UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURETI

Facultatea de Electronic, Telecomunicaii i Tehnologia

Informaiei

GENERATOR DE SEMNAL SINUSOIDAL

PENTRU DOMENIUL DE
AUDIO-FRECVENTA

Profesor coordonator:
Prof. Dr. Ing. Drago Dobrescu

Student:
Poenaru Alexandra
431 B

CUPRINS
1.

Date generale

2.

Retele de reactie

3.

Proiectarea Buffer-ului

4.

Proiectarea sursei de alimentare stabilizata

5.

Material Grafic

6.

Simulari Spice

7.

Lista de componente

8.

Concluzii

9.

Bibliografie

Date generale
Tema proiectului
Proiectarea unui generator de semnal sinusoidal pentru domeniul de audiofrecventa.

Parametrii oscilatorului:
Domeniul frecventelor de oscilatie: Fmin = 50 Hz ; Fmax =30 KHz
Tensiunea de alimentare V- = -10V ; V + = +10V
Tensiunea de iesire: Vomin = 5 mV ; Vomax = 4V
Impedanda de sarcina se considera pur rezistiva si are valoarea RL = 55

Oscilatorul armonic e un circuit electronic care genereaza un semnal de forma sinusoidala

u(t)=Usint.u(t) care apare la bornele rezistentei de sarcina RS. Oscilatorul este format dintr-un
Amplificator Operaional cu reacie negativ cu reglare automata a amplitudinii si o retea de
reacie pozitiv de tip Wien, care cauzeaza aparitia oscilatiilor.

1.1 Amplificatorul operational

Amplificatoarele operaionale moderne, precum modelul popular 741, (folosit si in cadrul
acestui proiect) sunt circuite integrate de o nalt performan i ieftine pe de alt parte.
Impedanele lor de intrare sunt foarte mari, curenii pe la bornele acestora se situeaz n jurul
valorii de 0,5 mA pentru modelul 741. Impedana de ieire este de obicei foarte mic,
aproximativ 75 pentru modelul 741,.
Cu un cuplaj direct ntre etajele interne cu tranzistori ale AO, acestea pot amplifica
semnale de c.c., precum i de c.a. Costurile de timp i de bani pentru proiectarea unui circuitu
amplificator utiliznd componente discrete se ridic mult peste costului unui amplificator
operaional. Din aceste motive, AO au scos aproape complet din uz amplificatoarele de semnal
folosind tranzistori discrei.
Relatia de baza a amplificatorului operational este:
Uies= A(Uin+-Uin-)
Uies - este tensiunea la ieirea amplificatorului;
Uin+ - tensiunea la borna neinversoare;

Uin- - tensiunea la borna inversoare;

A
- amplificarea operationalului.
In cadrul acestui proiect am folosit ca si retea de reactie pozitiva o retea de tip Wien
pentru generarea oscilatiilor, despre care voi prezenta detalii in capitolul 2.
Schema unei retele de tip Wien este urmatoarea:

f osc

1
2 R1 R2 C1C 2

Frecventa de oscilatie a unei astfel de retele este

Pentru simplitate, se va alege C1=C2 si R1=R2, ceea ce face ca relatia de oscilatie sa devina fosc=
1
2 RC . Datorita faptului ca frecventa de oscilatie este cuprinsa intre 50Hz 30KHz, am ales
sa impart intregul domeniu in 4 benzi de frecventa, dupa cum urmeaza:
Banda 1: 50Hz-200Hz
Banda 2: 200Hz-2KHz
Banda 3: 2KHz-20KHz
Banda 4: 20KHz-30KHz
Am folosit un comutator pentru a separa primele 3 benzi de cea de-a 4-a, datorita faptului
ca primele 3 benzi au o variatie decadica.

1.2 Calculele pentru componentele reactiei pozitive:

Pentru primele 3 benzi, vom avea R1 si R1var-max comune, partea de retea pozitiva ce este
folosita este:

Pentru Banda 1, cuprinsa in intervalul 50Hz-200Hz

Am ales capacitatea condensatorului C1=1F
Pentru alegerea rezistentei minime R1 folosite, am calculat la limita superioara a
intervalului de frecventa, anume la fosc =200Hz valoarea acestei rezistente, utilizand formula

frecventei de oscilatie: fosc=

1
2f C

1
2RC

, ceea ce face ca rezistenta folosita sa aiba valoarea R1=

R1= 800, cu apoximatiile de rigoare.

Pentru a determina rezistenta pe potentiometru, am aplicat acelasi calcul pentru calculul

1
rezistentei totale formate din R1 si R1var si anume R1tot =R1+R1var = 2 f C , de unde rezulta ca
R1tot=8 k, adica rezistenta maxima a potentiometrului este R1var-max=R1tot R1,
R1var-max=7.2k.
Deci, pentru domeniul 20-200Hz:
R1=800
R1var-max=7.2k
C1=1F
Avand in vedere ca benzile de la 1 la 3 sunt benzi decadice, iar rezistentele R1 si R1var-max
sunt constante, se obtine pentru fiecare din benzile 2 si 3, capacitati de 10 ori mai mici decat cele
de pe banda inferioara.
C1
=
Asadar: Pentru banda 2, intre 200Hz 2kHz: C2 = 10
100nF,

Pentru banda 3, intre 2kHz 20kHz: C3 =

C2
=
10nF
10

Pentru Banda 4, cuprinsa in intervalul 20 kHz-30kHz.

Schema este o retea Wien simpla, de forma urmatoare:

Am ales capacitatea condensatoarele C4 folosite, C4=1nF.

Pentru alegerea rezistentei minime R2 folosite, am calculat la limita superioara a

intervalului de frecventa, anume la fosc =30kHz valoarea acestei rezistente, utilizand formula
1
frecventei de oscilatie: fosc= 2 R C , ceea ce face ca rezistenta folosita sa aiba valoarea R2=
1
2f C
R2=5,3k. Am aproximat R2= 6K.
Pentru a determina rezistenta pe potentiometru, am aplicat acelasi calcul pentru calculul
1
rezistentei totale formate din R2 si R2var si anume R2tot =R2+R2var = 2 f C , de unde rezulta ca
R2tot=7,961 k. Am aproximat R2tot=8k adica rezistenta maxima a potentiometrului este
R2var-max=R2tot - R2, R2var-max=2k.
Deci, pentru domeniul 20kHz-30kHz:

R2=6k
R2var-max=2k
C4=1nF.

Am sintentizat rezultatele in tabelul de mai jos:

Banda
50Hz-200Hz
200Hz-2kHz
2kHz-20kHz
20kHz-30kHz

C
1uF
100nF
10nF
1nF

Rvar-max

800

7.2k

6k

2k

1.3 Reactia negativa

Reacia negativ n amplificatoare reprezint un mecanism de reglare al amplificarii n
sensul scderii, n vederea eliminrii influenei variaiei parametrilor componentelor active i
pasive care formeaz structura etajelor de amplificare.
Se realizeaz astfel o stabilitate dinamic automat a sistemului de amplificare, n sensul
controlului tensiunii sau curentului debitat ntr-o sarcin atunci cnd circuitul de intrare este
atacat de la sursa de semnal n tensiune sau current. Schema bloc a unui amplificator cu reacie
negativ este prezentat.

Acest circuit este realizat cu un tranzistor TEC-J i are rolul de a menine

amplificarea circuitului la valoarea 3 atunci cnd semnalul la ieire este de 4V, n conformitate cu
relaia lui Barkhausen. Atunci cnd semnalul de ieire tinde s creasc , amplificarea circuitului
scade, iar cand semnalul scade, amplificarea crete.
Pentru tensiuni de dren-surs mici (mai mici de 0,4V pentru tranzistoarele de mic
putere) tranzistorul se comport ca o rezisten dependent de tensiunea VGS:
rdo
rd
V
1 GS
VT
cu 1000
rd
VT
rdo
()
2I DSS
Reacia negativ este realizat
folosind un divizor de tensiune format din R 16 i
R15+rd unde rd este rezistena canalului
tranzistorului TEC-J, care aa cum am expus
mai sus este dependent de tensiunea VGS n 500
anumite condiii.
Vom folosi un tranzistor BF256 cu
VT=2V, IDSS=10mA.
Dac VGS=KVo , (K subunitar)
200
atunci rd este o funcie cresctoare de Vo.
Tensiunea VGS se obine din
tensiunea sinusoidal de la ieire, folosind un
100
0,4

0,8

1,2

1,6

Caracteristica rd - VGS pentru BF256

VGS (V)

redresor monoalternan (realizat cu dioda D12 de tip 1N4148) cu filtru capacitiv (R 16, C18), astfel
nct pentru foR16C18>>1 rezult VGS=KVo.
1
K
10
Dac alegem
rezult VGS=0,4V i rd=125. Amplitudinea tensiunii drensurs se determin cu expresia:
rd
V
VDS
o
rd R 15 3
i innd cont c VDS<0,4V rezult R15=330, iar din condiia R=2(R
+r
)
rezult
R
=910.
16
15
d
16
Alegem R18=10K i din condiia filtrului capacitiv f0R18C18>>1 rezult C18=470F.
Poteniometrul R18 are dublu rol n acest circuit, fcnd parte din filtrul capacitiv i n acelai
timp din el se realizeaz reglajul tensiunii gril-surs a tranzistorului pentru ca rezistoarele R 15 i
R16 s aib valori standardizate.
Imediat dup alimentarea cu tensiune continu a oscilatorului V0=0V i rd=rd0=100,
ceea ce nseamn c amplificarea este mai mare de 3, ceea ce nseamn ca oscilatorul
ndeplinete condiia pentru apariia oscilaiilor. Dup ce tensiunea de la ieire ajunge la 4V,
rezistena canalului tranzistorului crete la 125 i este ndeplinit condiia lui Barkhausen, ceea
ce nseamn c semnalul nu va mai crete n tensiune. Dac ar crete semnalul de ieire la
V0=6V, atunci VGS=0,6V i din formula dependenei rezistenei canalului de tensiunea gril-surs,
rd= 143 i amplificarea scade la 2,92 ceea ce nseamn c amplitudinea oscilaiilor scade pn
se revine la 4V.

2. Retele de reactie
2.1 Reactia pozitiva
Amplificatorul Operaional este parte o parte importanta a oscilatorului ce este la
randul sau format din circuite cu reacie negativ si un circuit de reacie pozitiv, n funcie de
care sunt amplificate semnalele cu anumite frecvene, iar altele sunt atenuate.
Putem face remarcat existenta a mai multor tipuri de circuite folosite n reacia
pozitiv.Aceste circuite las sa treac semnale cu frecvena numai ntr-o anumit band de
frecven, de aceea se mai numesc i filtre trece band, i nu introduc nici o defazare semnalului.
Funciei de transfer () i frecvena de lucru prezinta pentru aceste circuite o
importanta deosebita, pe cand defazarea putem s-o consideram nula(doarece inversorul nu induce
defazaj).
Putem defini functia de transfer ca raportul dintre tensiunea de la iesirea cicuitului cu
tensiunea de la intrarea circuitului, n timp ce frecvena de lucru este definit, n cazul filtrelor
trece band, drept frecvena la care funcia de transfer are un maxim global.
Fw ()

2.2

Uies
Uin

Reteaua dublu T
Reeaua dublu T este format din dou celule T, aa cum se poate vedea i din

schem:

Fig. 4. Reeaua dublu T

Funcia de transfer a acestui circuit este:

2
1

2k j 2k
V2

V1

1
1
1
2 2k j 2 2k
k
k

unde

1
CR

La frecvena caracteristic 0 funcia de transfer devine:

k(2k 1)
0 2
2k k 1
Se disting 3 cazuri n funcie de valorile pe care le ia parametrul k:
k<0,5 funcia de transfer este real si negativ la frecvena de lucru,
circuitul comportndu-se ca un filtru trece band
k=0,5 funcia de transfer este 0, deci apare o rejecie complet a
semnalului
k>0,5 funcia de transfer este real si pozitiv, circuitul se comport ca
un filtru oprete banda
1
2RC
In cazul retelei dublu T, frecventa utila este: f =
.

2.3 Reteaua dublu-gama

Schema reelei dublu gamma este:

Funcia de transfer a acestui circuit este:

V2 V2 V
Fw (

V1
V V1

1
V2
j C 2
1

1
V
1 j C 2 R 2
R2
j C 2
V

V1

Z
Z

1
j C1

Z R 1 (R 2

1
)
j C 2

unde
astfel
1
R 1 (R 2
)
j C 2
R 1 (1 j C 2 R 2 )
Z

1
1 j C 2 (R 1 R 2 )
R1 R 2
j C 2
, deci

j C1 Z
j C1 R 1 (1 j C 2 R 2 )
V

V1 1 j C1 Z 1 j C 2 (R 1 R 2 ) j C1 R 1 (1 j C 2 R 2 )
i

deci

expresia

( )
1

C2 C2R 2
1

j( C 2 R 2
)
C1 C1 R 1
C1 R 1

funciei de transfer este:

.
Modulul
funciei
de
transfer
este
dat
de
relaia:
1
Fw
C
C R
1
(1 2 2 2 ) 2 ( C 2 R 2
)2
C1 C1 R 1
C1 R 1
.
Maximul funciei se obine cnd a doua parantez se anuleaz de sub radical se
1
1
0
f0
R 1 R 2 C1 C 2
2 R 1 R 2 C1C 2
anuleaz, adic pentru
, de unde
.
n cazul particular R1 = R2 = R i C1 = C2 = C relaiile devin:
1
1
1
0
0
f0
RC
2RC
3
,
,

()

2.4
Wien

Reteaua

()
90

Reteaua
Wien
este cel
mai
folosit
0
circuit
de
reactie
pozitiva
din oscilatoarele
RC.
Comportarea in
90
frecventa
a
circuitului poate
fi intuita tinand cont ca la frecvente joase condensatorul C1 reprezinta o intrerupere , iar
la frecvente inalte C2 scurcircuiteaza la masa semnalul de la iesire. Astfel la frecvente
extreme circitul are caracteristica de transfer nula in sensul ca la aceste frecvente circuitul
nu lasa sa treaca nimic.

Funcia de transfer a reelei Wien are expresia:

R2
1
R2
V2
j C 2
1 j C 2 R 2
Fw

1
1
R2
1
V1
R1
R2
R2

j C1
j C 2
j C1 1 j C 2 R 2

Fw
1
Fw

R1 C2
1

j R 1C 2
R 2 C1
R 2 C1

modulul acesteia fiind:

R
C
1 1 2
R 2 C1

R 1C 2

R
C
2
1

care prezint un maxim de

1
R 1 C1
1

R 2 C2

valoare

1
R1 R2 C1C 2

pentru
n cazul particular n care R1 = R2 = R i C1 = C2 = C relaiile devin:
1
1
1
Fw 0
0
f0
3
RC
2 RC
,
,
R1
R2

n proiectarea oscilatorului vom folosi acest caz particular deoarece rapoartele

C2
C1

trebuie sa fie constante i asta ar face acordul oscilatorului mai dificil.

In practica se aleg cele doua rezistente respectiv cele doua condensatoare de valori egale
astfel incat R1=R2=R iar C1=C2=C . In acest caz se obtine pentru caracteristica de transfer a
amplificatorului , la frecventa f0= 0/2 , valoarea 1/3 adica atenuarea minima a retelei Wien este
de 3 ori. Rezulta ca , pentru a indeplini conditia lui Barkhausen , care este in cazul nostru: FW( )
Av =1 trebuie realizat un amplificator cu amplificarea Av=3.
De o importan deosebit sunt i aspectele legate de impedanele de intrare i ieire ale
reelei Wien , care trebuie s satisfac anumite relaii mpreun cu impedanele de intrare ,
respectiv de ieire ale amplificatorului . Aceste relaii sunt legate de condiiile de idealitate n
care a fost dedus analitic caracteristica de transfer a reelei . n aceste condiii de idealitate ,
impedana de ieire a amplificatorului (considerat ca generatorul care atac reeaua) a fost
considerat nul , iar impedana de intrare la borna neinversoare a amplificatorului (considerat
ca sarcin a reelei Wien) a fost considerat infinit de mare (reeaua n gol). Cum aceste valori nu
pot fi obinute practic , se va cuta ca rezistentele de intrare , respectiv ieire ale amplificatorului
s satisfac condiiile de idealitate prin inegalitile:
Ramplificatoriesire<< RWienintrare
Ramplificatorintrare>>RWieniesire
Se calculeaz analitic impedanele de intrare ale reelei Wien la 0:
RWienintrare=3R

RWieniesire=

3R
2

3. Proiectarea Buffer-ului
Pentru a realiza un generator de audio-frecventa sub forma unui aparat electronic independent
este necesar ca oscilatorul sa fie prevazut cu o serie de elemente auxiliare.In cazul unui generator
de audiofrecventa acestea sunt: etajul separator, atenuatorul de iesire si sursa de alimentare.

3.1 Atenuatorul de iesire

Generalitati despre proiectarea atenuatoarelor de iesire.

Un atenuator este un circuit care diminueaz puterea semnalului. De regul, circuitele

proiectate cu acest scop sunt circuite pasive i sunt calibrate (adic atenuarea este cunoscut cu
precizie).

Dou utilizri frecvente ale atenuatoarelor:

atenuatoare calibrate pentru intrarea n circuitele de msurare, asigur posibilitatea de a

msura pe scri diferite, variabile n trepte. Sarcina atenuatorului este intrarea n circuitul
de msur;

atenuatoare pentru ieirea din generatoarele de semnal, furnizeaz semnal la diferite

valori ale nivelului. Atenuarea poate fi n trepte (atenuarea brut, atenuatorul este
calibrat) sau variabil continuu (brut + fin,atenuatorul nu mai pstrez caracterul de
calibrat). Sarcina atenuatorului este circuitul ctre care vrem s dirijm semnalul
generatorului.

ntr-o prim aproximaie, putem imagina atenuatorul compus numai din elemente rezistive,
conectate n trepte succesive de divizare a tensiunii sau a curentului. Pentru ca atenuarea s fie
precis, rezistoarele trebuie s fie strict liniare i s aib eroare redus.
Alegerea schemei depinde de modul n care se face comutarea treptelor:

conectarea sarcinii la trepte se face prin decuplarea unei poriuni de atenuator, rmas
nefolosit;

conectarea sarcinii la trepte se face fr decuplare de circuit.

Rr 50
U (1mV ,4V )
I min

U min 10 3

0.02mA
Rr
50

I max

U max
4

80mA
Rr
50

Atenuatorul trebuie s permit reglarea amplitudinii ntre 5mV i valoarea maxim a semnalului
de la oscilator, 4V. Pentru aceasta am mprit gama n 4 benzi astfel:
Banda I: 5mV...20mV
Banda II: 20mV200mV
Banda III: 200mV2V

Banda IV: 2V4V

Rezistenele R1,..,R5 realizeaz reglajul n trepte a tensiunii, n timp ce poteniometrul

R i rezistenele R6R8 formeaz nc un divizor de tensiune, care ns permite reglajul fin al
amplitudinii semnalului. Acest divizor ia tensiunea de la primul divizor, care reprezint tensiunea
maxim a benzii alese i o micoreaz pn la tensiunea minim a benzii dat de rezistenele
R6R8.
Am plecat la proiectarea atenuatorului de la alegerea rezistenei R 5 de 1K, de pe
care se va prelua tensiunea de 20mV. tiind c aceasta provine din tensiunea de 200mV, divizat
prin 10, am calculat cealalt rezisten din divizor, care trebuie s fie de 9 ori mai mare dect R 5
deci trebuie s aib 9K, valoare obinut prin nserierea unei rezistene de 6,8K cu una de
2,2K.
Tensiunea de 100mV se obine din cei 4V furnizai de oscilator tot printr-un divizor
cu raportul de divizare 1/10. Tensiunea de 100mV se culege de pe rezistenele R 3+R4+R5 care
nsumate dau 10K i deci cealalt rezisten a divizorului trebuie s aib valoarea 90K,
valoare obinut din dou rezistene nseriate de 82K i 8K. Astfel s-a obinut un divizor de
tensiune n 3 trepte cu rapoartele de divizare de 1/10 , 1/100 .
Pentru cel de-al doilea divizor, din care se face reglajul fin, se alege un poteniometru
de 10K. tim c atunci cnd cursorul poteniometrului este la minim, tensiunea la ieirea
atenuatorului este chiar tensiunea maxim a gamei, adic tensiunea dat de primul divizor. Cnd
poteniometrul are cursorul la maxim, deci rezistena maxim, tensiunea la ieirea atenuatorului
trebuie sa fie minim, n acest caz :
R
U2
U1
RP
unde U1 este tensiunea minima de la ieirea atenuatorului;
U2 este tensiunea maxim din gam;
R este valoarea rezistenei fixe din divizorul de tensiune;
P este valoarea poteniometrului n cazul cel mai
defavorabil;

3.2 Etajul buffer

Etajul buffer se caracterizeaza prin :
- Rezistenta de intrare mare;
-

Rezistenta de iesire mica;

Bufferul este un etaj de amplificare care are rolul de a realiza adaptarea de impedan
ntre ieirea atenuatorului i rezistena de sarcin. Aceste etaj este necesar deoarece
sarcina, considerat pur rezistiv, are o valoarea mic 50 i n consecin la valoarea
maxim a amplitudinii semnalului prin aceasta va trece un curent cu o amplitudine de
80mA, iar curesntul minim 0.04 mA.

Tensiunea este cuprinsa intre valorile 5mV si 4V.

Acest etaj este realizat cu un tranzistor n conexiune colector comun, despre care se tie
c se comport din punct de vedere al impedanelor de intrare i ieire ca un amplificator
ideal de tensiune, are impedana de intrare mare i impedana de ieire mic, dar are
amplificarea n tensiune apropiat de 1, i amplificarea n curent mare. Aceste
caracteristici fac acest etaj ideal pentru scopurile propuse.

Se alege sa se folosesca o rezistenta variabila pentru a putea acoperi plaja de valori ce se

doreste a fi obtinuta.
1.2 10 3
R p max
60.05k
0.02 10 3
1.2 4
R p min
0.065 103 65
3
80 10
R p (65,60.05k)
T1 BC109

T2 BC107

Aleg pentru separator un etaj de amplificare cu tranzistor bipolar in conexiunea colector

comun (repetor pe emitor), cu amplificare 1.
VCE 2 (8 4V ,8 0.01V ) VCE 2 (4V ,7.99V )
VCE1 (8 0.6 4V ,8 0.6 0.01V ) VCE 1 (3.4V ,7.39V )
I C1 I C 2 I E1 I E 2 37.025mA

I B1 I B 2 0.37 mA

- Schema bufferului va fi:

Din aceste date numerice rezult c circuitul ndeplinete condiiile de regim dinamic
cerute etajelor de ieire. Fr a modifica forma i mrimea semnalului aplicat la intrare etajul
realizeaz o transformare de rezisten care i permite s fie atacat n tensiune i respectiv s se
comporte la bornele sarcinii ca un generator de tensiune
Schema etajului separator va fi urmatoarea:

R0

1
1
1

0.675
g m 40 I c 40 37.025

Ri F ( RE || RL ) 6M

4. Proiectarea sursei de alimentare stabilizata

Alimentarea in current si tensiune continua a aparatelor si circuitelor electronice.

4.1.Proiectarea transformatorului

Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul induciei

electromagnetice, construit pentru a primi putere electric, n curent alternativ, sub o tensiune U1
i o intensitate I1 aplicat unui circuit primar i a o reda, cu aceeai frecven, sub o tensiune U2
i o intensitate I2 la bornele unui circuit secundar. Din punct de vedere constructiv, un
transformator de reea de mic putere, prezint urmatoarele pri componente principale:
Carcas electroizolant;
Bobinaj;
Miez feromagnetic, din tole de tabl siliciosa (format E+I, U+I, I), din benzi (cu coloane,
n manta, toroidale);
Sistem de strangere a miezului magnetic i de fixare a transformatorului de asiul
aparatului electronic.
Tipul de tol de obicei se utilizeaz tole STAS de tip E+I economice denumite astfel
ntruct dintr-o band de tabl silicioas de lime adecvat se obin prin tanare,
concomitent, dou tole E i dou tole I, fr a se pierde din suprafaa util a materialului.
Dimensiunile tolei economice se precizeaz prin litera E, urmat de a[mm], care
reprezint dimensiunea de baz (parametrul) tolei. Astfel, exist urmtoarele tipuri de tol
STAS economic: E5; E6,4; E8; E10; E12,5; E14; E16; E18; E20; E25; E32. Grosimea
tolei este i ea standardizat la valorile g1=0,35mm i respectiv, g2=0,5mm.
Aria ferestrei tolei AF[cm2] reprezint suprafaa destinat introducerii nfurrilor.
Valoarea acesteia este:
AF[cm2] = 0,03a2[mm]
Seciunea n fier SFe[cm2] reprezint aria seciunii miezului magnetic situat n interiorul
carcasei bobinate. Mrimea sa este:
SFe[cm2] = 0,02a[mm]b[mm],
unde b[mm] reprezint grosimea pachetului de tole
Factorul de umplere a ferestrei tolei definit ca raportul dintre aria total, ocupat de
nfurri n fereastra tolei, At[cm2] i aria ferestrei, AF[cm2], conform relaiei:

At [cm 2 ] A1 [cm 2 ] A2 [cm 2 ]

AF [cm 2 ]
0,03 a 2 [mm]
unde A1[cm2] reprezint aria ocupat de nfurarea
primar;
A2[cm2] reprezint aria ocupat de nfurarea sau nfurrile secundare;
At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] aria total ocupat de nfurri.
Observaie: pentru ca un transformator de reea s se poat realiza uor n producia de
serie, valoarea optim pentru factorul de umplere este 0 = 0,7 dar, n general se poate
accepta o valoare n intervalul [0,64 , 0,76]. Un factor de umplere prea mare duce la
dificulti n faza de lamelare, la introducerea tolelor iar un factor de umplere mic este
neeconomic, transformatorul fiind supradimensionat.

Pentru a cacula parametrii transformatorului , tinem cont ca pe cele doua ramuri curentul de varf
nu depasaete 100 mA. Proiectam transformatorul la o putere de 100mA23=0.6W.
P
10 3
f
Sectiunea miezului de tole este Sf
unde f este frecventa retelei 10Hz.
Rezulta , cu aceasta formula o sectiune de : 2.44 cm2.
Cu valoarea acestei sectiuni alegem tola necesara. Alegem tola de tip E16 cu a=16mm
Pentru acest tip de tole se calculeaza numarul de spire pe volt
1
4.44 fBS f
nv=
,unde B este inductia maxima in miez si care se considera 0.61.2 T
pentru B=0.6 , cazul cel mai nefavorabil , nv=154 spire pe volt (in primar se vor lua cu circa 10%
mai multe).

Deci vor fi 169 de spire.

Valoarea efectiva va fi 8/

=5.65V.

Rezulta pentru secundar n=154*5.65=870 spire

Pentru o incarcare in curent a conductorilor de 2A/mm2 , alegem pentru secundar diametrul
conductorullui de 0.7 mm la curentul maxim de 100mA.
I sec undar 8V
220V
In primar curentul este de
=3.63mA. Alegem diametrul conductorului din
infasurarea primara de 0.08 mm..
A rezultat un transformator cu urmatorii parametri:

Marimea

Primar

Secundar

Tensiunea:

220V

5.65V

Nr.de spire
Curentul:
Puterea
Diametrul conductorului
Marimea lui a
Suprafata sectiunii miezului

37180 spire
3.63mA
0.6110%=0.66W
0.08mm
16mm
2.44mm2

870 spire
100mA
0.6W
0.7mm

4.2. Redresorul :
Redresorul are rolul transformarii tensiunii alternative intr-o tensiune pulsatorie unipolara.
Acestea pot de de mono alternanta sau dubla alternanta. Aceste pulsuri au o componeta continua
destul de mica.
Filtrul este format din capacitati de ordin mari, condensatoare electrolitice, ce au rolul de filtrare
pulsatorie de tensiune, in scaderea ondulatiei si in cresterea componentei continue.

Diodele alese sunt toate 1N4007.

In prezent, majoritatea surselor de alimentare pentru aparatura electronica folosesc un redresor
urmat de un filtru capacitiv. De aceea in acest proiect am ales utilizarea unui filtru capacitiv.
Redresorul este format dintr-o punte de diode.
Puntea de diode functioneaza in modul urmator: in timpul alternantei pozitive conduc diodele
D 2 D4
D1 D3
si
, iar in timpul alternantei negative, diodele
si
.

Schema propusa

4.3. Stabilizatoarele
Stabilizatoarele sunt circuite electronice care se conecteaz ntre sursa de alimentare
nestabilizat i consumator, avnd rolul de a menine constant tensiunea sau curentul
consumatorului, n raport cu variaiile :tensiunii de intrare ale rezistenei sarcinii (a curentului de
sarcin),ale temperaturii ambiante i a altor factori perturbatori.
Parametrii stabilizatoarelor de tensiune
Cei mai importani parmetrii ai stabilizatoarelor caracterizeaz variaia tensiunii de ieire n
raport cu variaia altor mrimi din circuit.
Stabilizarea n raport cu temperatura:
Vo
Vo

. 100 (%) pentru T dat;

Stabilizarea n raport cu tensiunea de intrare:
Vo
Vo

. 100 (%) pentru vI dat;

Stabilizarea n raport cu rezistena de sarcin:
Vo
Vo

. 100 (%) pentru Io dat;

Unde :
Vo
Vo

. 100 (%) este variaia relativ a tensiunii de ieire msurat n procente

vI =vImax- vImin reprezint variaia tensiunii de intrare;

Io =Iomax - Iomin reprezint variaia curentului de sarcin;
T= Tjmax-Tjmin reprezint variaia temperaturii ;

Stabilizatoarele trebuie s ndeplineasc n mod uzual urmtoarele cerine:

tensiunea trebuie s se menin constant cnd tensiunea reelei variaz n limitele prescrise
mrimea de ieire trebuie s varieze cu cel mult 1-2 % n tot domeniul de temperatur i sarcin
prescris

rezistena intern a stabilizatorului de tensiune trebuie s fie ct mai mic ( sub 50 m )

componenta alternativ a tensiunii de ieire trebuie s fie mic ( sub 20 mV)
randamentul energetic s fie ct mai mare

funcionarea stabilizatorului s nu produc perturbaii n reea

stabilizatorul trebuie protejat la scurtcircuit sau suprasarcini
la cuplarea sau decuplarea stabilizatorului s nu apar supracureni sau supratensiuni care ar
periclita circuitele alimantate.
Deoarece nici un circuit electronic nu poate funciona fr alimentare a fost creat o mare
diversitate de circuite integrate special destinate construirii stabilizatoarelor de tensiune.

Exist:
stabilizatoare integrate de tensiune fix cu 3 terminale (de exemplu :LM78xx,LM79xx)
stabilizatoare integrate de tensiune ajustabil cu 3 terminale ( de exemplu :LM337,LM317)
stabilizatoare integrate duale cu urmrire ( de exemplu:MC1468,ROB1468 LM326)

5. Material Grafic
Parametrii oscilatorului:
Domeniul frecventelor de oscilatie: Fmin = 50 Hz ; Fmax =30 KHz
Tensiunea de alimentare V- = -10V ; V + = +10V
Tensiunea de iesire: Vomin = 5 mV ; Vomax = 4V
Impedanda de sarcina se considera pur rezistiva si are valoarea RL = 55

Schema bloc generala

Schema electronica de detaliu generala:

6. Simulari Spice

a) Pentru frecventa de 50 Hz

b) Pentru frecventa de 200 Hz

c) Pentru frecventa de 2kHz

d) Pentru frecventa de 20kHz

e) Pentru frecventa de 30 kHz

Prin simularile facute, am aratat ca tensiunea de 4 V se obtine pentru diverse frecvente

din cele 4 benzi, observand insa ca pentru frecvente mai mari de un prag limita de cativa kHz,
18-19 kHz, tensiunea incepe sa scada.
Acest lucru se datoreaza exclusiv operationalului care este limitat si nu poate scoate
tensiuni la fel de mari la frecvente mari.

7. Lista de componente
Numele piesei

2N2222A-MBR

Tipul piesei

Tranzistor

Date tehnice
Si-N Tip: de semnal mic Tensiune:
40 V
Curent 0.8 A
Putere: 0.5 W
Frecventa max. 300 MHz
Tip capsula: TO-18

UA741

Amplificator
operational

Datele se pot regasi pe siteul

http://www.datasheetcatalog.com
/datasheets_pdf/U/A/7/4/UA741.shtml

R (800 )

Rezistenta

1W 820R*

CONDENSATOR
MPTS 1uF

Condensator

1uF/63V

Condensator

100nF/100V

COND.
POLIESTER
10nF

Condensator

10nF/1600V

CONDENSATOR
POLIESTER 1 nF

Condensator

1nF/100V

1N5822-MBR

3.50
1.00

0.1

0.3

DIODA
ZENER
DIODA
SCHOTTY

8V2 5W
40V 3A/80Ap Uf<0.525V

Potentiometru
7.2k

Potentiometru

7.2k / 10W

NDS0605_NL

Tranzistor Tec-J

VT=2V,IDSS=10mA

8. Concluzii

2.04

0.36

CONDENSATOR
POLIESTER 100nF

1N5344B-MBR

Pret
[RON]
3.00

1.5
1.2
4.00
0.42

Utilizand amplificatorul operational, oscilatorul este mai stabil, aceasta fiind

si una dintre caracteristicile puntii Wien.
Pentru frecvente mai mari de 20 kHz, amplitudinea oscilatiei scade datorita
operationalului care nu poate furniza tensiuni mari de iesire la frecvente mari.
Sursa cu stabilizare parametrica asigura un curent constant.
Reglarea in trepte a amplificatorului poate fi calibrata in functie de
necesitatile de utilizare a acestui oscilator.
Variatia rezistentei puntii Wien permite obtinerea frecventelor dorite din
gama de lucru.
Rezistenta variabila din bucla de reactie a oscilatorului asigura stabilitatea
oscilatiior.
Circuitul stabilizator cu dioda Zener furnizeaza practic o tensiune stabilizata
fixa (ce nu se poate modifica din exterior) avand valoarea tensiunii de pe dioda
Zener si prezinta un coeficient de stabilizare de ordinul catorva zeci. Fiind un
stabilizator cu element de reglare de tip paralel , este neeconomic pentru sarcina de
curent variabil in domeniu larg (consuma curent mare indiferent de valoarea
nominala a curentului de sarcina) si se utilizeaza numai la curent de sarcina redus
(cel putin cateva sute de mA).
Aa cum se poate vedea i din lista de componente montajul este uor de
realizat practic i la un pre mic (17.42 Lei * 10 bucati = 174.2 ).

9. Bibliografie

Indrumar laborator de DCE 2010

Dascalu D., Rusu A., Profirescu M., Dispozitive si circuite electronice, Editura Didactica i
Pedagogica, Bucuresti, 1982
Curs CEF prof. dr. ingx Dobrescu Dragos 2010 -2011;
Dispozitive i circuite electronice culegere de probleme de proiectare
Componente electronice pasive Paul Svasta, Virgil Golumbeanu .a. Ed. Cavallioti, 2005
http://en.wikipedia.org/wiki/Wien_bridge_oscillator
http://www.electronics-tutorials.ws/oscillator/wien_bridge.html
www.e-piese.ro
http://staff.etc.tuiasi.ro/ltigaeru/mccp/DATA/RW-Text.pdf
http://scs.etc.tuiasi.ro/scslabs/SimboliceDCE/Oscilator.pdf