Circuite integrate digitale

Coduri binare si funcii logice

Sorin Hintea
Departamentul de Bazele Electronicii

Codificarea informaiei binare

In sistemele digitale informaia se transmite sub forma unor cuvinte binare

care sunt o succesiune de bii, adic o succesiune de cifre care pot lua
valoarea 0 sau 1. Cuvntul bit vine de la BInary digiT.
Lungimea unui cuvnt binar este data de numarul total de bii care compun
cuvantul. De exemplu B=10010101 este un cuvnt binar avnd lungimea
8.
Dac avem cuvntul binar B=a7a6a5a4a3a2a1a0, bitul cel mai din stnga a7 se
numete Cel mai semnificativ bit notat MSB (Most significant bit) iar
bitul cel mai din dreapta a0 se numete Cel mai puin semnificativ bit sau
LSB (Less significant bit).

Circuite integrate digitale Coduri binare si funcii logice

Codificarea informaiei binare

Cu ajutorul unui cuvnt avnd lungimea N se pot descrie 2 N informaii
diferite. Aceste informaii pot fi cantitative sau calitative.
Informatii cantitative: combinaiile pe 4 bii pot descrie 16 informaii
(cuvinte) diferite. Prin asocierea codului zecimal corespunztor fiecrui
cuvnt binar, rezult reprezentarea n binar a numerelor zecimale de la 0 la
15. Cu aceste numere binare se pot realiza operaii aritmetice de adunare,
scdere, nmulire, mprire, etc. Cu ct lungimea cuvintelor binare este mai
mare se pot realiza operaii cu numere mai mari.
Informatii calitative: cu ajutorul cuvintelor pe 4 biti se pot descrie si
transmite 16 nuante diferite de grei astfel ca pentru 0000 sa fie codat ALB
iar pentru 1111 sa fie codat NEGRU. Daca se doreste codificarea culorilor,
se vor putea transmite 16 culori diferite cu 4 biti. Este evident ca e nevoie de
cuvinte de lungime mult mai mare pentru a transmite imagini de calitate, de
exemplu cu 8 biti vom putea codifica 256 culori diferite.

Circuite integrate digitale Coduri binare si funcii logice

Codificarea informaiei binare

Codul stabilete o coresponden univoc ntre elementele a dou mulimi.
In cazul sistemelor digitale corespondena se face ntre numerele binare i
numerele zecimale, cuvinte binare nivele de gri, cuvinte binare cifre
arabe sau caractere alfanumerice, etc.
Tabelul 1.1. Exemple de coduri utilizate n electronica digital
Nr zecimal

Cod
binar de
4 biti

Nr zecimal

Cod
binar de
4 biti

0000

0000

1000

1000

0001

0001

1001

1001

0010

0010

10

1010

xxxx

0011

0011

11

1011

xxxx

0100

0100

12

1100

xxxx

0101

0101

13

1101

xxxx

0110

0110

14

1110

xxxx

0111

0111

15

1111

xxxx

Cod
BCD

Cod
hexage
simal

Circuite integrate digitale Coduri binare si funcii logice

Cod
BCD

Cod
hexage
simal

Coduri binare
Trecerea de la baza 2 la baza 10 se face astfel: reprezentarea n baza 10

este o combinaie liniar a puterilor lui 2 de la 0 la N-1 unde N este lungimea

cuvntului binar, coeficienii fiind chiar biii corespunztori rangurilor de la
0 la N-1.
Exemplul 1.1. Codul binar B2=01011110 se scrie n baza 10:
7

B10 = 0 2 + 12 + 0 2 + 12 + 12 + 12 + 12

+0 2 = 64 + 16 + 8 + 4 + 2 = 94

Trecerea din baza 10 n baza 2 se face prin mpriri repetate cu 2 i

scrierea resturilor obinute n ordinea invers a obinerii lor.

Exemplul 1.2. Codul zecimal 94 obinut anterior se transpune n baza 2 dup
cum urmeaz: Se mparte 94 la 2 se obine ctul 47 i restul 0. Acest 0 va fi
bitul cel mai puin semnificativ, a0. Se mparte apoi 47 la 2, se obine ctul 23
i restul 1 (a1). Se mparte 23 la 2 i avem ctul 11 i restul 1(a 2). Imprind 11
la 2 se obine ctul 5 i restul 1(a3), i mprind din nou 5 la 2 avem ctul 2 i
restul 1(a4). Imprind 2 la 2 se obine ctul 1 i restul 0(a 5). Imprind 1 la 2
se obine restul 1(a6). Cuvntul are lungimea de 7 bii B(2)=(1011110), care se
poate
scrie pe 8 bii fr a-i schimba valoarea, prin adugarea unui 0 pe
Circuite integrate digitale Coduri binare si funcii logice

Coduri binare
In sistemele digitale semnalele generate de componentele circuitelor pot

avea una din dou stri distincte: adevrat sau fals, prezent sau absent,
conducie sau blocare, (starea ON sau OFF), circuitul poate fi alimentat sau
nu, etc.
Aceste stri pot fi simbolizate prin 0 sau 1.
Informaia digital 0 sau 1 este coninut de obicei n valoarea

potenialului semnalului electric ntr-un punct. Dac potenialul electric are

valoarea ridicat HIGH, de obicei egal cu tensiunea de alimentare,
informaia corespunztoare este 1. Dac potenialul electric are valoarea
joas LOW, de obicei egal cu potenialul bornei de mas sau 0 V,
informaia corespunztoare este 0.
Aceast reprezentare se numete logic pozitiv i este utilizat n marea
majoritate a cazurilor.

Circuite integrate digitale Coduri binare si funcii logice

Semnale si circuite digitale

In figura 1.1. este dat un exemplu simplu de circuit care lucreaz cu semnale
digitale. Un bec este alimentat de la o sursa de tensiune continu prin
intermediul unui comutator. Dac acest comutator este n stare deschis
(blocat), n starea OFF, tensiunea pe bec este 0V iar informaia transmis este
0 sau LOW. Dac comutatorul este nchis, n starea ON, tensiunea pe
bec este cea dat de surs, valoarea HIGH, iar informaia transmis este
1.
Pentru a descrie funcionarea sistemelor logice care opereaz cu astfel de
semnale de tip TOT sau NIMIC, se folosesc regulile algebrei booleene
care opereaz cu variabile de acest fel.

VD

K
VL

Exemplu de funcionare a unui circuit

digital
Circuite integrate digitale Coduri binare si funcii logice

Functii logice
Tabelul de adevr pentru funciile logice fundamentale
a

a b

a b

ab

ab

ab

ab

b
t

0 0

0 1

1 0

1 1

NU

I-NU

a
ab

ab
t
a+b
t
a+b

SAU

SAU-NU

SAU-EX

Simboluri logice pentru porile fundamentale

Circuite integrate digitale Coduri binare si funcii logice

ab

Diagrama de semnale pentru porile

logice fundamentale
8

Functii logice
Operaiile algebrei booleene au att proprieti generale, valabile pentru orice
algebr, ct i proprieti specifice acestei algebre. Operaia multiplicativ I este
notat cu punct (), (acesta poate chiar lipsi). Operaia aditiv SAU este notat cu
semnul (+). Operaia NU este notat cu sau cu bar deasupra variabilei sau
expresiei (-)
Proprieti generale
Comutativitate: ab=ba, a+b=b+a
Asociativitate: (ab)c=a(bc), (a+b)+c= a+(b+c)
Distributivitate: a(b+c)=ab+ac, (a+b)c=ac+bc
Proprieti
specifice
0
1
=0,
=1
0a=0 , 0+a=a
1a=a , 1+a=1
aaa
a a a=a
a , aa+a+a+.+a = a
=0,
=1
Alte proprieti importante
ab
Absorbia: a+ab=a, a+
a =a+b
b ab
Teorema lui De Morgan:
Circuite integrate digitale Coduri binare si funcii logice

ab a b

Functii logice
Exemple de utilizare a proprietilor algebrei boolene.
Demonstrai relaiile urmtoare:
Exemplul 1
Soluie
Exemplul 2
Soluie
Exemplul 3
Soluie
Exemplul 4
Soluie

A A B A
A A B A (1 B) A 1 A

A A B A B

A B A B (A A) A A B A B A
A
B
A (A B) A B
A (A B) A A A B A
B

A B C A B C A B C A B C A
B B C C A
A B C A B C A B C A B C A
B C A B C
A B C A B C A B C A B C B
C (A A)

A C (B B) A B (C C)
B C A C A B

Circuite integrate digitale Coduri binare si funcii logice

10

Functii logice
Formele canonice sunt exprimate cu ajutorul operatorilor fundamentali i al
termenilor canonici. Fiecare termen canonic conine produse sau sume cuprinznd
toate variabilele logice ale funciei, negate sau nu.
a) Termenii canonici P (produs) sunt exprimai prin produse de variabile. Fiecare
termen P ia valoarea 1 pentru o singur combinaie a variabilelor, pentru toate
celelalte combinaii el avnd valoarea 0. n termenul P corespunztor unei anumite
combinaii, variabilele care au valoarea 0 sunt negate.
De exemplu, pentru o funcie de 4 variabile a, b, c si d, P5 corespunde combinaiei
(0101) , adic a=0, b=1, c=0, d=1 i este egal cu P 5 = abcd
b) Termenii canonici S (sum) sunt exprimai prin sume de variabile. Fiecare termen S
ia valoarea 0 pentru o singur combinaie a variabilelor, pentru toate celelalte
combinaii el avnd valoarea 1. In termenul S corespunztor unei anumite
combinaii a variabilelor apar negate variabilele avnd valoarea 1.
De exemplu, pentru funcia de 4 variabile din exemplul precedent,
S5 = a + b + c + d

Circuite integrate digitale Coduri binare si funcii logice

Functii logice
innd cont de expresia i semnificaia termenilor canonici se pot deduce
proprietile:
Si Pi
Termenii canonici P i S sunt complementari: Pi Si
i = 1 2 n-1
Suma tuturor termenilor P este 1 i produsul tuturor termenilor S este 0:
2 n 1

P
i 0

2 n 1

i 1

Termenii canonici pentru o funcie de 3 variabile.

a

Termeni P

Termeni S

P0 ab c

S0 a b c

P1 abc

S1 a b c

P2 abc

S2 a b c

P3 abc

S3 a b c

P4 ab c

S4 a b c

P5 abc

S5 a b c

P6 abc

S6 a b c

P7 abc

S7 a b c

Circuite integrate digitale Coduri binare si funcii logice

12

Funcia votului majoritar

Exemplu. Funcia votului majoritar de 3 variabile
abc

000
001
010
011
100
101
110
111

0
0
0
1
0
1
1
1

f (a, b, c ) abc ab c abc abc P3 P5 P6 P7

Circuite integrate digitale Coduri binare si funcii logice

13

Forma minim forma canonic

Trecerea de la forma minimizata la forma canonica
Se da funcia:
f ab bc
Cum se determin forma canonic ?
a a 1
1a a

Elemente neutre:

f ab bc ab(c c ) (a a )bc
abc abc abc abc abc
{ abc
{ abc
{
P7

P6

P2

P2 P6 P7

Circuite integrate digitale Coduri binare si funcii logice

14