TOPOGRAFIE

Curs 5

Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

Anul univ. 2007 - 2008

Ridicari planimetrice
Ansamblul lucrarilor efectuate pe teren in
vederea obtinerii unui plan topografic se
numeste RIDICARE TOPOGRAFICA.
Ridicarea topografic const n alegerea n
mod judicios a punctelor caracteristice, att
ca numr, ct i ca poziie.
Ridicarile topografice pot fi:
Planimetrice (de contur) obtinerii unui plan
fara reprezentarea RELIEFULUI.
Altimetrice efectuarea masuratorilor care au ca
scop determinarea altitudinilor punctelor
Anul univ. 2007 - 2008

Retele de sprijin planimetrice

Pentru ridicarile planimetrice baza geodezica este
alcatuita dintr-o retea de puncte situate in virfurile unor
triunghiuri care acopera intreaga tara RETEA DE
TRIANGULATIE GEODEZICA DE STAT.
Aceasta retea este organizata in functie de NIVELUL
DE PRECIZIE de determinare a punctelor :
Retele de ordin SUPERIOR

Retea de ordinul I laturile triunghiurilor 20-60 km

Retea de ordinul II 10-20 km
Retea de ordinul III 7-15 km
Retea de ordinul IV 4-8 km

Retele de ordin INFERIOR

Retea de ordinul V 1-2 km (un punct la 50-100 ha)
Anul univ. 2007 - 2008

Retele de sprijin planimetrice

Triangulaia este metoda prin care a fost determinat
o reea de puncte n teren, puncte care formeaz
vrfurile unor triunghiuri de diferite ordine (IV) i
sunt materializate n teren prin semnale permanente i
borne. Aceste puncte formeaz reeaua geodezic de
stat (reeaua de sprijin sau canevasul fundamental) n
funcie de care se fac ridicrile topografice.
Principalele metode de ridicri planimetrice sunt:
intersecia;
drumuirea;
radierea.

Anul univ. 2007 - 2008

Reteaua geodezica a FRANTEI

Anul univ. 2007 - 2008

Calculul coordonatelor punctelor retelei

Drumuirea este un procedeu de determinare a poziiei
punctelor topografice prin determinarea distanelor i
unghiurilor dintre acestea n timpul parcurgerii unui
aliniament (drum).
METODA DRUMUIRII
Are ca scop indesirea retelei de sprijin in vederea
ridicarii in plan a detaliilor din teren.
Din punct de vedere geometric reprezinta o linie
poligonala franta legata/raportata de/la puncte de sprijin
cunoscute.

Ca procedee mai importante ale drumuirii se disting:

drumuirea sprijinit i drumuirea nchis.
Anul univ. 2007 - 2008

Metoda drumuirii
Clasificarea drumuirilor se mai poate face
astfel:
Drumuiri principale
Se sprijina pe punctele de triangulatie

Drumuiri secundare
Se dezvolta intre un punct de triangulatie si un punct
de drumuire principal

Drumuiri cu laturi masurate direct

Laturile sunt masurate cu rulete sau panglici de otel

Drumuiri cu laturi masurate indirect

Laturile sunt masurate statimetric
Anul univ. 2007 - 2008

Drumuirea sprijinita

Drumuirea sprijinit pe un punct (Drumuire in

vant nu sunt posibilitati de control Precizie
mica) sau pe doua puncte cunoscute (Precizie
mare).
n acest procedeu calculm distanele i unghiurile dintre
acestea pentru punctele 101, 102, 103, 104, 105 i N.
n efectuarea drumuirii ne sprijinim pe punctele 2 i 6,
cunoscute, i pe aliniamentul 101-N, msurat n prealabil.
Anul univ. 2007 - 2008

Drumuirea in circuit inchis

Drumuirea nchis
prin acest procedeu putem
determina poziia punctelor, prin
msurarea distanelor i a
unghiurilor dintre ele, de la un
punct la altul.
n final drumuirea trebuie
nchis, adic ne ntoarcem n
punctul de plecare.

Anul univ. 2007 - 2008

Radierea
Radierea
Este o metoda de ridicare
planimetrica a detaliilor
Cu ajutorul acestui procedeu
determinm poziia mai multor
puncte din teren bazndu-ne pe
un punct cunoscut n care facem
staie.
De la acest punct spre cele care
trebuiesc
determinate
se
calculeaz
distanele
i
unghiurile dintre vize i o
direcie cunoscut
Se aplica pentru distante de
max 100 m.
Anul univ. 2007 - 2008

10

Drumuirea in circuit inchis + radirea

Anul univ. 2007 - 2008

11

Drumuirea in vant + radirea

Anul univ. 2007 - 2008

12

Procedeul Intersectiei
Intersecia se bazeaz n

determinarea poziiei unui punct pe

calcularea a dou unghiuri orizontale
i dou distane.
La intersecia acestor direcii din
teren se afl punctul pe care dorim
s-l determinm.
Intersecia poate fi: intersecie
nainte i intersecie napoi.

Intersecia nainte ; pentru determinarea poziiei punctului N din figur

este necesar s msurm unghiurile 1, 2 i 1, 2, precum i distanele 2-N i

1-N. La intersecia acestor dou direcii se afl punctul N.
Punctele 1, 2 i 6 sunt cunoscute, ele fcnd parte din reeaua de triangulaie.
Pentru verificarea rezultatului ne putem folosi i de a treia viz, din punctul 6
spre punctul N.
Procedeul poart numele de nainte deoarece, n timpul msurtorilor, facem
staie n punctele cunoscute i vizm nainte, spre cele necunoscute.
Anul univ. 2007 - 2008

13

Procedeul Intersectiei
Intersecia napoi - Retrointersectia
Pentru a determina poziia punctului N este
necesar s msurm cel puin dou distane i
dou unghiuri orizontale.
Se face staie n punctul N i se msoar
distanele N-1, N-2, N-6 i N-4, i unghiurile
, i .
Pentru verificarea corectitudinii se msoar i
unghiul de nchidere a cercului, care trebuie
s aib valoare cumulat de 360 sau 400g.
Procedeul poart numele de napoi deoarece
se face staie n punctul necunoscut (N) i se
vizeaz, napoi, spre punctele cunoscute din
reeaua de triangulaie.

Anul univ. 2007 - 2008

14

Aplicatii
Trasarea pe teren a distantelor

Se instaleaza teodolitul in punctul A se centreaza se caleaza

Se duce mira la o distanta aproximativ egala cu cea proiectata
Se masoara D si se calculeaza corectia:
D = DPR- D
Daca D < 2..3 m si unghiul de panta < 3g atunci distanta
ramasa se masoara cu ruleta.
In caz contrar se reia trasarea

Anul univ. 2007 - 2008

15

Aplicatii
Trasarea pe teren a unghiurilor
Cu precizie scazuta

Se vizeaza directia cunoscuta AB cu teodolitul instalat in A

Se face citirea C1 pe acesta directie
Se face citirea C2 = C1 +
Pe aceasta directie se fixeaza un jalon
Cu miscarea fina se corecteaza pozitia jalonului astfel incit acesta
se fie perfect pe directia firului reticular vertical

Anul univ. 2007 - 2008

16

Aplicatii
Trasarea pe teren a unghiurilor
Cu precizie medie
Precizie
scazuta

Se vizeaza directia cunoscuta AB cu teodolitul instalat in A

Se face citirea C1 pe acesta directie cu luneta in pozitia I
Se face citirea C2 = C1 +
Se repeta operatia cu luneta in Pozitia II
Se face media citirilor finale Cfinal = Cmediu + PR
Pe aceasta directie se fixeaza un jalon
Cu miscarea fina se corecteaza pozitia jalonului astfel incit
acesta se fie perfect pe directia firului reticular vertical

Anul univ. 2007 - 2008

17

Aplicatii
Trasarea pe teren a unghiurilor
Cu precizie mare
Precizie
scazuta

Se vizeaza directia cunoscuta AB cu teodolitul instalat in A

Se face citirea C1 pe acesta directie
Se face citirea C2 = C1 +
Pe aceasta directie se fixeaza un jalon
Cu miscarea fina se corecteaza pozitia jalonului astfel incit acesta se fie
perfect pe directia firului reticular vertical
Cu metoda turului de orizont (4-6 serii de masurare) se obtine trasat
care se compara PR rezultand astfel o corectie.

Anul univ. 2007 - 2008

18

Aplicatii
Metode de ridicare n planimetrie
Pe baza reelei punctelor de triangulaie geodezic
sau topografic, se trece la ridicarea punctelor
detaliilor planimetrice de pe suprafaa topografic,
folosindu-se metoda drumuirilor combinate cu
metode ajuttoare (metoda radierelor, metoda
coordonatelor polare).
Punctele detaliilor planimetrice vor fi determinate n
plan prin coordonate rectangulare sau prin
coordonate polare, pe baza elementelor liniare i
unghiulare msurate pe teren.

Anul univ. 2007 - 2008

19

Aplicatii
204

45

B
l 204

B
l0
43

B
l 43
B
l 203

B
l 201

203

B
l 202

201

Anul univ. 2007 - 2008

20

Aplicatii
Lucrarea cuprinde urmtoarele etape de calcul:
1. Calculul orientrii direciei de referin din coordonatele
punctelor de triangulaie.
2. Stabilirea erorii de nchidere pe unghiuri i compensarea
unghiurilor orizontale.
3. Transmiterea orientrii direciei de referin laturilor drumuirii.
4. Reducerea distanelor nclinate la orizont.
5. Calculul coordonatelor relative ale punctelor de drumuire.
6. Stabilirea erorilor de nchidere pe coordonate i compensarea
coordonatelor relative.
7. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire.
8. Calculul coordonatelor polare i rectangulare ale punctelor de
radiere.
Anul univ. 2007 - 2008

21

Aplicatii
Punctele de sprijin
Puncte de triangulatie

Punctele drumuirii

Punctele radiate

Anul univ. 2007 - 2008

22

COLOCVIU Partial 1

Exemple de subiecte
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Elementele topografice ale terenului

Orientari si axe de coordonate
Planuri si harti: asemanari si deosebiri
Scara hartilor
Panta terenului
Coordonate plane (carteziene si polare)
Redactarea profilului topografic
Punctele topografice, marcarea si semnalizarea
acestora
9. Teodolitul Detalii constructive
10. Asezarea teodolitului in punctul de statie Centrarea
si calarea
Anul univ. 2007 - 2008

23

Aplicatii

Anul univ. 2007 - 2008

24

VA MULTUMESC!

Anul univ. 2007 - 2008

25