Sunteți pe pagina 1din 5

Morfologia molarului 1 inferior

Generalitati:
- Ocupa o pozitie in zona laterala a arcadei mandibulare, fiind situate in
spatele celui de al doilea premolar, pe locul 6 (sase) de la linia mediana
- Se mai numeste si molarul de 6 (sase) ani inferior deoarece erupe la aceasta
varsta
- Este cel mai voluminous dinte de pe ambele arcade
- Dimensiunea totala a dintelui in ax (inaltimea) este de aproximativ 21 mm,
iar cea a coroanei de 7,7 mm
- Eruptia se produce la varsta de 6 (sase) ani
Dinte
Primul molar
inferior

Morfologia coroanei

M1

Are
o
forma
de
paralelipiped
dreptunghiular, dimensiunile acesteia fiind:
inaltimea 7,5 mm, lungimea (mezio- distal)
11,2 mm, latimea (vestibule- oral) 10,31
mm. Prezinta 4 (patru) fete laterale:
vestibulara, linguala/orala, meziala si
distala, si o fata ocluzala
Fata vestibulara este delimitata de 4
(patru) margini: ocluzala, cervicala, meziala
si distala. Conturul este asemanator cu un
trapez orientat cu baza mare ocluzal si baza
mica cervical. Relieful este cel mai complex
dintre toate fetele dintilor laterali deoarece
prezinta 2 (doua) santuri vertical care
delimiteaza cei 3 (trei) lobi (mezial, central
si distal). Santul mezial este mai profund si
continua santul de pe fata ocluzala, iar
extremitatea sa ajunge in foseta situate la
jumatatea inaltimii fatei vestibulare. Santul
distal este mai scurt, mai putin profund si il
continua de asemenea pe cel de pe fata
ocluzala= iar extremitatea sa se termina
pierdut in relieful fetei. Convexitatea
maxima este situate in treimea cervicala.

Marginea ocluzala este cea mai


mare avand dimensiunea de 11,2
mm. Prezinta 2 (doua) denivelari
corespunzatoare celor 2 (doua)
santuri ce delimiteaza cei 3 (trei)
lobi de crestere. Are aspectul unei
linii frante, formate din 3 (trei) Vuri, fiecare V reprezentand un
cuspid ce se afla pe marginea fetei
ocluzale. Cele 3 (trei) V- uri sunt

Morfologia radacinii

Are 2 (doua) radacini orientate


mezial si distal

Ambele radacini sunt mult


aplatizate
meziodistal,
inclinate in sens distal si usor
curbate
cu
concavitatea
orientate distal

Dimensiunea
vestibulolinguala a radacinilor este de 3
(trei) ori mai mare decat
dimensiunea mezio- distala

Radacina meziala este mai


mare si mai dreptunghiulara
decat radacina distala care are o
forma rotunjita si este mai
subtire

inegale , cel mezial este cel mai


mare iar cel distal este cel mai mic.

Marginea
cervicala/coletare
dimensiuni mai reduse decat
marginea
ocluzala,
masoara
aproximativ 8,5 mm. Este putin
ondulata avand 2 (doua) mici
convexitati, cu o prelungire spre
spatial interradicular

Marginile
proximale sunt
orientate divergenta spre marginea
ocluzala. Marginea meziala eate
usor oblica, cu portiunea ocluzala
convexa, iar portiunea cervicala
rectilinie, masurand 7,7 mm.
Marginea distala este mai scurta si
mai convexa

Fata linguala/orala are un contur tot ca


fata vestibulara trapez cu baza mare
ocluzal si baza mica la colet, dar are
dimensiuni mai reduse inaltimea fiind de 7
mm. Si ea este delimitata de 4 (patru)
margini: marginea ocluzala, marginea de
colet si marginile proximale (meziala si
distala). Relieful fetei lingual este marcat de
prezenta santului dintre cei 2 (doi) lobi, care
il continua pe cel de pe fata ocluzala , mai
scurt fiind present numai in 1/3 ocluzala a
fetei. In sens cervico- ocluzal este
convex convexitatea maxima este situata la
jumatatea fetei

Marginea
ocluzala este
constituita din 2 (doua) V- uric e
corespund celor 2 (doi) lobi care au
marimi inegale, cel mezial mai
mare sic el distal mai mic.
Dimensiunea acestei margini este
de 10 mm

Marginea
de
colet/cervicala corespunde
bazei
mici a trapezului, are dimensiuni
mai reduse decat cea a fetei
vestibulare dar aceeasi forma

Marginile
proximaleprezinta
dimensiuni mai mici decat cele ale
fetei vestibulare, cu aceeasi
orientare divergenta spre ocluzal,

dar sunt mai convexe

Fata meziala are dimensiunea cea mai


mare orientate in sens vestibulo- oral si este
de 10,3 mm. Conturul este delimitat de cele
4 (patru) margini: ocluzala, cervicala,
vestibulara si linguala. Relieful este plan
convex,
in
1/3
ocluzala
prezinta
convexitatea maxima, in 1/3 medie este mai
putin convexa , in 1.3 cervicala este plana
iar in zona coletului prezinta o usoara
depresiune

Marginea ocluzala are o forma de


V larg deschis, corespunzator
celor 2 (doi) cuspizi de pe fata
ocluzala (M-V si M-L/O)

Marginea cervicala are forma


unei linii curbe cu convexitatea
orientate spre ocluzal

Marginea vestibulara in 1/3


cervicala este convexa iar in cele
2/3 ocluzale este plana si inclinata
spre lingual

Marginea linguala/oralaeste usor


convexa, convexitatea maxima fiind
situate la jumatatea inaltimii avand
o pozitie inclinata spre lingual

Fata distala are un contur identic cu al


fetei meziale dar cu dimensiunile mult mai
reduse. Relieful este caracterizat de o
convexitate mai accentuate in ambele
sensuri (cervico- ocluzal si vestibulo- oral).

Fata ocluzala are un contur care se poate


inscribe intr- un trapez cu baza mare spre
vestibular. Conturul acestei fete este dat de
cele 4 (patru) margini: vestibulara,
lingual/orala, meziala si distala

Marginea
vestibulara are
dimensiunea cea mai mare (11,2
mm) si este alcatuita din crestele
sagitale (ocluzale) ale celor 3 (trei)
cuspizi vestibulari, intrerupta de
cele 2 (doua) santuri intercuspidiene

Marginea
linguala/oralaare
dimensiunea cea mai redusa (10
mm) si este alcatuita din crestele

sagitale (ocluzale) a celor 2 (doi)


cuspizi linguali, intrerupta de
depresiunea santului de descarcare,
intercuspidian

Marginile proximale sunt usor


curbe si convergente spre lingual.
Marginea distala este mai scurta si
mai convexa decat cea meziala

Relieful este reprezentat de urmatoarele


elemente fiind deosebit de complex: 5
(cinci) cuspizi, 5 (cinci) fosete- 2 (doua)
principale si 3 (trei) secundare, 4 (patru)
santuri intercuspidiene 2 (doua) creste
marginale de smalt la care se adauga toate
crestele de smalt sagitale si esentiale ale
celor 5 (cinci) cuspizi. Cuspizii au
urmatoarea orientare: 3 (trei) vestibular
(mezio- vestibular, centro- vestibular si
disto- vestibular) si 2 (doi) linguali/orali
(mezio- palatinal si disto- palatinal).
Ordinea marimii este:
M-L/O>DL/O>M-V>C-V>D-V. Cuspidul D-V are
dimensiuni reduse si este situate in dreptul
unghiului vestibule- distal. Santurile
intercuspidienede pe fata ocluzala sunt:
mezio- distal, centro- lingual, centrovestibular mezial si centro- vestibular distal.
Santul intercuspidian mezio- distal are
extremitatile in fosetele marginale, meziala
si distala. El separa cuspizii vestibulari de
cei linguali.. Santul nu este in linie dreapta,
se compune din 2 (doua) portiuni convexe.
Uni autori il aseamana cu o linie franta zigzag. Santul intercuspidian centro- lingual
are o extremitate plasata intr- o foseta
secundara centrala situate in 1/3 mijlocie a
fetei ocluzale la locul unde se intersecteaza
cu santul intercuspidian mezio- distal , iar
cealalta extremitate se prelungeste pe fata
linguala. Acest sant separa cuspidul meziolingual de cuspidul disto- lingual. Santul
intercuspidian ocluzo- vestibular mezial are
extremitatea ocluzala in foseta secundara
situate in 1/3 meziala a fetei ocluzale,
traverseaza marginea vestibulara si se
continua cu santul mezial de pa fata
vestibulara, terminandu- se in foseta de pe
aceasta fata. Acest sant separa cuspidul
mezio- vestibular de cuspidul centrovestibular. Santul intercuspidian ocluzovestibulo distal are extremitatea ocluzala in
foseta secundara situate in 1/3 distala a
fetei ocluzale,
traverseaza
marginea

vestibulara si se continua cu santul distal de


pe fata vestibulara, care se termina pierdut
in relieful acestei fete. Acest sant separa
cuspidul centro- vestibular de cuspidul
disto- vestibular.

Cracteristici
principale ce
favorizeaza
identificarea
molarului 1
inferior

Fosetele principale 2 (doua) meziala si


distala, sunt cu forma triunghiulara
delimitate de creste marginale de smalt.
Foseta meziala este mai mare decat cea
distala. Fosetele secundare in numar de 3
(trei), se formeaza in locul unde se
intersecteaza santul mezio- distal cu
celelalte 3 (trei) santuri (centro- lingual,
ocluzo- vestibular mezial si ocluzovestibular distal). Distanta dintre crestele
sagitale ale cuspizilor vestibulari si
cuspizilor linguali este de 7 mm, iar intre
crestele marginale meziala si distala este de
8- 9mm. Depresiunea fetei ocluzale este
delimitate de crestele sagitale ale celor 5
(cinci) cuspizi si de cele 2 (doua) creste
marginale. Creasta sagitala a cuspizilor
linguali este situata mai aproape de fata
linguala decat creasta ocluzala a cuspizilor
vestibulari, care este situata la aproximativ
3 (trei) mm de fata vestibulara
Este molarul cu cea mai voluminoasa coroana

Forma coroanei este paralelipipedica dreptunghiulara


Fata ocluzala cu morfologie complexa (5 (cinci) cuspizi, 5 (cinci) fosete si 4
(patru) santuri)

Fata vestibulara cu 2 (doua) santuri verticale

2 (doua) radacini dispuse mezial si distal

Forma radacinilor in sectiune orizontala este mult aplatizata in sens mezio- distal