Sunteți pe pagina 1din 4

Morfologia molarului 1 superior

Generalitati:
- In cadrul arcadei superioare ocupa o pozitie din zona lateral, fiind situate in
spatele celui de al doilea premolar, pe locul sase
- Se mai numeste si molarul de 6 (sase) ani superior deoarece erupe la
aceasta varsta
- Este cel mai mare dinte al arcadei superioare
- Are o morfologie caracterizeaza de prezenta a 4 (patru) lobi, separate de
santuri si uniti de creste de smalt
- Dimensiunea totala a dintelui in ax (inaltimea) este de aproximativ 25,2 mm,
iar cea a coroanei de 7,5 mm
- Eruptia se produce la varsta de 6 (sase) ani
Dinte
Primul molar
superior

Morfologia coroanei

Morfologia radacinii

Are o forma cuboidala, formata din 4 (patru) lobi.


Prezinta 4 (patru) fete laterale: vestibulara,
palatinala, meziala si distala, si o fata ocluzala

Are 3 (trei) radacini: 2


(doua) vestibulare si
una palatinala

Fata vestibulara este delimitata de 4 (patru)


margini: ocluzala, cervicala, meziala si distala.
Conturul este asemanator cu un trapez orientat cu
baza mare ocluzal. Relieful este convex in ambele
sensuri (mezio- distal si cervico- ocluzal),
convexitatea maxima este situate mezial in treimea
cervicala. Depresiunea dintre cei 2 (doi) lobi
vestibulari sub forma de sant este mai aproape de
marginea distala, ceea ce inseamna ca lobul mezial
este mai mare decat cel distal. La extremitatea
santului exista foseta vestibulara situate la
jumatatea inaltimii acestei fete

Radacina
palatinala
este mult mai mare
decat
celelalte
2
(doua):
meziovestibulara si distovestibulara

Radacina
palatinala
este aplatizata in sens
vestibulo- palatinal

Radacina
meziovestibulara este mai
aplatizata
in
sens
mezio- distal decat cea
disto- vestibulara

Radacinile vestibulare
sunt aplatizate in sens
meziodistal,
iar
varfurile sunt curbate
reciproc

M1

Marginea ocluzala are forma unei linii


frante, care se poate asemana cu un W.
Cele doua V= uri sunt inegale , cel
mezial este mai mare decat cel distal.
Bratele V- urilor sunt mult deschise si ele
reprezinta relieful cuspizilor meziovestibular si disto- vestibular. Fata
vestibulara are aproximativ urmatoarele
dimensiuni: inaltimea 7,5 mm, latimea 10
mm (in 1/3 ocluzala), latimea minima 7,4
mm (la nivelul coletului)
Marginea
cervicala/coleteste
reprezentata de o linie foarte putin curba,
aproape orizontala; corespunzator zonei

interradiculare,
accentuata

are

denivelare

mai

Marginile proximale sunt cu un contur


usor convex si orientate foarte putin
convergent
catre
colet,marginea
distala fiind mai scurta, mai convexa si
mai convergente decat marginea meziala

Fata palatinala/orala are un contur tot ca fata


vestibulara trapez cu baza mare ocluzal (10,2
mm) si baza mica la colet cu mentiunea ca diferenta
dintre bazele trapezului este mai mare. Si ea este
elimitate de 4 (patru) margini: marginea ocluzala,
marginea de colet si marginile proximale (meziala
si distala). Relieful fetei palatinale este convex in
cele 2 (doua) sensur, convexitatea maxima este
situate in zona 1/3 mijlocii. Santul palatinal isi are
originea pe fata ocluzala, traiectul sau la nivelul
fetei palatinale este mult mai aproape de marginea
distala si se termina pierdut, la mica distanta de
marginea cervicala. In aproximativ 50- 60% din
cazuri pe lobul mezio- palatinal apare o
proeminenta numita tuberculul (cuspidul) lui
Carabelli. Forma si dimensiunile prezinta o
varietate foarte mare. El este considerat ca un
cuspid supranumerar

Marginea
ocluzala este
bilobata,
corespunzator celor 2 (doi) cuspizi. Are
forma tot a unui W, dar V- ul mezial
este mult mai mare decat cel distal,
deoarece el reprezinta relieful lobului
mezio- palatinal

Marginea de colet/cervicala are forma


unei linii usor curbe cu convexitatea
orientata apical

Marginile proximale sunt convergente


spre colet si cu o diferenta dimensional mai
mare intre marginea meziala si marginea
distala

Fata meziala este cea mai lata fata dintre toate


fetele laterale. Prezinta urmatoarele dimensiuni: la
nivelul coletului in sens vestibule- palatinal 10 mm;
in 1/3 cervicala de 11,7 mm; la marginea ocluzala
este de 7 mm; inaltimea de 7,5 mm. Relieful este
plan in sens vertical si convex in sens vestibulopalatinal. Convexitatea maxima este situate in
apropierea marginii ocluzale unde este si punctual
de contact. In zona cervicala, central, exista o

usoara depresiune

Fata distala are un contur asemanator fetei


meziale dar mult mai redus ca intindere . Relieful
este convex in ambele sensuri.

Fata ocluzala se inscribe intr- un paralelogram cu


diametrul maxim situate intre cuspidul meziovestibular si disto- palatinal. Unghiurile meziopalatinale si disto- vestibulare sunt obtuse, iar
unghiurile mezio- vestibular si disto- palatinal sunt
ascutite. Conturul acestei fete este dat de cele 4
(patru) margini: vestibulara, palatinala, meziala si
distala

Marginea vestibulara este convexa,


bilobata, cu dimensiuni de 10 mm si
corespunde crestelor sagitale de smalt ale
cuspizilor vestibulari. Santul interlobar o
imparte in 2 (doua) parti inegale, cea
meziala fiind mai mare decat cea distala.
Este convergenta spre distal

Marginea palatinala este de asemenea


bilobata, dar cu partea meziala de 2 (doua)
mai mare decat cea distala. Este formata de
crestele sagitale de smalt ale celor 2 (doi)
lobi palatinali. Dimensiunea marginii
palatinale este mai mare decat marginea
vestibulara

Marginea meziala este cea mai mare


margine masurand aproximativ 11,7 mm.
Formeaza
impreuna
cu
marginea
vestibulara un unghi ascutit (75) si cu cea
palatinala un unghi obtuz (105). Este
reprezentata de creasta marginala de smalt

Marginea distala este mai mica 10,5


mm si mai convexa. Impreuna cu marginea
vestibulara formeaza un unghi obtuz de
105 iar cu cea palatinala un unghi ascutit
de 75

Relieful este reprezentat de urmatoarele elemente: 4


(patru) cuspizi, 3 (trei) fosete, 3 (trei) santuri si mai
multe creste de smalt. Cuspizii au urmatoarea
orientare: 2 (doi) vestibular (mezio- vestibular si
disto- vestibular) si 2 (doi) palatinal (meziopalatinal si disto- palatinal). Ordinea marimii
este:
M-P>M-V>D-V>D-P. Cuspidul MP este unit de cuspidul D-V printr- o creasta de
smalt numita creasta oblica de smalt ce rezulta din
unirea crestelor esentiale de smalt ale celor 2 (doi)

Cracteristici
principale ce
favorizeaza
identificarea
molarului 1
superior

cuspizi, angulata- 160 cu deschiderea unghiului


mezial. Lobul M-V este complet separate de lobul
disto- palatinal prin creasta oblica si santurile
interlobare. Crestele esentiale de smalt ale
cuspizilor sunt usor convexe mai apropiate de
marginea meziala, rezultand pantele meziale cu
dimensiuni mai reduse si mai abrupt decat pantele
distal. Santurile intercuspidienede pe fata ocluzala
sunt in numar de 3 (trei): mezio- central, centrovestibular si disto- palatinal. Santul intercuspidian
mezio- central separa cuspidul M-V de cel M-P.
Fiecare extremitate a santului se termina in cate o
foseta. In foseta meziala ajunge extremitatea
meziala iar in foseta centrala ajunge extremitatea
distala. Santul intercuspidian vestibule- central este
situate intre cuspidul M-V sic el D-V. Are o
extremitate la nivelul fosetei central, dupa traiectul
ocluzal se continua pe fata vestibulara, terminanduse in foseta vestibulara. Santul mezio- central si
santul centro- vestibular formeaza un unghi aproape
drept (95). Santul intercuspidian disto- palatinal,
este situate intre cuspidul M-P si creasta oblica de
smalt si se continua cu santul de pe fata palatinala.
Fosetele sunt in numar de 3 (trei): 2 (doua)
principale (meziala si distala), delimitate de creste
marginale de smalt si o foseta secundara, aflata la
intersectia santurilor vestibule- central cu meziocentral. Crestele de smalt sunt reprezentate de:
crestele marginale meziala si distala care se unesc
cu crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari si
palatinali si crestele esentiale.
Este dintele cu cel mai mare volum la nivelul arcadei maxilare

Conturul coroanei este cuboidal


Pe fata ocluzala are 4 (patru) cuspizi, cel mai mare este M-P iar cel mai mic este
D-P

Creasta oblica de smalt care uneste cuspidul M-P de cuspidul D-V

Cuspizii vestibulari prezinta o forma mai ascutita fata de cuspizii palatinali

Dimensiunea in sens vestibule- palatinal a coroanei este mai mare decat cea in
sens mezio- distal

Tuberculul lui Carabelli exista in 50- 60% din cazuri

Dintele are radacini bine dezvoltate si separate