CURS I

Dreptul comunicrii ,definiii si izvoare

I Dreptul comunicrii
Dreptul poate fi definit ca ansamblul regulilor de conduite instituite ori sancionate de ctre o autoritate publica
recunoscuta de comunitate (stat) care exprima voine si interesele comune, generale reguli ale cror aplicare este
asigurata in ultima instana prin fora de constrngere a statului .
Sistemul de drept este constituit din totalitatea normelor juridice in vigoare intr-un stat (legi, ordonane etc.).
Componentele sistemului de drept sunt :
a). Norme juridice (legi) ;
b). Instituiile juridice (casa casatorilor etc.) ;
c). Ramurile de drept.
Dreptul comunicri cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaz,viziaza relaiile sociale ce se
formeaz in cadrul comunicrii directe sau indirecte dintre indivizi.
II Izvoarele dreptului comunicrii
Izvoarele dreptului comunicari sunt normele juridice in care sunt prevzute drepturi si obligai inplicite
comunicrii referitoare la comunicare.
Izvoarele dreptului comunicrii sunt :
a). Actele juridice internaionale la care a aderat romania ;
b). Legile adoptate de parlamentul romaniei ;
c). Ordinele si hotrrile guvernului ;
d). Ordinele instruciunile ,regulamentele si actele administraiei ale autoritatilor publice.
Dreptul comunicrii ca ramura a dreptului public vizeaz urmtorul coninut :
Dreptul de informare ;
Dreptul de a fi informat ;
Dreptul de a avea acces la sursele de informare ;
Dreptul de a verifica informaia ;
Dreptul la replica si rectificare ;
Dreptul la propria imagine ;
Dreptul la viata privata ;
Dreptul la confidenialitate ;
Dreptul la toleranta si demnitate ;
Dreptul la respectul convingerilor si credinelor ;
Dreptul la non informare.
Principiile la dreptul comunicrii :
1.
Principiul legalitii ;
2.
Principiul egalitatii in drepturi ;
3.
Principiul bunei credine ;
4.
Principiul adevrului ;
5.
Principiul corectei informri ;
6.
Principiul libertii de exprimare ;
7.
Principiul libertii ;
8.
Principiul prezumiei de nevinovatie ;
9.
Principiul responsabilitii si rspunderii ;
10. Principiul impartialitati si obiectivitii ;
11. Principiul umanismului ;
12. Principiul accesului liber la informaie ;
13. Principiul dreptului de autor.
1

Norme juridice interne si internaionale referitoare la dreptul la libera exprimare

ART 30 DIN CONSTITUTIA ROMANIEI
Libertatea de exprimare a opiniilor,gndurilor, atitudinilor sau a credinelor si libertatea creaiilor de ori
ce fel, prin viu grai, scris sau prin imaginii ori alte mijloace de comunicare in public sunt inviolabile.
Libertatea de exprimare in public este limitata de libertatile celorlali, precum si de necesitatile de protecie
ale interesului public, cenzura de ori ce fel este interzisa.
Articolul 10 convenia europeana a drepturilor omului la care Romania a aderat prevede urmtoarele:
ART 10 CONVENTIA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI.
1.
Or ce persoana are dreptul la libertatea de exprimare ,acest drept cuprinde libertatea de
opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informaii ori ideii, fara amestecul
autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere
2.
Exercitarea acestei libertati ce compara ndatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor
formalitati, condiii restrngeri sau sancatiuni prevzute de lege care constituie masuri
necesare intr-o societate democrata pentru :
Securitatea naionala ;
Integritatea teritoriala sau sigurana publica ;
Aprarea ordini si prevenirea infraciunilor ;
Protecia sanatati sau a moralei ;
Protecia reputaiei altora ;
Pentru a mpiedica divulgarea de informaii confideniale ;
Pentru a garanta imparialitatea puteri juridice.

CURS II
Norme juridice privind accesul la informaiile de interes public
Legea 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public, garanteaz accesul liber si nengrdit al
persoanei la ori ce informaie de interes public.
Prin informaie de interes public se nelege ori ce informaie care privete activitile sau rezulta din activitile
unei instituii publice ori autoritatii publice indiferent de suportul, forma sau modul de exprimare a informaiei.
Asigurarea de ctre instituiile publice a accesului la informaie de interes public se face din oficiu, la cerere prin
departamentul de relaii publice, sau al persoanelor desemnate in acest scop.
Fiecare instituie publica are obligaia sa comunice din oficiu urmtoarele informaii de interes public :
1. Actele normative care reglementeaz organizarea si funcionarea instituiei publice ;
2. Structura organizatorica, atribuiile departamentelor, programul de funcionare si cel de audienta al
instituiei publice ;
3. Numele si prenumele persoanelor din conducerea instituiei publice si al funcionarului responsabil cu
difuzarea informaiilor publice ;
4. Coordonatele de contact ale autoritatilor sau instituiei publice si anume denumirea sediului, nr. De
telefon, fax, adresa de e-mail si a pagini de internet ;
5. Sursele financiare, bugetul si bilanul contabil ;
6. Programele si strategiile proprii ;
7. Lista documentelor de interes public produse sau gestionate ;
8. Modalitile de contestare a deciziei instituiei publice in situaia in care persoana se considera
vtmata in privina dreptului de acces la informaia de interes public.

ART 6 din legea 544/2001 Ori ce persoana are dreptul sa solicite in scris sau verbal si sa obtina de la
instituiile publice informaii de interes public.
Solicitarea in scris a informaiei de interes public cuprinde urmtoarele elemente :
Instituia publica la care se adreseaz cererea ;
Informaia solicitata astfel incat sa permit autoritati sau instituiei publice identificarea a
informaiei de interes public .
Numele prenumele si semntura solicitantului precum si adresa la care se solicita primirea
rspunsului.
Primirea rspunsului :
Instituiile au obligaia sa rspund in scris in termen de 10 zile sau cel mult 30 de zile de la data nregistrri
solicitrii.
Refuzul comunicrii de informaie de interes public se comunica in termen de 5 zile si se motiveaz
Informaia de interes public solicitata verbal de ctre mass-media vor fi comunicate imediat sau cel mult 24h
Sunt exceptate de la accesul liber al cetenilor urmtoarele informaii :
1. Informaiile din domeniul apararii naionale, siguranei ordini publice daca fac parte din categoria
clasificata secretizata .
2. Informaiile privind deliberrile autoritatiilor precum si cele care privesc interesele economice si
politice ale romaniei daca sunt informaii clasificate
3. Informaiile privind activitatile comerciale sau financiare daca publicitatea acestora aduce atingere
dreptului de proprietate intelectuala precum si principiul concurentei locale
4. Informaiile cu privire la datele personale
5. Informaii privind procedura anchetei penale sau disciplinare daca pericliteaz rezultatul anchetei ,sa
dezvluie surse confideniale ori se pun in pericol viata, integritatea ori sntatea unei persoane.
6. Informaii privind procedurile juridice daca publicitatea acestora aduce atingere asigurri unui proces
echitabil.
7. Informaii a cror publicitate prejudiciaz masurile de protecie a tinerilor.
Potrivit ART . 14 Informaiile cu privire la datele personale pot deveni informaii de interes public numai in
msura in care afecteaz capacitatea de exercitare a unei funcii publice.
Dispoziii speciale privind accesul
la mijloacele de informare in masa
la informaii de interes public
Instituiile au obligaia sa desemneze un purttor de cuvnt si sa organizeze cel puin o data pe luna o
conferina de presa pentru a aduce la cunotina informaii de interes public.
Instituiile publice pot refuza acordarea acreditari sau retrageri acreditari unui jurnalist numai pentru faptul
care mpiedica desfasurarii normale a activitii instituiei publice si care nu privesc opiniile exprimate in presa de
respectivul jurnalist.
Instituiile publice au obligaia sa acorde fara discriminare acreditarea la cerere a unui jurnalist in termen de 2
zile de la solicitare.

CURS III
Norme juridice privind comunicarea audiovizuala
Legea 504/2002 LEGEA AUDIOVIZUALULUI
Din punct de vedere juridic comunicarea audiovizuala nseamn punerea la dispoziia publicului ,prin ori
ce mijloc de comunicare electronica de semnal,semnale, texte, sunete, informaii sau mesaje de ori ce natura
care nu au caracterul unei corespondente private.
Prin comunicare audiovizuala se realizeaz si se asigura pluralismul politic si social,diversitatea culturala,
lingvistica si religioasa, informare, educare si divertismentul publicului cu respectarea libertatilor si
drepturilor fundamentale al omului.
Toi radio difuzori au obligaia sa asigure informarea obiectiva a publicului prezentarea corecta a faptelor si
evenimentelor si sa favorizeze libera formare a opiniilor.
Libertatea de difuzare si recepionare a programelor televizate si radio difuzate este garantata pe teritoriu
romaniei prin prezenta lege 504/2002.
Cenzura de ori ce fel asupra audiovizualului este interzisa. Independente teritoriala este recunoscuta prin lege.
Consiliul naional al audiovizualului [CNA]
CNA este autoritatea autonoma sub controlul parlamentului si este potrivit legi garantul interesului public in
comunicarea audiovizuala, si este de asemenea autoritatea unica de reglementare in domeniul servicilor de programe.
CNA are obligaia sa asigure :
1. Respectarea exprimri pluraliste de idei si de opinii in programele radiodifuzate ;
2. Pluralismul surselor de informare a publicului ;
3. ncurajarea liberei concurente ;
4. Echilibrul intre serviciile naionale de radiodifuziune si cele locale ori teritoriale ;
5. Protejarea identitarii umane si protejarea minorilor ;
6. Protejarea culturi si a limbi romane precum si a minoritarilor naionale ;
7. Transparenta mijloacelor de comunicare in masa ;
8. Transparenta propriei activitii ;
Consiliul este format din 11 membri si este numit de parlament. La propunerea senatului 3 membri, Camera
Deputailor 3 membri ,Guvern 3 membri ,Preedintele romaniei 2 membri.
Durata mandatului este de 4 ani. Membri consiliului au funcia de demnitate publica asimilata funciei de secretar
de stat.
Consiliul este condus de un preedinte asimilat funciei de ministru, in urma votului dintre membri consiliului la
propunerea acestora.
Consiliul emite decizii instruciuni si recomandri in prezenta a cel puin 8 membri si cu votul a cel puin 6 membri.
Consiliu este autorizat sa :
1. acorde licenta audiovizuala
2. Sa emit decizi care au putere de lege cu privire la :
Informarea corecta a opiniei publice ;
Exprimarea corecta in limba romana si in limba minoritarilor naionale ;
Asigurarea echidistantei si a pluralismului ;
Transmiterea informaiilor sau a comunicatelor oficiale ale autoritatilor publice cu privire la
calamitai naturale, stri de necesitate sau de urgenta, starea de asediu sau conflict armat ;
Protecia minorilor ;
Aprarea demnitati umane ;
Comunicare nediscriminatorie cu privire la rasa, naionalitate,religie, convingeri politice, sex si
orientri sexuale ;
4

 Exercitarea dreptului la replica ;

Publicitate electronica tele-shoping. ;
Sponsorizare ;
Programare si difuzarea emisiunilor privind campaniile electorale;
Responsabilitile culturale ale radiodifuzorilor.
Confidenialitatea surselor de informare
Legea garanteaz caracterul confidenial al surselor de informare utilizate in conceperea sau elaborarea de tiri,
emisiuni, ori ce jurnalist este liber sa nu dezvluie date de natura sa identifice sursa informaiilor obinute in
activitatea sa profesionala.
Se considera date de natura sa identifice o sursa, urmtoarele elemente :
1. Numele si datele personale, vocea sau imaginea unei surse ;
2. Circumstanele concrete ale obineri informaiilor de ctre jurnalist ;
3. Partea neplauzibila a informaiilor furnizate de sursa jurnalistului.
Confidenialitatea surselor de informare obliga jurnalistul la asumarea rspunderi pentru corectitudinea
informaiilor furnizate.
Dezvluirea unor surse de informare poate fi impusa de instana judectoreasca numai daca aceasta este necesara
pentru aprarea siguranei naionale ori a ordini publice precum si in msura in care aceasta dezvluire este necesara
pentru soluionarea cauzei, astfel in fata instanei judectoreti atunci cnd :
A). Nu exista sau au fost epuizate masurile alternative de divulgare cu efect similar ;
B). Interesul legitim al divulgri depaseste interesul legitim al nedivulgri.
Autoritile publice asigura la cerere protecia jurnalitilor si a sediului in care acetia lucra ori de cate ori ei sunt
supui unor presiuni sau ameninri de natura sa mpiedice ori sa resping libera exercitare a profesiei.
Dreptul la exclusivitate
Evenimentele de inportanta majora pot fi difuzate in exclusivitate numai daca difuzarea nu afecteaz posibilitatea
unei pari importante a publicului de a avea acces la informaie.
ntinderea dreptului de exclusivitate dobndita prin contract de ctre un radiodifuzor este limitata de dreptul ori
crei radiodifuzor fara contract dea a difuza extras cu privire la eveniment cu condiia sa nu l prejudiciezi pe autor de
beneficiile dreptului de exclusivitate.
Indiferent de eveniment extrasul nu trebuie sa depaseasca 3 min. Extrasul nu poate fi difuzat nainte ca titularul
dreptului de exclusivitate sa fi difuzat evenimentul cu excepia momentului in care au trecut 24h de la producerea
evenimentului. Extrasele vor fi utilizate numai in cadrul programelor de tiri si nu in cadrul altor emisiuni.
CURS IV
Norme juridice privind comunicarea publicitara
LEGEA 148/2000 PRIVIND PUBLICITATEA:
Legea 148/2000 are drept scop protecia:
Consumatorilor de produse si serviciu;
Protecia persoanelor care desfasoara activitii economice;
Protecia interesului public;
In potriva publicitatii inselatoare, in publicitaii negative.
Din punct de vedere juridic urmtorii termeni se definesc astfel:
Publicitatea ori ce forma de prezentare a unei activitii comerciale, industriale ,organizaionale sau
liber profesioniste , avnd scop promovarea vnzri de produse, servicii;

Publicitatea inselatoare ori ce publicitate care poate duce in eroare ori ce persoana creia ii este
adresat sau intra in contact cu ea, si poate afecta comportamentul economic, leznd interesul de
consumator sau care poate leza interesul de concurenta;
Publicitatea comparativa este ori ce publicitate care identifica explicit sau implicit un concurent
sau bunurile ori serviciile oferite de acesta;
Publicitatea subliminala este ori ce publicitate care utilizeaz stimuli prea slabi pentru a putea fi
perceputa in mod contient ori care pot influenta comportamentul economic al unei persoane.
Potrivit ART 6 din legea 148/2000 este interzisa publicitatea care :
1. Publicitatea inselatoare;
2. Publicitatea subliminala
3. Publicitatea care prejudiciaz respectul pentru demnitatea umana si morala publica ;
4. Publicitatea care include discriminarea pe baza rasei, sex, limba, origine, identitate etnica, sau
naionalitate;
5. Publicitatea care atenteaz la convingerile religioase sau politice.
6. Publicitatea care aduce prejudeci imagini, onoarei, demnitarii si vieii particulare a persoanelor;
7. Publicitatea care exploateaz superstiiile, crezurile sau frica persoanelor;
8. Publicitatea care prejudiciaz sigurana persoanelor si incita la violenta;
9. Publicitatea care ncurajeaz un comportament care prejudiciaz mediul nconjurtor;
10. Publicitatea care favorizeaz comercianii unor bunuri, serviciu care sunt produse si distribuite
contrar prevederilor legale.
Publicitatea comparativa este interzisa daca:
1. Publicitate in care comparaia este inselatoare;
2. Publicitate in care se compara bunuri, servicii avnd scopuri sau destinate diferite
3. Publicitate in care nu se compara in mod obiectiv una sau mai multe caracteristici eseniale,
relevante, ale unor bunuri serviciu.
4. Publicitate in care se cresc confuzii pe piaa intre cel ce i-si face publicitate si un concurent.
(alegerea numelui produsului, firmei asemntoare cu cel al unei firme cunoscute).
5. Publicitatea care discrimineaz sau demigreaza produsul sau numele ori situaia materiala a
unui concurent;
6. Publicitatea in care se profita incorect de renumele unui concurent pentru a promova propriul
produs;
7. Publicitatea care inculca prevederile ale legi concurente.
Dispoziii speciale privind publicitatea anumitor produse
Potrivit legi se interzice publicitatea explicita pentru produsele de tutun in urmtoarele situaii:
1. Publicitatea fcuta in timpul programelor de radio difuziune
2. Publicitatea fcuta in presa scrisa, numai in interiorul primelor si ultimilor pagini din ziare;
3. Publicitatea care sugereaz ca alcoolul sau tutunul ar avea prioritate sau efect stimulativ, sedativ
ori ar avea putea rezolva probleme personale.
4. Publicitatea care propune o imagine negativa despre abstinenta
5. Publicitatea care evideniaz coninutul concentraiei de alcool al buturilor alcoolice sau se
presupune o legtura intre alcool si conducerea unui vehicul;
6. Publicitatea care nu conine inscripia de avertizare.
Pentru produsele destinate minorilor este interzisa publicitatea care:
1. Publicitatea care conine elemente care duneaz acestora din punct de vedere fizic, psihic, moral,
intelectual;
2. Publicitatea care ncurajeaz in mod indirect copii sa cumpere produsul sau serviciu profitnd de lipsa
experienei sau credulitatea lor;
3. Publicitatea care afecteaz relaiile care exista intre minori pe de-o parte si prini sau cadrul didactic
pe de alta parte;
4. Publicitatea care prezentata minorilor in mod nejustificat in situaii periculoase.
6

Publicitatea este permisa numai pentru produsele medicamentoase care se elibereaz fara prescripie medicala si
pentru care materialele publicitare sunt aprobate de ,, Agenia Naionala a Medicamentului .
SANCTIUNI IN CAZUL INCALCARI LEGII
Autorul realizatorul de publicitate si reprezentantul legal al mijlocului de difuzare rspund solidar cu
persoana care face publicitate in cazul incalcari dispoziiilor referitoare la publicitatea, cu excepia incalcari
dispoziiilor referitoare la publicitatea inselatoare si publicitatea comparativa cnd rspunderea revine numai
persoanei care i-si face publicitate.
Incalcarea prevederilor 148/2000 privind publicitatea, atrage rspundere materiale, civila, contraventionala
sau chiar penala.
Sponsorizarea este ori ce contribuire fcuta de ori ce persoana fizica, juridica, destinata finanri
programelor audiovizuale in scopul promovri propriului produs, serviciu, nume, a mrci comerciale, imagini
propriei activitatea.
1. Coninutul programelor nu pot fi influenate de sponsori;
2. Denumirea sau marca sponsorului trebuie evideniata clar pe parcursul emisiunilor;
3. Sa nu ncurajezi achiziionarea produselor acestuia;
4. Programele de tiri si emisiunile informative pe teme politice nu pot fi sponsorizate.
CURS V

Norme juridice privind respectarea demnitii umane

i a dreptului la propria imagine n comunicarea public
Decizia CNA nr. 248 din 2004
Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a
primi sau de a comunica informaii ori idei, fara amestecul autoritarilor publice si fara a tine seama de frontiere.
Exercitarea acestor libertati ce comporta ndatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, condiii,
restrngeri sau sanciuni prevzute de lege, care constituie masuri necesare ntr-o societate democratica pentru
securitatea naionala, integritatea teritoriala ori sigurana publica, aprarea ordinii si prevenirea infraciunilor,
protecia sanatati sau a moralei, protecia reputaiei ori a drepturilor altora, pentru a mpiedica divulgarea de
informaii confideniale sau pentru a garanta autoritatea si imparialitatea puterii judectoreti.
Radiodifuzorii au obligaia sa respecte dreptul la demnitate umana si la propria imagine si sa nu profite de
ignoranta sau buna credina a persoanelor.
n sensul prezentei decizii, sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente
locale sau naionale, cu semnificaie pentru viata comunitarii si care nu nclca drepturile si libertile fundamentale
ale omului.
Nu orice interes sau curiozitate a publicului trebuie satisfcuta; invocarea dreptului la informare nu poate servi la
acoperirea preocuprilor preponderent financiare ale radiodifuzorilor.
Dreptul la propria imagine nu trebuie sa mpiedice aflarea adevrului n probleme de interes public justificat
Este interzisa difuzarea de imagini sau nregistrri ale persoanelor reinute pentru cercetri, arestate sau aflate n
detenie, fara acordul acestora.
Fac excepie de la prevederile de mai sus situaiile n care filmarea sau nregistrarea este incidentala si este
realizata n locuri publice.
Orice persoana acuzata sau cercetata pentru svrirea unei infraciuni este prezumata nevinovata atta timp ct
nu a fost condamnata printr-o hotrre penala definitiva si irevocabila.
Respectarea prezumiei de nevinovatie este obligatorie n orice program audiovizual.
Nu pot fi difuzate materiale audiovizuale, realizate si puse la dispoziia radiodifuzorilor de ctre politie sau parchet,
fara acordul persoanelor care sunt victime ale unor infraciuni sau fara acordul familiilor acestora.
7

Orice persoana are dreptul la respectarea vieii sale private si de familie, a domiciliului si a corespondentei sale.
Este interzisa difuzarea de tiri, dezbateri, anchete sau reportaje audiovizuale privind viata privata si de familie a
persoanei fara acordul acesteia.
Fac excepie de la prevederile de mai sus situaiile n care sunt ntrunite cumulativ urmtoarele condiii:
a) existenta unui interes public justificat;
b) existenta unei legturi semnificative si clare ntre viata privata si de familie a persoanei si
interesul public justificat;
Este interzisa difuzarea de imagini ale persoanei, filmate n propria locuina sau n orice alte locuri
private, fara consimmntul acesteia.
Este interzisa difuzarea de imagini ale proprietatii private, filmate din interiorul acesteia, fara acordul
proprietarului.
Fac excepie de la prevederile de mai sus situaiile n care imaginile difuzate:
a) pot preveni svrirea unei infractinui;
b) surprind sau pot proba svrirea unei infractinui;
c) protejeaz sntatea publica.
Este interzisa difuzarea de imagini si sunete nregistrate cu microfoane si camere de luat vederi ascunse, cu
urmtoarele excepii:
a). materialul audiovizual astfel obinut sa fie esenial n stabilirea credibilitii si autenticitii
unui fapt de interes public justificat;
b). materialul audiovizual astfel obinut nu putea fi realizat n condiii normale, iar coninutul sa
prezinte un interes justificat pentru public;
c). filmarea sau nregistrarea consemneaz un fapt cu incidenta penala sau morala cu semnificaie
pentru viata comunitarii.
nregistrrile destinate emisiunilor de divertisment de tip "camera ascunsa" nu trebuie sa pun persoana n situaii
njositoare sau de risc si pot fi difuzate numai cu acordul persoanelor care au fcut obiectul filmrii.
Difuzarea nregistrrilor convorbirilor telefonice sau a corespondentei, ajunse n posesia radiodifuzorilor, este
permisa n urmtoarele situaii:
a) rspunde unor necesitai de sigurana naionala, ordine publica sau asigura prevenirea unor
fapte penale;
b) probeaz comiterea unei infraciuni;
c) protejeaz sntatea sau morala publica.
Radiodifuzorii sunt obligai sa ncunostinteze persoana n cauza naintea difuzrii materialelor audiovizuale si sa
solicite punctul de vedere al acesteia.
Orice persoana are dreptul la propria imagine.
n cazul n care n emisiunile audiovizuale se aduc acuzaii unei persoane, privind fapte sau comportamente ilegale
sau imorale concrete, acestea trebuie susinute cu dovezi; daca acuzaiile sunt aduse de radiodifuzor, acesta trebuie sa
respecte principiul "audiatur et altera pars".
Realizatorii emisiunilor au obligaia sa respecte dreptul persoanei la propria imagine si sa pun n vedere
interlocutorilor sa probeze afirmaiile acuzatoare sau sa indice cel puin probele care le susin.
Este interzisa, n programele audiovizuale:
orice referire peiorativa la adresa persoanelor n vrsta sau cu handicap precum si punerea
acestora n situaii ridicole sau umilitoare.
afectarea sau denigrarea convingerilor religioase.
difuzarea n programele audiovizuale a oricror forme de manifestri antisemite sau
xenofobe
orice discriminare pe considerente de rasa, religie, naionalitate, sex, orientare sexuala sau
etnie.
difuzarea de imagini ale persoanei aflate n situaia de victima, fara acordul acesteia.
difuzarea de imagini ale persoanei fara discernmnt sau decedate, fara acordul familiei.
8

 difuzarea de imagini care exploateaz sau scot n evidenta traumele sau traumatismele unei
persoane.
n cazul martorilor la comiterea unei infraciuni, la solicitarea acestora, difuzarea imaginilor
se va realiza cu asigurarea proteciei depline a identitarii lor.
Orice persoana are dreptul la respectul intimitii n momente dificile, precum o pierdere ireparabila sau o
nenorocire.
n cazul situaiilor de suferina umana, a dezastrelor naturale, accidentelor sau a actelor de violenta, radiodifuzorii
au obligaia de a nu se amesteca nejustificat n viata privata.
Difuzarea materialelor audiovizuale coninnd imagini ale persoanelor aflate la tratament n unitile de asistenta
medicala, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sntate, problemele de diagnostic, prognostic,
tratament, circumstane n legtura cu boala si alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, este permisa numai cu
acordul persoanei sau, n cazul n care persoana este fara discernmnt sau decedata, cu acordul familiei ori a
aparintorilor.
Radiodifuzorii au obligaia de a respecta demnitatea si anonimatul persoanelor cu tulburri psihice.
Fac excepie de la prevederile de mai sus situaii de interes public justificat n care difuzarea materialului
audiovizual are drept scop:
a) prevenirea svririi unor fapte penale ori nlturarea urmrilor prejudiciabile ale unor asemenea
fapte;
b) probarea comiterii unei infraciuni;
c) protejarea sanatatii sau moralei publice.
CURS VI
Norme juridice referitoare la
dreptul la replica si rectificare
Dreptul la replica
DECIZIA CHA NR 114/2002 privind dreptul la replica si rectificare. Ori ce persoana fizica, juridica ale crei
drepturi sau interese legale au fost lezate ,prin prezentarea in cadrul unui program audiovizual, a unor fapte
neadevrate, beneficiaz de dreptul la replica.
Dreptul la replica nu poate fi solicitat :
Pentru judecai de valoare ;
In cazul in care radiodifuzori au respectat principiul ,, Audiatur et altera pars (Audierea si celei lalte
pari) ;
In cazul cnd se solicita replica la replica ;
In cazul in care radiodifuzor rspunde aciunilor unei persoane, cu condiia sa nu afecteze drepturile sau
interesele legale ale unei tera;
In cazul unui acord scris ncheiat intre radiodifuzor si persoana lezata.
Dreptul la rectificare:
Ori ce persoana fizica sau juridica ale crei drepturi sau interese legale au fost lezate prin prezentarea in cadrul
unui program audiovizual a unor informaii inexacte beneficiaz de dreptul la rectificare, rectificarea nu poate fi
solicitata in cazul:
- in care inexactitatea informaiilor nu este semnificativ si
clara ;
- in cazul unui acord scris ncheiat intre radiodifuzor si persoana lezata.
Radiodifuzori au obligaia de a asigura persoanei care se considera lezata de prezentarea in cadrul unor emisiuni a
unor fapte neadevrate sau informai inexacte , accesul la redifuzarea sau reaudierea programului respectiv in termen
de 24h de la data primiri unei solicitri scrise din partea persoanei respective.
Procedura de exercitare o dreptului la replica

Persoana a crei drepturi au fost lezata in urma prezentarea in cadrul unui program audiovizual a unor informaii,
fapte neadevrate si dorete sa beneficieze de dreptul la replica vor transmite in scris la sediul postului care a difuzat
programul incriminat , o cerere care va cuprinde in mod obligatoriu urmtoarele:
1. Numele persoanei care se considera vtmata ,adresa, telefon sau ori ce mijloc care sa fac
posibila contactarea acestuia cat mai rapida si eficienta.
2. Serviciul de programe care a difuzat emisiunea in care sa produs lezarea, ora data difuzri
precum si numele emisiuni.
3. Fapta neadevrata pentru care se solicita dreptul la replica
4. Motivul cereri
5. Textul replici.
Textul replici trebuie sa se refere numai la faptele neadevrate contestate si sa fie exprimate in limitele decentei, da nu
contina ameninri sau comentri marginale. Termenul de transmitere a cereri este de cel mult 20 de zile de la data
difuzri emisiuni.
Radiodifuzorul poate refuza dreptul la replica in urmtoarele cazuri :
1. Cerere nu a fost transmisa in termenul prevzut de lege;
2. Textul cereri nu ntrunete condiia stabilita prin lege ;
3. Textul cereri depaseste cu mult limita necesara dreptului la replica iar persoana
lezata nu accepta scurtarea textului
4. Persoana care solicita dreptul la replica nu respecta condiia prevzuta de lege
pentru redactarea cereri
5. radiodifuzorul deine dovezi care probeaz adevrul faptelor prezentate.
Radiodifuzorul va decide in termen de 2 zile de la data primiri cereri de acordare a dreptului la replica, daca ii va da
curs sau nu .
Decizia radiodifuzorului :
1.
In cazul in care radio difuzorul va decide sa acorde dreptul la replica va
comunica persoanei lezate in termen de 2 zile de la primirea cereri data, ora si ziua difuzri dreptului
la replica.
2.
In cazul in care radio difuzorul nu va da curs cereri pentru dreptul la
replica va comunica in scris persoanei lezate decizia luata si motivele acesteia precum si
urmtoarele:
a). Posibilitatea in care acesta este nemulumit de decizia radiodifuzorului de
a se adresa CNA-ului in termen de 15 zile de la data primiri rezultatului motivat.
b). Adresa CNA-ului si un nr. de telefon la care solicitantul poate contacta
CNA-ul pentru a obine informaiile necesare.
Dreptul la replica va vi difuzat gratuit in termen de 3 zile de la data aprobri cereri in aceleiai condiii in care sau
incalcat drepturile sau interesele legitime ale persoanei lezate: - In cadrul aceleiai emisiuni;
- In cadrul aceluiai interval orar;
- In cadrul aceleiai durate si cu precizarea emisiuni in care sa
produs lezarea.
Dreptul la replica se exercita fie prin difuzarea pe post a interveniei directe a persoanei lezate, fie prin difuzarea
nregistrri realizate de solicitant ori radiodifuzor.
Procedura rectificri este similara cu cea a dreptului la replica.
Sesizarea CNA
Persoana a crei drepturi sau interese au fost incalcate prin prezentarea unor informai neadevrate sau inexacte si
creia i sa refuzat dreptul la replica sau rectificare se poate adresa CNA-ului in termen de 15 zile de la primirea
refuzului motivat(30 zile daca rspunsul nu este nscris).
CNA-ul are obligaia sa se pronune asupra cereri in cel mult 7 zile de la data nregistrri ei Iar daca da ctig de
cauza, radiodifuzorul are la dispoziie 3 zile sa difuzeze dreptul la replica sau rectificare .
SANCTIUNI
10

Incalcarea dispoziiilor referitoare la dreptul la replica si rectificare se sancioneaz cu amenda 50-5000

milioane.
Acordarea dreptului la replica sau rectificare nu mpiedica persoana ale crei drepturi sau interese legale au
fost lezate sa se adreseze instanelor judectoreti.

11