 de ani
Fumator
Col total = 271 mg/dl (7 mmol/l)
TAS = 140 mmHg

a) 5-9%
b) 10-14%
c) 20%
d) Sub 1%

Barbat, 65 de ani
Fumator
Col total = 271 mg/dl (7 mmol/l)
TAS = 140 mmHg

a) 5-9%
b) 10-14%
c) 20%
d) Sub 1%