MEMORIU TEHNIC

Reductoare - consideraii generale

Reductoarele cu o singur treapt de reducere se pot mpri n urmtoarele tipuri de baz, n
funcie de tipul angrenajului:
- cu roi dinate cilindrice cu dini drepi sau nclinai;
-

cu roi conice;

angrenaje melc-roat melcat.

Componentele principale ale reductoarelor cu o singur treapt de reducere sunt urmtoarele:

-

carcasa reductorului;

cei doi arbori (arborele de intrare i cel de ieire);

roile dinate;

lagrele;

elementele de etanare;

dispozitivele de ungere;

capacele;

indicatorul de nivel al uleiului;

aerisitorul;

dopul de golire, organele de asamblare.

Carcasa reductorului
Se compune n general din dou pri, corp si capac, asamblate ntre ele prin tifturi de centrare
si prin uruburi de fixare. tifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea unei poziii precise a
capacului n raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizat prin turnare
avnd prevzute nervuri de rigidizare si rcire. n cazul unor unicate sau serii mici de fabricaie carcasa
se poate realiza si prin sudur. La construciile sudate cresc cheltuielile legate de manoper, dar se
reduc cheltuielile legate de pregtirea fabricaiei, comparativ cu varianta de carcas turnat. Pentru
fixarea reductorului pe fundaie sau pe utilajul unde urmeaz s funcioneze, n corp sunt prevzute
guri n care ntr uruburile de prindere.

Arborii
Sunt realizai de obicei cu seciune variabil, avnd capetele cu diametrul si lungimea
standardizat, prevzute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Arborele pe care se
introduce micarea n reductor se poate executa mpreun cu pinionul cilindric, cu pinionul conic sau
cu melcul motive de reducere a gabaritului i creterii rezistenei pinionului.
Rotile
Dinate cilindrice, conice si roata melcat sunt montate pe arbori, prin intermediul unor pene
paralele fixate axial cu ajutorul umerilor executai pe arbori, cu buce distaniere etc. n cazul cnd
dantura se execut din materiale deficitare se recomand executarea roii din dou materiale.
Lagrele
In general, sunt cu rostogolire, folosind rulmeni cu bile sau cu role. Uneori, la turaii mici,
reductoarele se pot executa si cu lagre de alunecare. Ungerea rulmenilor se poate realiza cu ajutorul
uleiului din reductor sau cu vaselin destinat in acest scop. Reglarea jocului din rulment se face prin
intermediul capacelor sau piulielor speciale pentru rulmeni, innd seama de sistemul de montare n
O sau in X.
Elementele de etanare
Utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor sunt manetele de rotaie cu buza de etanare si
inelele de psl.
Dispozitivele de ungere
Sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistent a rulmenilor, uneori
chiar a angrenajelor cnd nici una din rotile dinate nu ajunge n baia de ulei. Conducerea lubrifiantului
la locul de ungere se realizeaz folosind diverse construcii de dispozitive de ungere (canale de ungere,
roi de ungere, inele de ungere, lan de ungere etc.).

Capacele
Servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmeni, la asigurarea etanrii, fiind prinse n
peretele reductorului cu ajutorul unor uruburi.
2

Indicatorul nivelului de ulei

Din reductor este executat sub forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim, respectiv
minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare montate pe corpul reductorului. Exist si indicatoare
care funcioneaz pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care
comunic cu baia de ulei.
Reductoare melcate
Angrenajul melcat s-a obinut din angrenajul elicoidal urmrindu-se eliminarea dezavantajului
de contact punctiform care combinat cu viteza mare de alunecare favorizeaz tendina de gripare.
Unghiul de ncruciare al axelor se ia de 90 de grade si pentru obinere unui raport de transmitere mare
numrul de dini al rotii motoare este cuprins n intervalul (1...4), iar cel al rotii conduse este mai mare
sau egal cu 28. Roata cu numrul mic de dini se numete melc, iar roata cu numrul mare de dini se
numete roat melcat. Pentru eliminarea contactului punctiform roata melcat cuprinde melcul, si
astfel ntre flancurile dinilor apare contact liniar, datorit cruia capacitatea portant creste, condiiile
de ungere si frecare a peliculei de lubrifiant sunt mai favorabile si pierderile prin frecare se reduc.
Angrenajele melcate pot fi:
- cu melc cilindric si roat globoidal;
- cu melc globoidal si roat cilindric cu dini nclinai;
- cu melc globoidal si roat globoidal.
n practic, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric si roat globoidal.
Pentru angrenare corect, roata trebuie s fie poziionat precis pe direcia axial, iar melcul
axial poate fi deplasat puin.
n funcie de procedeul de prelucrare flancurile dinilor la melcii cilindrici sunt suprafee
elicoidale de diferite tipuri prezentate n STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.
Justificarea alegerii facute
La alegerea tipului de reductor s-a pornit de la premiza c exist un numr mare de solicitri pe pia i
un alt aspect important a fost ca la realizarea reductorului s avem nevoie de ct mai puine utilaje i ct
mai simple. Numrul de operaii executate de muncitori s fie ct mai mic. Reductorul aleasa are n
componen piese turnate: corp, capace, roata melcata, acestea fiind alese constructiv i restul
componentelor sunt toate standardizate: rulment radial axial, mansete de etansare, aibele de siguran,
penele de fixare, suruburile de prindere.
n cazul uzurii pieselor acestea pot fi uor nlocuite sau rectificate deoarece sunt standardizate, acesta
fiind principalul atu al acestei soluii.

MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

Schema cinematic transmisiei

Rapoartele de transmisie
i
it ic ia ic t
iaSTAS

1 ic 1,9
ic

iaSTAS 25

36
25

ic 1,44

Nr de inceputuri ale melcului

z1 2
Nr de dinti ai rotii melcate
z 2 z1 iaSTAS 1 z 2 51
Raportul de angrenare efectiv
u aef u aSTAS 25
Turatia melcului
n
3600
n2 m
2500 [rot/min]
uc
1,44
Turatia rotii melcate
n
n 3 2 2500
25 100 [rot/min]
u aef

Determinarea randamentelor
- randamentul pentru angrenaj are valoarea cuprinsa in intervalul (0,70.....0,75), iar valoarea medie va
fi:
a=0,8
- randamentul pentru curele trapezoidale are valoarea cuprinsa in intervalul (0,94.....0,96), iar valoarea
medie va fi:
c 0,95
- randamentul pentru o pereche de rulmenti are valoarea cuprinsa in intervalul (0,99.....0,995), iar
valoarea lui medie va fi:
r 0,992
- randamentul cuplajelor mobile:
cupl
=0.98
Determinarea puterilor
Puterea pe arborele de intrare
P1=c Pmr= 0,951,40,992=1,319 [kw]
Puterea pe arborele melcului
P2=c P1r= 0,951,3190,992=1,05 [kw]

Puterea pe arborele rotii melcate

P3 P2 r cupl 0,98 0,992 1,05 1,02 [kw]
Momentelor
P
T1 9550 1 3,5 [N m]
n1
T2 9550

P2
4,01 [N m]
n2

P3
97,41 [N m]
n3
Dimensionarea capetelor de arbori pe baza solicitarii compuse la incovoiere si torsiune

T3 9550

arbore 1 MT1 =3,5 Nm diametru cap arbore=16mm ,lungimea =25 mm

arbore 2 MT2=4,01 Nm diametru cap arbore=16mm ,lungimea =25 mm
arbore 2 MT3=60,9 Nm diametru cap arbore=30mm ,lungimea=58mm

Alegerea materialelor pentru roti si angrenaje

Rotile dintate se pot executa dintr-o gama foarte larga de materiale. Alegerea materialelor in mod cit
mai rational cere recunoasterea sarcinilor ce urmeaza a fi transmise prin dantura, durata totala de
functionare a angrenajului, caracteristicile de rezistenta a materialului, forma semifabricatului
(raportul b/d). Principalele materiale utilizate la confectionarea rotilor dintate sunt otelurile, fontele,
alama, bronzul si materialele plastice de tipul textolitului.
Din grupa otelurilor se folosesc: oteluri carbon de calitate STAS 880-80, oteluri aliate de cementare si
oteluri aliate superioare STAS 791-90, otel turnat STAS 600-80, iar uneori la roti putin solicitate otel
carbon obisnuit STAS 500/2-80.
Grupa fontelor care se utilizeaza in constructia angrenajelor cuprinde: fonta cu grafit nodular STAS
6071-75 si fonta antifrictiune STAS 6073-73, iar pentru solicitari mici, fonta cenusie obisnuita, mai
ales pentru rotile dintate utilizate la transmisiile deschise de la masini agricole sau masini de ridicat si
transportat.
Pentru rotile dintate putin solicitate se utilizeaza materiale neferoase de tipul alamei si
bronzului. Aceste materiale se prelucreaza usor, se comporta bine la uzura si sunt antimagnetice.
Materialele metalice de tipul otelurilor si fontelor se supun tratamentelor termice in scopul maririi
cifrelor de rezistenta, precum si pentru a imbunatatii comportarea flancurilor dintilor la diversele forme
de uzura.
Duritatea flancurilor pinioanelor trebuie sa fie ceva mai mare decit duritatea rotilor conduse
pentru a preveni pericolul griparii suprafetelor flancurilor active ale angrenajului si pentru a asigura
pinionului o durata de functionare apropiata de cea a rotii cu care angreneaza.
m
va 4 10 4 n2 3 T3 4,6
s
Pentru melc se foloseste OLC 45, iar pentru roata melcata CuAl9Fe5Ni5T conform STAS 197/2-76 cu
duritatea flancului de 1100 HB si Hlim=160[N/mm2].

Calculul treptei, predimensionarea angrenajului

Unghiul de presiune de referinta
20 o

Coeficientul inaltimii capului de referinta

5

ha=1
Coeficientul jocului la capul dintelui de referinta
c1=0.25
Numarul de ore de functionare
Lh=15000
Alegerea materialelor pentru melc si roata melcata; [m/s]
va1 (4 n2 3 T2 ) 10 5 (4 355 3 8820 ) 10 5 0.293

Material pentru melc OLC45

Material pentru roata melcate CuAl9Fe5Ni5T
Tensiuni limita pentru solicitarea la contact respective incovoiere
H lim 2 180
F lim 2 75

Calculul de dimensionare si verificare, calculul modulului, al distanei axiale i al altor elemente

geometrice
Distanta dintre axe
a 16 103 3

P2
1,02
16 103 3
117 ,735 [mm]
2
n2 H lim
100 160 2

Diametrul de divizare preliminar al melcului

d m1 a a 0,5 117 ,735 58,8675 [mm]
Diametrul de divizare preliminat al rotii melcate
d 2 2a d m1 2 117,735 58,8675 176,6025 [mm]
Modulul axial al melcului
d
176,6025
mx 2
3,532 [mm]
z2
51
m xSTAS 4 [mm]
Coeficientul diametral q = 11
Distanta axiala elementara
m
(q z 2 ) 4(11 51)
a xSTAS

124 [mm]
2
2
a = a STAS 125 [mm] conf. STAS 6055 - 82
Deplasarea specifica de profil
a
a 125 124
x = STAS

0.25
mxSTAS
4
Diametrele medii
d m1 mxSTAS q 4 11 44 [mm]
d m 2 mxSTAS ( z 2 2 x) 4(44 2 0,25) 206 [mm]

Verificare
d d m2
a STAS m1
125 [mm]
2
Diametrele cercurilor de cap
d a1 m xSTAS ( q 2ha* ) 4(11 2) 52 [mm]
d a 2 m xSTAS ( z 2 2ha* 2 x) 4(51 2 0,5) 214 [mm]
Diametrele cercurilor de picior
d f 1 m xSTAS (q 2ha* 2c * ) 4(11 2 0,5) 34 [mm]
d f 2 m xSTAS ( z 2 2ha* 2c * 2 x) 4(51 2 0,5 0,5) 196 [mm]
Inaltimea dintelui
h m xSTAS (2ha* c * ) 4(2 0,25) 9 [mm]
Verificare
d a1 d f 1

52 34
9 [mm]
2
2
d a2 d f 2
214 196
h=

9 [mm]
2
2
Lungimea melcului
h

b1 2,5m xSTAS

z 2 1 2,5 4 51 1 72,111 [mm]

Latimea rotii melcate

b 2 2m xSTAS (0,5

q 1) 2 4(0,5 11 1) 31,71[mm]

Verificare a la presiune de contact

H lim Z h Z N
160 1,165 0,722
SH

1,3417 S H min 1...1,3

KA
1,25
Z E Z T3 3
164 2,867 97402,82
aSTAS
1253
din :
25000

Z h
Lh

Z N
n3 8

1
6

1
8

1,165
0,722

Z E 164 N / mm 2
d
d
Z 5,5 11 m1 10 m1
aSTAS
aSTAS
T3

2,867

30 6 P3
10 97402,82 Nm

n3

K A 1,25 pentru socuri medii, motor electric

Verificare a la incovoiere
U m
b
377 4 31,71
S F lim xSTAS 2
40,45 S F min 1...1,3
Ft 3 K A
945,66 1,25
din :
U lim 377 [N/mm 2 ]
mxSTAS 4 [mm]
b 2 31,71 [mm]
Ft2

2T2 2 97402,82

945,66 [N]
dm2
206

Verificare a la incalzire
2

a
qq qq
125 11,32 0,6018 0,58 1
S STAS 1 2 3 4
4,32 1

136 P2
136 1,05
10
10
din :
Y 100

q1 1
Y

1

Y
ED

avem functionare fara racire Y = 0,014 n12/3

0,014 1136,36 2 / 3 100

q1 1
0,014 1136,36 2 / 3 11,32
2/3
1 0,014 1136,36 25

2
4
2
iar q 2 1,33 3,77 10 uaef 3,43 10 uaef 0,6018
q3 0,57 (pt. melc din otel de imbunatatire si roata melcata din alezaj de aluminiu)
q 4 1 (melcul e jos)
Verificare a arborelui melcului la deformatii
f
SD lim 24,27 1
f max
din :
8

f lim 0,01 m xstas 0,01 4 0,04

l3
187,53
Ft12 Fr21
227,15 2 393,912 0,001648 [mm]
48 EJ
48 2,06 10 5 183984,23
care rezulta din
l 1,5 a STAS 187,5 [mm]
f max

d 4m1 44 4

183984,23 [mm 4 ]
64
64
Ft1 Fa 2 Ft 2 tg m 945,66 tg (12,407 1,1) 227,15 [N]
z
2
tg m 1 0,22 m 12,407
q 11
d m1 n2
v1
va

5,89 [m/s]
cos m cos m 60 1000
pentru v a 5,89 [m/s] avem = 1,1
cos tg n
cos1,1tg 20
Fr1 Fr 2 Ft 2
945,66
393,91 [N]
cos m
cos(12,407 1,1)
J=

Calculul fortelor din angrenaje

Ft 2 Fa1 945,66 N
Fr1 Fr 2 393,91N
Ft1 Fa 2 227,15 N

m 1,8
1,4
n 20

Arborele I (al melcului)

Diametrele:
d1=16 [mm]
d2 =d+(2...6)=20 [mm]
d3 =d1+(0..5)=25 [mm]
d4 = 25 [mm]
d5=34 [mm]
d6 =52 [mm] (diametrul cercului de cap al melcului)
d7 = d5=34 [mm]
d8 =25 [mm]
d9 = d3=25 [mm]
Lungimile:
Se aleg in conformitate cu STAS 75-80 (dimensiuni liniare normale de uz general in constructia
de masini) si are ca scop stabilirea unor game dimensionale rationale.(STAS 8724/2 77)
l1 =25 [mm]
l2 =23 [mm]
l3=14 [mm]
l4=5 [mm]
l5=61 [mm]
l6=72 [mm]
l7 =l5=61 [mm]
l8=5 [mm]
l9= l3=14 [mm]
Element de etansare
D=40 mm
d=20 mm
b=7 mm
l2=13.2mm
l1=1.5mm
rmax=0.75mm

Asamblarea rotii de curea rotii de curea

10

Pana paralela A 5x5x16

t1

t2

d+t2

d-t1

b/2

c x 45
sau r1

Se alege o pan paralel din STAS 1004-81

b=5 mm
h=5 mm
l=16 mm
t1=3 mm
t2=2,3 mm
Verificare la strivire

4 T2
4 4010

20,05 as
d e h l 5 5 16
Verificare la forfecare
2 T2
2 9761
f2

40,805 af
d e b l 5 5 16

s2

Asigurarea capatului de arbore

Saiba de siguranta
D=19 mm
d=6,4 mm
l=18 mm
r=4 mm

11

Saiba plata
d=6,4 mm
Dmax=28 mm
b=5 mm

Se utilizeaza urub cu cap hexagonal M6

d=6 mm
k=4 mm
l=20 mm
s=10 mm
e=11,05 mm

Rulment radial-axial cu bile pe un rand STAS 7416/1-80

D=52 mm
d=25 mm
B=14 mm

Arborele II (al rotii melcate)

12

Diametrele:
d1=30 [mm]
d2 =d+(2...6)=32 [mm]
d3 =d1+(0..5)=38 [mm]
d4 = 35 [mm]
d5=45 [mm]
d6 =40 [mm]
d7 =35 [mm]
d8 =35 [mm]
Lungimile:
Se aleg in conformitate cu STAS 75-80 (dimensiuni liniare normale de uz general in constructia
de masini) si are ca scop stabilirea unor game dimensionale rationale.(STAS 8724/2 77)
l1 =58 [mm]
l2 =26 [mm]
l3=42 [mm]
l4=32 [mm]
l5=5 [mm]
l6=5 [mm]
l7=6 [mm]
l8=14 [mm]
Element de etansare

D=40 mm
d=20 mm
b=7 mm
h=12 mm
l2=13.2 mm
l1=1.5 mm
rmax=0.75 mm

Rulment radial-axial cu bile pe un rand STAS

7416/1-80

D=72 mm
d=35 mm
B=17 mm

Asamblarea rotii melcate cu pana paralela A 12x8x30

13

t1

t2

d+t2

d-t1

b/2

c x 45
sau r1

Se alege o pan paralel din STAS 1004-81

b=8[mm]
h=12[mm]
l=30[mm]
t1=5[mm]
t2=3,3[mm]
Verificare la strivire

s2

4 T3
4 4010

4,45 as
d e h l 12 10 30

Verificare la forfecare

f2

2 T3
2 9761

5,42 af
d e b l 12 10 30

Capace de fixare a rulmentilor

Cea mai utilizata forma de capac permite
jocului axial in rulmenti in limite mai mari. Nu
prelucrarea suplimentara a canalului circular din
reductorului.
Dimensiunile constructive sunt:
Pentru capacul de fixare lateral stnga montat
pe arborele melcului
Dr - diametrul exterior al rulmentului;
Pentru Dr = 52 [mm] avem urmatoarele dimensiuni:

14

reglarea
necesita
carcasa

D=87 mm
b=77 mm
d=7 mm
e=5 mm
g=5 mm
Se fixeaza cu 4xM6.
Pentru capacul de fixare lateral dreapta
montat pe arborele melcului
Dr - diametrul exterior al rulmentului;
Pentru Dr = 72 [mm] avem urmatoarele dimensiuni:
D=87 mm
d=21 mm
e=5 mm
g=5 mm
h=6 mm
b=7 mm
l=7 mm
Se fixeaza cu 4xM6.

Pentru capacul de fixare lateral stnga montat

pe arborele melcului
Dr - diametrul exterior al rulmentului;
Pentru Dr = 72 [mm] avem urmatoarele dimensiuni:
D=140 mm
b1=7 mm
b2=2 mm
g=5 mm
e=5 mm
h1=5 mm
h2=6 mm
h3=5 mm
Se fixeaza cu 4xM6.

Pentru capacul de fixare lateral dreapta montat pe

arborele rotii melcate
Dr - diametrul exterior al rulmentului;
Pentru Dr = 85 [mm] avem urmatoarele dimensiuni:

D=245 mm
d=33 mm
b1=7 mm
15

b2=10 mm
b3=22 mm
h1=5 mm
h2=75 mm
h3=85 mm
Se fixeaza cu 4xM6.

Se utilizeaza urub cu cap hexagonal M6 STAS 4845/89

d=6 mm
k=4 mm
l=14 mm
s=10 mm
e=11,05 mm

aib Grower STAS 7666/2-80 M8

d1 = 6,2 [mm]
g2 = 1,5 [mm]
d2 = 9 [mm]

Alegerea aerisitorului
D=13 mm
l=8 mm
L=16 mm
d1=3 mm
a=2 mm
s=14 mm

Alegerea dopului de golire

d=12 mm
d=20 mm
p=1.25
pasul filetului
H=5.5 mm
l=12 mm
a=3 mm
s=13 mm

16

Alegerea dimensiunilor jojei de ulei

d=5 mm
d1=12 mm
p=1.25 pasul filetului
D=25 mm
D1=18 mm
H=20 mm
l=12 mm

Verificarea arborelui de intrare la solicitri compuse

Schema de calcul la solicitri compuse a arborelui de intrare

Pentru calcularea forelor tangeniale, radiale respectiv axiale trebuie s cunoatem urmtoarele valori:

va

v1
5,89m / s
cos( )

n funcie de acest valoare alegem 0.055 din tabel. Se calculeaz mai departe:

0.055
'

0.0585
cos( ) cos(20)
a tan( ' ) a tan(0.0585) 3.3497

17

n continuare se calculeaz forele:

Fr1

Ft1

2 T1 2 3500

159.1N Ft1 Fa 2
d1
44

Ft 2

Ft1
159.1

479,37 N Ft 2 Fa1
tan( ) tan(14.036 3.3497 )

Ft1 tan( ) cos( ) 159.1 tan( 20) cos(3.3497 )

193,34 N Fr1 Fr 2
sin( )
sin(14.036 3.3497 )
S a 122.24 N (fora din cureaua dinat)

d w1 44 mm (diametrul de divizare al melcului)

a 55 mm
b 97 mm
c 104 mm
Se scriu ecuaiile de momente n plan vertical i orizontal dup care se calculeaz reaciunile:
A: S a a Fa1

d w1
Fr1 b H B (b c) 0
2

H B 7,38 N

B: S a ( a b c) Fa1

H A 308,15 N

d w1
Fr1 c H A (b c) 0
2

Trebuie s se ndeplineasc condiia:

H A H B S a Fr1
308,15 7,38 122.24 193,34 315,74 Condiie ndeplinit

A: VB (b c) Ft1 b 0
VB 76.78 N
B: V A (b c) Ft1 c 0

V A 82,32 N
RA

H A2 V A2 318.95 N

RB

H B2 VB2 77.13N

Se calculeaz momentele pentru aa numitele seciuni periculoase:

3-1: M 1 S a a 6723.2 Nmm
1-4: M 4 S a (a b) H A b 11310,07 Nmm
2-4: M 4 H B c 767,52 Nmm
1-3: M 4 V A b 7985.04 Nmm
2-3: M ' 4 VB c 7985.12 Nmm

Seciunile periculoase a arborelui de intrare

18

M 1 max

M 12 6723,2 Nmm

M 4 max

M 42 M 42 M ' 24 13866 Nmm

M t T1 3500 Nmm

Compresiune:

c1

4 Fa1
3,053
d 32

c4

4 Fa1
0.97
d 42

ncovoiere:

32 M 1 max
8,56
d 33
32 M 4 max
i4
10.07
d 43

i1

Torsiune:

16 M t
2.229
d 33
16 M t

1,141
d 43

t1

t4

e1 ( i1 c1 ) 2 4 t21 12.17 MPa < ai 75 Mpa

e 4 ( i 4 c 4 ) 2 4 t24 11.23 MPa < ai 75 Mpa

Verificarea arborelui de intrare la solicitri variabile

r 860 MPa
1 0.5 r 0.5 860 430 MPa
Se aleg coeficienii din diagramele respectiv tabelele prezentate n cartea Proiectarea arborilor Jula A.
k 1.875
0.7
1 0.92 2 2.6 1 2 2.392
v 45.9526 MPa
c a 1.5

k
v

8.3563

> ca

1 220 0.092 r 299.12 MPa

0 396 0.166 r 538.76 MPa

k 1.5
0.7
2.392
v 2.7389
m 0

19

2 1 0
0.1104
0

k
v m

c0

c c
c2 c2

121.9094

> ca

8.3368 > ca

Verificarea arborelui rotii melcate solicitri compuse

Schema de calcul la solicitri compuse a arborelui de intrare

Pentru calcularea forelor tangeniale, radiale respectiv axiale trebuie s cunoatem urmtoarele valori:

v1
5,89m / s
cos( )

va

n funcie de acest valoare alegem 0.055 din tabel. Se calculeaz mai departe:

0.055
'

0.0585
cos( ) cos(20)
a tan( ' ) a tan(0.0585) 3.3497

n continuare se calculeaz forele:

Fr1

Ft1

2 T1 2 97410

5126.84 N Ft1 Fa 2
d1
38

Ft 2

Ft1
159.1

15447,22 N Ft 2 Fa1
tan( ) tan(14.036 3.3497 )

Ft1 tan( ) cos( ) 159.1 tan(20) cos(3.3497 )

6230,2 N Fr1 Fr 2
sin( )
sin(14.036 3.3497 )
Sa 0 N
d w1 206 mm (diametrul de divizare al melcului)

20

a 102 mm
b 45 mm
c 46 mm
Se scriu ecuaiile de momente n plan vertical i orizontal dup care se calculeaz reaciunile:
A: Fa1

d w1
Fr1 b H B (b c) 0
2
H B 20565,1N

B: Fa1

d w1
Fr1 c H A (b c) 0
2

H A 14334,88 N
Trebuie s se ndeplineasc condiia:
H A H B S a Fr1

20565,1 14334,88 6230,2 Condiie ndeplinit

A: VB (b c) Ft1 b 0
VB 2535,25 N
B: V A (b c) Ft1 c 0

V A 2591,6 N
RA

H A2 V A2 14567,26 N

RB

H B2 VB2 20716,72 N

Se calculeaz momentele pentru aa numitele seciuni periculoase:

3-1: M 1 S a a 0 Nmm
1-4: M 4 S a ( a b) H A b 645069,6 Nmm
2-4: M 4 H B c 945994,6 Nmm
1-3: M 4 V A b 116595 Nmm
2-3: M ' 4 VB c 116621 .5 Nmm

Figura 2.2 Seciunile periculoase a arborelui de intrare

M 1 max
M 4 max

M 12 0 Nmm
M 42 M 42 M ' 24 953223.6 Nmm

M t T1 97410 Nmm

Compresiune:

c1

4 Fa1
21.86
d 32
21

 c4

4 Fa1
16,06
d 42

ncovoiere:

32 M 1 max
0
d 33
32 M 4 max
i4
54,22
d 43

i1

Torsiune:

16 M t
18,38
d 33
16 M t

11,57
d 43

t1
t4

e1 ( i1 c1 ) 2 4 t21 42,767 MPa < ai 42,77 Mpa

e 4 ( i 4 c 4 ) 2 4 t24 71,23 MPa < ai 75 Mpa

Verificarea arborelui de intrare la solicitri variabile

r 860 MPa
1 0.5 r 0.5 860 430 MPa
Se aleg coeficienii din diagramele respectiv tabelele prezentate n cartea Proiectarea arborilor Jula A.
k 1.875
0.7
1 0.92 2 2.6 1 2 2.392
v 45.9526 MPa
c a 1.5

k
v

8.3563

> ca

1 220 0.092 r 299.12 MPa

0 396 0.166 r 538.76 MPa

k 1.5
0.7
2.392
v 2.7389
m 0

c0

2 1 0
0.1104
0

k
v m

c c
c2 c2

121.9094

> ca

8.3368 > ca

22

Elemente de calcul privind carcasa reductorului [mm]

Grosimea minima a carcasei
S``=0.025 aw+1=7 mm
Grosimea minima a nervurilor
S1=S`` 0.82=7 mm
Grosimea minima a fundului carcasei
S2=S`` 2.4=7 mm
Grosimea minima a umarului de jos pentru fixare
S3=S`` 1.55=7 mm
Grosimea minima a capacului
S4=S`` 0.7=7 mm
Grosimea minima a umarului de sus pentru fixare
S6=S`` 1.3=7 mm
Distanta minima de la roti la capac
D=S`` 1.2=7 mm

Transmisii prin curele trapezoidale

Consideraii generale
Curelele trapezoidale se utilizeaz in general pentru transmiterea unor puteri P mai mici sau
egale cu 1200 [KW], la viteze periferice v de pn la 40 m/s si rapoarte de transmitere

i12 pn la 7

(excepional 10).
n funcie de mrimea raportului dintre limea de calcul msurata pe linia neutr si nlimea
seciunii curelei h, curele trapezoidale se execut n dou variante: clasice si nguste.
Curelele trapezoidale clasice se executa in urmtoarele tipodimensiuni: Y, Z, A, B, C, D, E,
putndu-se utiliza la viteze periferice v de pn la 30 m/s.
Curele trapezoidale nguste se execut n urmtoarele tipodimensiuni: SPZ, SPA, SPB, SPC,
putndu-se utiliza la viteze periferice v de pn la 40 m/s. Ele posed o capacitate portant mai mare,
ca urmare a repartizrii mai bune a sarcinii pe lime, asigurnd astfel posibilitatea reducerii
cheltuielilor materiale pentru curea si roata . Pentru dimensiunile principale ale roilor de curea se va
consulta STAS 1162-77. Alegerea distantei axiale ntre cele dou limite prescrise se face innd seama
de influena acesteia asupra durabilitii curelei, numrul de curele necesar precum si de anumite
condiii de gabarit impuse. Daca nu avem limitat distanta axial prin condiii de gabarit, se recomand
alegerea distanei axiale spre limita maxim pentru a mri durabilitatea curelei prin micorarea
frecvenei ndoirilor si micorarea numrului necesar de curele.

Schema cinematica a transmisiei cu curele

23

/2

/2

Dp1

Dp2

Calculul de curele

Puterea de calcul pe arborele conductor

Pc=1,4 [kw]
Turaia roii de curea conductoare
n1=3600 [rot/min]
Turaia roii de curea conduse
n2=2500 [rot/min]
Raportul de transmisie i=1,44
Tipul curelei: SPZ
Diametrul primitiv al rotii mici
D p1 100

[ mm ] conform STAS 1 / 62 77

SPZ

Diametrul primitiv al roii mari

Dp2=iDp1=144 [mm]
Diametrul primitiv mediu al roilor de curea
Dpm=(Dp1+Dp2)/2=82,71 [mm]
Distana dintre axe preliminar
115,801 < A < 330,86 => A=200 [mm] (ales constructiv)
Unghiul dintre ramurile curelelor
D p 2 D p1
2A

2 arcsin

12,63

Unghiul de infasurare pe roata mica de curea

2 180 167,37
Lungimea primitiva a curelei
L p 2 A D pm

p2

D p1

785,7 [mm]
4A
L p 900 [mm] (ales conf STAS 7192 - 76)
Distanta dintre axe - calcul final
p = 0,25L p 0,393( D p1 D p 2 ) 215,41
q 0,125( D p 2 D p1 ) 2 242
A p

p 2 q 430,26 [mm]

24

Viteza periferica a curelei

D p1 n1
v=
13,09 < 40[m/s]
1910
Coeficientul de functionare
C f 1,2 (motor monofazat cu moment mare de pornire, ce functioneaza in doua schimburi
a cite 8 ore)
Coeficientul de lungime
C L 0,9
Coeficientul de infasurare
C 0,97
Puterea nominala transmisa de o curea P0 1,4[kw]
Numarul de curele preliminar
C f Pc
z0
0,36
C L C P0
Coeficientul numarului de curele

C Z 0,95
Numarul de curele definitiv
z=

z0
0,38 se alege z = 1
CZ

Frecventa incovoierii curelei f = i

v
10 3 29,086 [Hz] < 80
2p

Forta periferica transmisa

F = 10 2

Pc
106,96 [N]
v

Forta de intindere a curelei

S a1 1,5 F 160,44 [N]
S a2 2 F 213,92 [N]
Cote de modificare a distantei dintre axe
X = 0,03 L p 27 [mm]
Y = 0,015 L p 14,22 [mm]

Alegerea cuplajului
Cuplajele cu bolturi sunt utilizate fregvent in productie datorita simplitatii constructiei,insa ele
nu permit abateri radiale mari , maxima 0,10.0,15 mm.
25

Cuplajele cu bolturi sunt standardizate in STAS 769-73 Tipurile si dimensiunile capetelor de arbore pe
care se pot monta semicuplele sunt conform STAS 8724/2-71.

D1=85 mm
d1=55 mm
d2=13 mm
d3=45 mm
D=115 mm
L1=88 m

l1=16 mm
l2=2 mm
l=56 mm

Saiba Grower STAS 7666/2-80 M8

d1 = 12,2 mm
g2 = 3 mm
d2 = 18,2 mm
k = 0,4 mm.
Piulia hexagonal STAS 4071/89

M12 x 1:

S =19 mm
D = 12mm
m = 10 mm
e= 21,1 mm

Surub cu cap hexagonal STAS 4272-89

d=12 mm
l=45 mm
b=25 mm
k=7,5 mm
s=18 mm
e= 19,85 mm

26

CALCULUL TERMIC AL REDUCTORULU

0.84
18
0 .3

Suprafata reductorului; [m2]

S r 0.4

tt

P (1 ) 10 3
t 0 23.93
S r (1 )

In interiorul reductorului temperature este mai mare cu aproximativ 20%

ti=39.025
t t i t 0 15.09

Verificarea arborelui de intrare la incalzire

l`=281 [mm]
` 0.15 10 5 mm/c
Alungirea arborelui in urma incalzirii
1 l ` ` t 6.36 10 3 mm

BIBLIOGRAFIE

27

n lucrarea de fa sa folosit ca bibliografie umtoarele lucrri:

-Antal, A. & colectiv "Reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1984.
-Antal, A. & colectiv "ndrumtor de proiectare pentru reductoare", Institutul politehnic
Cluj-Napoca, 1983.
-Antal, A. "Curs".
-Jula, A.

& colectiv "Proiectarea angrenajelor evolventice", Scrisul Romnesc, Craiova,

1989.
-Jula,A. & colectiv "Montaje cu rulmeni. ndrumar de proiectare", Lito Universitatea
Braov, 1979.
-Rdulescu, Gh. & colectiv "ndrumator de proiectare n construcia de maini", vol.3,
Bucuresti, Editura tehnic, 1986.
-Antal, A. & Ttaru O. Elemente privind proiectarea angrenajelor, Editura ICPIAF SA,
Cluj - Napoca, 1998.

28