TOPOGRAFIE

Curs 8

Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul trigonometric

Nivelmentul trigonometric se
bazeaz pe faptul c, tiind
altitudinea punctului de staie i
panta terenului, putem determina
H i apoi altitudinea punctului n
care se afl mira.
ntre punctele A i B se formeaz
ipotenuza unui triunghi dreptunghic
n care cunoatem lungimea AB i
unghiul de pant .
Diferena de nivel dintre A i B este
dat de formula
Z = AB sin .
Altitudinea punctului B este egal cu
altitudinea punctului A plus Z.

H AB = Z AB = Z B Z A = AB sin
Z B = Z A + Z = H A + H AB
Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul trigonometric
Nivelmentul trigonometric
cu vize ascendente
Pentru determinarea
diferentei de nivel si a cotei
unui punct, se instaleaza un
teodolit in punctul A.
i
Instrumentul are inaltimea
i si vizeaza un semnal
HA
instalat in punctul B cu
inaltimea s.
Considerand cunoscuta
distanta DAB, se poate
calcula cota punctului B in
functie de (marimi
cunoscute):
i , s, DAB.

Dtg

B
hAB
HB

sensul masuratorilor
Suprafata de nivel "0"

H A + i + Dtg = s + H B
H B = H A + i + Dtg s
hAB + s = i + Dtg
hAB = i + Dtg s

Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul trigonometric
Nivelmentul trigonometric
cu vize descendente
Dtg
Pentru determinarea
diferentei de nivel si a cotei
unui punct, se instaleaza un
s
teodolit in punctul A.
Instrumentul are inaltimea
i si vizeaza un semnal
HB
instalat in punctul B cu
inaltimea s.
Considerand cunoscuta
distanta DAB, se poate
calcula cota punctului B in
functie de (marimi
cunoscute):

i
A
hAB
HA
B

i , s, DAB.

sensul masuratorilor
Suprafata de nivel "0"

H A + i = H B + s + Dtg
H B = H A + i Dtg s
hAB + i = s + Dtg
hAB = Dtg + s i

Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul trigonometric
Conditii de masurare
Relatiile de calcul pentru diferenta de nivel si a cotei
punctului, asa cum au fost prezentate anterior, sunt
valabile numai in cazul in care distanta orizontala D
este mai mica de 500 m. Daca aceasta valoare este
mai mare, atunci intervine o corectie datorata
sfericitatii si refractiei atmosferice, ce are expresia :
D2
C = (1 k )
2R
in care:

k este coeficientul de refractie atmosferica (k=0,13 pentru teritoriul Romaniei),

R este raza medie a pamantului (R = 6379 km)
Aceasta corectie este totdeauna pozitiva si se adauga la diferenaa de nivel.

Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul trigonometric
Nivelment
trigonometric
Cu luneta inclinata
Marimi cunoscute:
Cota punctului A

Marimi de determinat
Cota punctului B
Distanta dintre
punctele AB

= 100 Z
d 0 = K ( L 2 L1 ) cos 2
Z AB = d 0tg = tg K ( L 2 L1 ) cos 2 =
K ( L 2 L1 ) sin cos
Z B = Z A + Z AB
Anul univ. 2007 - 2008

Nivelmentul trigonometric
Nivelment trigonometric
Cu luneta la inaltimea
unui semnal cunoscut
Marimi cunoscute:

h = d 0tg
d 0 = K ( L2 L1 )

Cota punctului A
Inaltimea semnalului S

= 100 Z
h + I = S + Z AB
Z AB = d 0 tg

Marimi de determinat

Z B = Z A + Z AB

Cota punctului B
Distanta dintre punctele AB

h = d 0tg
d 0 = K ( L2 L1 )
= 100 Z

h + I = S + Z AB
Z AB = K ( L2 L1 )tg + I S
Z B = Z A + Z AB
Anul univ. 2007 - 2008

Drumuirea de nivelment geometric

Prin aceasta metoda se urmareste determinarea cotelor unor puncte
intermediare situate intre doua puncte de cota cunoscuta.
Daca masuratorile se efectueaza cu determinarea numai o singura data a
diferentelor de nivel, drumuirea va fi una simpla de nivelment;
daca diferentele de nivel se determina de doua ori (fie prin schimbarea
altitudinii planului de vizare fie prin efectuarea masuratorilor "dus-intors".

a4

a1

b1

a2

1
A

b2

h1

a3

b4
B

b3

h4

h2

h3

hAB

Figura 2.6 - Drumuirea de nivelment geometric sprijinita la capete.

Anul univ. 2007 - 2008

Drumuirea de nivelment geometric

a4

a1

b1

a2

b2
2

h1

a3

b3
3

h2

b4

h4
hAB

h3

Figura 2.6 - Drumuirea de nivelment geometric sprijinita la capete.

Marimi cunoscute:
Cota punctului A
Cota punctului B

Verificare

hi = ai bi

Z B = Z 3 + h4

h2 = a2 b2
Z i = Z i 1 + hi

Marimi necunoscute
Cotele punctelor intermediare

Z1 = Z A + h1
Anul univ. 2007 - 2008

Drumuirea de nivelment geometric

Drumuirea de nivelment inchisa pe
punctul de plecare.

Daca vom considera ca intr-o drumuire de

nivelment geometric punctul initial coincide cu
punctul final, intre ele determinandu-se cotele
unor puncte intermediare, atunci drumuirea este
inchisa pe punctul de plecare.
In acest caz, conditia matematica este ca suma
diferentelor de nivel sa fie nula.
Acest fapt conduce la determinarea valorii reale
a diferentei de nivel care trebuie sa fie nula, in
timp ce suma diferentelor de nivel calculata
reprezinta valoarea eronata.
Anul univ. 2007 - 2008

10

Drumuirea de nivelment geometric

Drumuirea de nivelment inchisa
pe punctul de plecare.

hi = ai bi
h2 = a2 b2
Z i = Z i 1 hi
Z1 = Z RN h1
Verificare
Z RN = Z RN hi
Anul univ. 2007 - 2008

11

Drumuirea de nivelment geometric

Drumuirea cu punct nodal.

Considerand situatia in care se dau trei puncte de cota

cunoscuta, intre care se efectueaza drumuiri, iar acestea
se intalnesc intr-un punct, acest punct este considerat un
nod al celor trei drumuiri efectuate.
Cota sa va putea fi determinata cu o precizie mai mare
datorita faptului ca pentru el este posibil sa se determine
cota din fiecare drumuire.
Considerand ca cele trei valori sunt apropiate intre ele,
incadrandu-se in toleranta, atunci valoarea cea mai
probabila a cotei punctului nodal va fi de forma :

HN

H 1N p1 + H N2 p 2 + H N3 p 3
=
p1 + p 2 + p 3
Anul univ. 2007 - 2008

12

Drumuirea de nivelment geometric

Drumuirea cu punct nodal.
in care pi reprezinta ponderile sau gradul de incredere ce se acorda
masuratorilor din fiecare drumuire. Aceste ponderi sunt invers
proportionale cu lungimile drumuirilor, astfel :

1
1
1
; p2 =
; p3 =
;
p1 =
D1
D2
D3
Dupa ce a fost calculata cota punctului nodal, drumuirile intre
punctele de cota cunoscuta si punctul nodal se calculeaza si se
compenseaza ca drumuiri sprijinite la capete.

Anul univ. 2007 - 2008

13

Radieri de nivelment
1002

101
Prin aplicarea acestei metode este
posibila determinarea cotelor mai
multor puncte din aceeasi statie de
nivelment. (Dmax = 300 m)
Se considera date cunoscute cota
a
punctelor 101 si 102 Acestea provin
fie dintr-o drumuire de nivelment ce se
executa simultan cu radierile dar se
101
prelucreaza fiecare separat, fie sunt
H
puncte de nivelment de cota
cunoscuta.
Dupa asezarea pe punctele cunoscute a
mirelor si efectuarea citirilor ai si bi din
statia de nivelment, se executa si
citirile ci catre punctele 1001, 1002,
1003, etc.
Deoarece cota punctului 101, H101 este
cunoscuta, se poate calcula altitudinea
planului de vizare Hv cu relatia:

1003

1001

Hv

Anul univ. 2007 - 2008

102

c1

c2

c3

bi 102

1003
1002

1001

H1001

H1002

101

Radieri de nivelment.

Hv = H101 + ai
14

Radieri de nivelment
1002
1003

101

Fata de aceasta valoare se vor

putea calcula cotele punctelor
radiate nivelitic cu relatiile:

102

1001

Hv

ai

c1

c2

c3

bi 102

1003

Daca instrumentul de nivelment

are si cerc orizontal, prin
efectuarea lecturii la cerc si
calculand distanta de la aparat la
punct pe cale stadimetrica, se
poate proceda la raportarea in
coordonate rectangulare sau
polare a punctelor radiate
nivelitic.

1002

1001
101

Anul univ. 2007 - 2008

H1001

H1002

H101

Radieri de nivelment.

H1001 = Hv - c1
H1002 = Hv - c2

15

Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafetelor prin
patrate mici.

Acest procedeu se foloseste la suprafete

relativ mici ( sub 3 ha), cand terenul nu are
o panta mai mare de 5 si fara o acoperire
mare.
Metoda presupune realizarea unei retele de
patrate cu latura pana la 30 m, colturile
patratelor urmand a se folosi drept puncte
carora li se va determina cota.
In zona de lucru se presupune ca exista un
punct RN, de cota cunoscuta HRN, sau in
lipsa lui se va efectua o drumuire de
nivelment de la un reper la unul din punctele
reeelei de patrate (de exemplu la punctul 1).
Daca lungimea vizelor (maxim 200m)
permite, se va instala aparatul in statia S1 din
care se vor efectua citirile pe mirele
amplasate pe punctele 1, 2, ... etc.
Se vor obtine citirile c1, c2, ..., cn.
Anul univ. 2007 - 2008

RN (HRN)
c1
1c1'

c2

2c2'

S1

S2

10-30m

Nivelmentul suprafetelor prin

patrate mici.

16

Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafetelor
prin patrate mici.

Se muta aparatul pe un nou amplasament, S2, din

care se fac citirile c1, c2, ..., cn.
Daca diferentele ci - ci sunt constante in limita a
maximum 5 mm, atunci se poate trece la calculul
cotelor punctelor.
Pentru aceasta se va calcula pentru fiecare punct
media celor doua citiri ci si ci, valoarea cu care se
vor calcula cotele punctelor din reteaua de patrate.
unde cm1 reprezinta media citirilor pe punctul 1.
Cotele punctelor se calculeaza, functie de altitudinea
planului de vizare, cu formula:
Hi = Hv - cmi
Daca suprafata este la limita superioara sau
acoperirea terenului este mare, cotele punctelor
se vor determina printr-o drumuire de nivelment
cu puncte radiate.

RN (HRN)
c1

c2

1c1'

2c2'

S1

S2

10-30m

Nivelmentul suprafetelor prin

patrate mici.

Se folosesc mai multe statii la suprafete mai mari de pana

la 100 ha si se poate folosi o singura statie la suprafete
de pana la 3ha.

Anul univ. 2007 - 2008

17

Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafetelor prin
patrate mari.

Calculul cotelor punctelor este functie de metoda

aleasa pentru efectuarea lucrarilor de teren: fie se
determina citirile pe mirele amplasate in colturile
fiecarui patrat, fie se executa o drumuire de
nivelment inchisa pe punctul de plecare.
Patratele vor avea laturile de pana la 50-100 de
metri, iar constructia se va realiza cu ajutorul uni
teodolit sau a unui tahimetru.
Ridicarea altimetrica in patrate izolate se efectueaza
instaland instrumentul de nivelment la intersectia
diagonalelor patratului (cu abatere de 2-3m). Din
aceasta statie se radiaza toate cele patru colturi ale
patratului.
Din figura alaturata se observa ca nu este necesara
stationarea in toate patratele ci numai in cele care
asigura determinarea cotei colturilor.
Punctul 8 este determinat din statiile S2 si S3, astfel
ca nu mai este necesara stationarea in patratul
delimitat de punctele 8, 9, 12 si 13.

Anul univ. 2007 - 2008

RN (HRN)
1

c2

2 c2'

S2
S1

S4

S3

10

S10
11

S5
12

13

14

S8

S9
20

19

15

S7
18

S6
17

16

50-200m

Nivelmentul suprafetelor prin

patrate mari.

18

Nivelmentul suprafetelor
Nivelmentul suprafetelor prin
patrate mari.

RN (HRN)
1

Controlul citirilor se face pe diagonala fata de o

latura si anume :

c2 + c9' = c2' + c9

c2

S2
S1

Aceasta egalitate daca este satisfacuta cu o

toleranta de 3mm, masuratorile se considera
11
bune si se pot folosi la calculul cotelor.
Cotele se determina prin drumuire inchisa pe
punctul de plecare pentru punctele situate pe
20
conturul suprafetei si prin drumuire sprijinita la
capete pentru punctele situate in interiorul
suprafetei.
Un alt mod de efectuarea masuratorilor este si cel
in care pe colturile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 15, 16,17, 18,
19, 20, 11 si 10 se executa o drumuire inchisa, iar
cotele punctelor 7,8,9,12,13,14 se determina ca
puncte radiate.

S4

S3

10

Anul univ. 2007 - 2008

2 c2'

S10

S5
12

13

14

S8

S9
19

15

S7
18

S6
17

16

50-200m

Nivelmentul suprafetelor prin

patrate mari.

19

Metoda profilelor

Se foloseste la lucrarile in vederea proiectarii de drumuri sau cai ferate.

Dupa felul lor, profilele pot fi longitudinale sau transversale.
In proiectare, primele se folosesc la stabilirea profilului in lung al caii
de comunicatie, in timp ce profilele transversale permit stabilirea
amprizei (latimea totala) caii.
Din punct de vedere al executarii lucrarilor topografice, aceasta metoda
este o combinatie de drumuire de nivelment, care urmareste sa
determine cotele punctelor situate in axul caii, simultan cu radierile de
nivelment executate asupra unor puncte ce se situeaza pe un aliniament
perpendicular pe axul caii. Atat punctele de drumuire cat si cele situate
pe profilele transversale se aleg la schimburile de panta ale terenului.
Cotele punctelor de pe profilele transversale se calculeaza cu ajutorul
altitudinii planului de vizare din statia corespunzatoare.
1000

S3

1001
1002
1003

101

102

S1

axul drumului

103

104

1004
1005

S2

Anul univ. 2007 - 2008

20

Nivelmentul in conditii speciale.

Nivelmentul peste cursuri de
apa.

Acesta problema se poate rezolva prin

alegerea pe fiecare mal a cate unei statii,
S1 si S2, iar la distanta de sub 30 m de
fiecare statie se aleg puncte care se
materializeaza prin tarusi.
Din fiecare statie se efectueaza citiri pe
mirele instalate pe punctele bornate, A si
B, citiri care se folosesc la determinarea
diferentei de nivel.
Daca valorile obtinute difera cu mai
putin de 10mm intre ele, atunci diferenta
de nivel intre cei doi tarusi se considera
media aritmetica a determinarilor.

S1

S2
b1
a1

b2

a2
B

Transmiterea cotelor peste

apa

Astfel :
hAB' = a1 - b1
pentru statia S1, respectiv din statia S2 diferenta de nivel va fi :
hAB" = a2 - b2
iar diferenta de nivel definitiva este :
Anul univ. 2007 - 2008

h AB =

h AB '+ h AB "
2
21

Determinarea cotei proectate

Determinarea cotei proectate prin nivelment
geometric de mijloc
Sa se traseze pe teren COTA DE PROIECTARE HB = 514.576 m a
unei constructii marcata pe teren printr-un tarus.
Trasarea se face placand din punctul A de cota cunoscuta (HA=
513.789 m) prin nivelment geometric de mijloc
ETAPE:
1. Se instaleaza instrumentul la aproximativ
jumatatea distantei dintre cele doua puncte
2. Se centreaza se caleaza
3. Se face citirile pe mira in punctul A si se
retine
L0=a=1745 mm.

Anul univ. 2007 - 2008

22

Determinarea cotei proectate

4.

5.

Anul univ. 2007 - 2008

23

Centrarea si calarea
Centrarea aparatelor
Operaia de centrare implic
punerea n staie a
instrumentului perfect deasupra
punctului topografic,
materializat n teren prin
intermediul unui ru sau a unei
borne topografice.
Firul cu plumb

Nivela sferic

Nivela toric
Anul univ. 2007 - 2008

24

Nivelmentrul Ni 030
Precizia de masurare 10c

1. trepied; 2. uruburi de calare; 3. ambaza; 4. dispozitiv de blocare a micrii lunetei n

plan orizontal; 5. obiectivul lunetei; 6. dispozitiv de centrare pe mir; 7. luneta
topografic; 8. dispozitiv de centrare pe mir; 9. urub de reglare a claritii imaginii
lunetei; 10. ocularul lunetei; 11. microscopul cu scri; 12. urub de calare a lunetei; 13.
cercul orizontal (alidad); 14. urub de reglaj fin a micrii lunetei n plan orizontal; 15.
uruburi de rectificare a nivelei sferice; 16. nivela sferic de calare a cercului orizontal;
17. ocularul dispozitivului de calare a lunetei cu coinciden optic; 18. uruburile
de rectificare a nivelei torice; 19. nivela toric de calare a lunetei.
Anul univ. 2007 - 2008

25

Teodolitul-tahimetru Theo 030

Precizia de masurare 1c

1. trepied; 2. uruburi de calare;

3. ambaza; 4. clapet de blocare
a cerului orizontal; 5. nivela
toric de calare a cercului
orizontal; 6. ocularul lunetei; 7.
microscopul cu scri; 8.
dispozitiv de centrare pe mir; 9.
inel de reglare a claritii
imaginii n lunet; 10. luneta
topografic; 11. ocularul busolei;
12. busola; 13. oglinda de
reflexie a imaginii nivelei torice
pentru calarea cercului vertical;
14. obiectivul lunetei
topografice;

15. nivela toric pentru calarea cercului vertical; 16. oglinda pentru reflexia luminii n
microscop; 17. urubul de calare a cercului vertical; 18. dispozitivul de centrare optic;
19. urubul de blocare a micrii aparatului n plan orizontal; 20. nivela sferic pentru
calarea cercului orizontal; 21. urubul de reglaj fin a micrii lunetei n plan vertical; 22.
cercul vertical; 23. suport pentru fixarea busolei pe aparat; 24. urub de blocare a
micrii lunetei n plan vertical; 25. urub de reglaj fin a micrii aparatului n plan
orizontal; 26. cercul orizontal (alidad).
Anul univ. 2007 - 2008

26

Determinarea suprafetelor pe harti si planuri

Metode numerice analitice

Se aplic atunci cnd se cunosc coordonatele rectangulare ale vrfurilor

poligonului.
Asigur precizia cea mai mare i nu necesit existena planului topografic.
n

2 S = xi ( yi +1 yi 1 )
i =1

Pct. Real

Coord. Rectangulare
X
Y

43

5803,62

7406,29

201

5654,43

7496,35

202

5654,64

7686,97

203

5778,45

7744,72

204

5887,74

7571,96

Anul univ. 2007 - 2008

Schia i valorile obinute

203

43

202

+2S=104450,741; +S=52225,37m2
-2S=-104450,741; -S=52225,37m2
27

Determinarea suprafetelor pe harti si planuri

Metode numerice analitice
5

2 S = xi ( yi+1 yi1 ) = x43 ( y204 y201 ) + x201 ( y43 y202 ) + x202 ( y201 y203 ) +
i=1

+x203 ( y202 y204 ) + x204 ( y203 y43 ) =104450,7417m2

Pentru verificare se folosete relaia suprafeei negative
5

2S =yi ( xi+1 xi1) = y43 ( x204 x201) + y201 ( x43 x202) +y202 ( x201 x203) +
i=1

+y203 ( x202 x204) + y204 ( x203 x43) =

Anul univ. 2007 - 2008

28

Determinarea suprafetelor pe harti si planuri

Metode grafice
Pentru obinerea suprafeei n metri ptrai, se nmulete suprafaa
43
calculat pe plan cu numitorul scrii la ptrat, rezultnd:

h1

S1

b1
h2

S I ( m2 ) = S I ( mm2 ) N 2

S2
b2
S3 h3

S II ( m2 ) = S II ( mm2 ) N 2 =

202

Se verific dac valoarea absolut a diferenei dintre mrimile

celor dou determinri se ncadreaz n tolerana prescris
de instruciunile tehnice.

S I S II (1 400 ) S I

S2

43

S1

203
S3

Se calculeaz media aritmetic a celor dou

determinri:

S = ( S I + S II ) 2

Anul univ. 2007 - 2008

S4
202

29

Planimetrul polar electronic

METODA MECANICA
Planimetrul este un
instrument construit pentru
determinarea ariilor pe
planuri topografice la scar
foarte mare.
Totui, planimetrele pot fi
folosite i pentru
determinarea ariilor pe hri
la scar mare, nmulindu-se
rezultatul obinut cu ptratul
raportului dintre scri.
Anul univ. 2007 - 2008

30

Planimetrul polar electronic

Este compus din:
un bra polar, cu un capt
fixat de greutatea polar i
cellalt de
dispozitivul de nregistrare;
un bra urmritor, fixat de
dispozitivul de nregistrare; la
captul opus
acest bra prezint o lup cu
indice pentru urmrirea conturului
suprafeelor;

un dispozitiv electronic de
setare a aparatului i
nregistrare a
msurtorilor;
o greutate polar, care trebuie
s rmn nemicat pe toat
durata unei msurtori.
Anul univ. 2007 - 2008

31

Aplicatii
Metode de ridicare n planimetrie
Pe baza reelei punctelor de triangulaie geodezic
sau topografic, se trece la ridicarea punctelor
detaliilor planimetrice de pe suprafaa topografic,
folosindu-se metoda drumuirilor combinate cu
metode ajuttoare (metoda radierelor, metoda
coordonatelor polare).
Punctele detaliilor planimetrice vor fi determinate n
plan prin coordonate rectangulare sau prin
coordonate polare, pe baza elementelor liniare i
unghiulare msurate pe teren.

Anul univ. 2007 - 2008

32

Aplicatii
204

45

B
l 204

B
l0
43

B
l 43
B
l 203

B
l 201

203

B
l 202

201

Anul univ. 2007 - 2008

33

Aplicatii
Punctele de sprijin
Puncte de triangulatie

Punctele drumuirii

Punctele radiate

Anul univ. 2007 - 2008

34

VA MULTUMESC!

Anul univ. 2007 - 2008

35