Capitolul 2

SPAT
II LINIARE
2.1

Spatii liniare

In acest capitol sunt studiate proprietati matematice ale unei multimi de elemente care
formeaza un spatiu liniar sau vectorial. Elementele acestui spatiu pot fi entitati de natura
cu totul diferita: forte, viteze, semnale electrice, vectori geometrici, solutii ale unor ecuatii
diferentiale etc. In ciuda acestei diversitati vom descrie spatiul vectorial n mod abstract,
adica printr-o multime de elemente lipsita de orice atribut fizic.
O componenta importanta a notiunii de spatiu liniar este notiunea de corp. Vom utiliza
corpurile numerelor reale R si numerelor complexe C. Fie K un corp comutativ (care poate
fi R sau C) ale carui elemente sunt numite scalari.
Definitia 2.1 Fie (K,+, ) un corp comutativ cu elementul unitate notat 1 si elementul nul
notat 0. Fie X 6= este o multime, pe care se definesc doua legi de compozitie:
- o lege interna aditiva,
: X X X : x, y X, (x, y) x y X,
- o lege externa multiplicativa,
: K X X : K, x X, (, x) x X.
Cuaterna ordonata (X, , , K) se numeste spatiu liniar (vectorial) peste campul K (sau
Kspatiu liniar) daca (X,) este grup comutativ adica
G1. x, y, z X : x (y z) = (x y) z,
G2. Exista n X un vector notat X (vectorul X se numeste vectorul nul al lui X), astfel
ncat oricare ar fi x X :
x X = X x = x,
G3. x X exista un vector notat cu x (vectorul x se numeste opusul vectorului
x) :
x (x) = (x) x = X ,
G4. x, y X x y = y x,
23

24

CAPITOLUL 2. SPAT
II LINIARE
si sunt satisfacute axiomele
SL1 . , K, x X : ( x) = ( ) x
SL2 . , K, x X : ( + ) x = ( x) ( x)
SL3 . K, x, y X : (x y) = ( x) ( y)
SL4 . x X : 1 x = x, unde 1 este elementul neutru pentru operatia din K.
Elementele multimii X se numesc vectori (vom nota vectorii cu litere mici bold).

Exemplul 2.1 X = {X } , constand dintr-un singur vector, vectorul nul, este un Kspatiu
liniar, peste orice camp K, numit spatiu vectorial nul.
Exemplul 2.2 Spatiul liniar aritmetic Kn . Fie (K, +, ) un corp comutativ si n N, n
1. Consideram produsul cartezian
Kn = K K, Kn = {x|x = (x1 , . . . , xn ), xi K, i = 1, n}.
Pe Kn definim operatiile
(x, y) Kn Kn , x y = (x1 , . . . , xn )+(y1 , . . . , yn ) = (x1 +y1 , . . . , xn +yn ) (adunarea
pe componente)
si
(, x) K Kn , x = ( x1 , . . . , xn ) (nmultirea cu un scalar a fiecarei
componente).
Folosind cele doua operatii si proprietatile campului K se verifica axiomele spatiului
liniar. (Kn , , , K) se numeste spatiu liniar aritmetic.
In particular, daca consideram K = R atunci (Rn , +, , R) se numeste spatiu liniar
aritmetic real, iar daca consideram K = C atunci (Cn , +, , C) se numeste spatiu liniar
aritmetic complex.
Pentru n = 1 obtinem (K, +, K) spatiu liniar. Putem vorbi deci despre spatiul liniar
real al numerelor reale si de spatiu liniar complex al numerelor complexe.

x1

Exemplul 2.3 Analog definim spatiul Kn = {x|x = ... , xi K, i = 1, n}.

xn
Teorema 2.1 (Consecinte ale definitiei spatiului liniar) Daca (X, +, , K) este un
spatiu liniar, atunci
a) x X : 0x = X ;
b) K : X = X ;
c) x X : (1)x = x;
d) K, x X : x = X = 0 sau x = X ;
e) , K, x (X \ {X }) : x = x =
f) (K \ {0}), x, y X : x = y x = y
Demonstratie.
a) x X : 0x = (0 + 0)x = 0x 0x 0x = X .

2.2. SUBSPAT
II LINIARE

25

b) K, X = ( X X ) = X X X = X .
c) x X : x (1)x = 1x (1)x = ((1 + (1)) x = 0x = X (1)x = x
d) daca 6= 0 1 K x = X 1 (x) = 1 X (1 )x =
X 1x = X x = X
e) , K, x (X \ {X }) : x = x ( + ()) x = X , x 6= X =
f) (K\{0}), x, y X : x = y x()y = X x(y) = X
(x ( y)) = X , 6= 0 x = y.
Consecinta 2.1 a) K, x X : x = ()x = (x),
()x x = ( + )x = 0x = X ()x = x;
b), K, x X : ( )x = x ()x = x x;
c) K, x, y X : (x y) = (x (y)) = x (y) = x y.
Observatia 2.1 In cele ce urmeaza nu vom mai face n scriere distinctie ntre + si , la
fel ntre si , dar vom tine seama desemnificatia lor pe multimile K si X.

2.2

Subspatii liniare

Definitia 2.2 Fie (X, +, , K) un spatiu liniar. O submultime V, V 6= , a multimii X se

numeste subspatiu liniar al spatiului X daca (V, +, , K) este un spatiu liniar.
Teorema 2.2 (Teorema de caracterizare a subspatiilor liniare) Fie (X, +, , K) un
spatiu liniar. Conditia necesara si suficienta ca o submultime V a multimii X sa fie un
subspatiu liniar a spatiului X este:
x, y V : x + y V,

(2.1)

K, x V : x V.

(2.2)

Demonstratie. Necesitatea. Presupunem ca V este un spatiu liniar. Rezulta ca este

nchis n raport cu operatia aditiva definita pe X, deci are loc relatia (2.1); nmultirea cu
scalari este o operatie externa n raport cu K, peste tot definita pe X, deci are loc relatia
(2.2).
Suficienta. Presupunem (2.1) si (2.2) ndeplinite, ceea ce nseamna ca V este nchis n
raport cu operatiile de adunare a elementelor lui si de multiplicare la stanga cu elemente din
corpul de scalari. Proprietatile de asociativitate si axiomele SL1 , SL2 , SL3 , SL4 sunt satisfacute pe X, deci cu atat mai mult sunt satisfacute pe V X. Demonstram ca x V
x V si X V. Pentru x V, considerand n (2.2) = 1 rezulta (1) x = x V;
utilizand (2.1) cu y = x obtinem x + (x) = X V.
Observatia 2.2 Relatiile (2.1) si (2.2) pot fi nlocuite printr-o singura relatie de forma
(, x, y) K V2 : x + y V.

(2.3)

26

CAPITOLUL 2. SPAT
II LINIARE

Exemplul 2.4 Fie (X, +, , K) este un spatiu liniar. Multimile V = { X } si X sunt

subspatii liniare ale lui X. Ele se numesc subspatii improprii. Orice alt subspatiu a
lui X se numeste subspatiu propriu.
Exemplul 2.5 Consideram spatiul liniar aritmetic Kn si fie multimea
V = {(0, x2 , . . . , xn ), xi K, i = 2, n} Kn .
Observam ca (, (0, x2 , . . . , xn ), (0, y2 , . . . , yn )) KV2 : (0, x2 , . . . , xn )+(0, y2 , . . . , yn ) =
(0, x2 + y2 , . . . , xn + yn ) V. Rezulta ca V este un subspatiu liniar coform relatiei (2.3).
Exemplul 2.6 Consideram submultimea W = {(1, x2 , . . . , xn ), xi K, i = 2, n} Kn .
Observam ca ((1, x2 , . . . , xn ), (1, y2 , . . . , yn )) W2 : (1, x2 , . . . , xn ) + (1, y2 , . . . , yn ) =
(2, x2 + y2 , . . . , xn + yn )
/ W, deci W nu este subspatiu liniar al spatiului Kn .

2.2.1

Operatii cu subspatii liniare

Definitia 2.3 Fie V1 , V2 doua subspatii ale spatiului liniar (X, +, , K). Definim
\
V1 V2 = {v | v V1 si v V2 }
[
V1 V2 = {v | i {1, 2} : v Vi }

Teorema
2.3 Fie Fie V1 , V2 doua subspatii ale spatiului liniar (X, +, , K). Intersectia
T
V1 V2 este un subspatiu liniar al spatiului liniar X.

Demonstratie. T
T
Observam ca V1 T
V2 6= deoarece X Vi , i {1, 2} X V1 V2T. Pentru
K si x, y V1 V2 , rezulta x + y Vi , i
T {1, 2} si deci x + y V1 V2 . De
asemenea x Vi , i {1, 2} si deci x
T V1 V2 .Rezulta, conform Teoremei 2.2 de
caracterizare a subspatiilor liniare, ca V1 V2 este un subspatiu liniar.

Observatia 2.3 Reuniunea unui sistem de subspatii liniare nu este, n general, un subspatiu
liniar. Ca exemplu consideram V1 = {(x1 , 0) | (x1 , 0) R2 } , V2 = {(0, x2 ) | (0, x2 ) R2 } .
Daca consideram u = (1, 0) V1 si v = (0, 1) V2 , u, v V1 V2 , dar u + v
/ V1 V2 .

Definitia 2.4 Fie V1 si V2 doua subspatii ale spatiului liniar (X, +, , K). Se numeste suma
subspatiilor V1 si V2 multimea V definita prin
V = V1 + V2 = {v X | v1 V1 , v2 V2 : v = v1 + v2 } .
Teorema 2.4 Suma subspatiilor V1 si V2 ale spatiului liniar (X, +, , K), notata V, este un
subspatiu liniar al lui X.
Demonstratie. Observam ca V 6= deoarece X + X V.
Fie K si (u, v) V2 astfel ncat u = u1 + u2 , v = v1 + v2 , u1 , v1 V1 , u2 , v2 V2 ,
u + v = (u1 + u2 ) + (v1 + v2 ) = ( u1 + v1 ) + ( u2 + v2 ).
Dar V1 , V2 sunt subspatii liniare rezulta u1 +v1 V1 , u2 +v2 V2 u+v V
si deci, conform relatiei (2.3), V este subspatiu liniar.

2.3. SUBSPAT
IU GENERAT DE UN SISTEM DE VECTORI

27

Definitia 2.1 Fie V1 , V2 doua subspatii ale spatiului liniar (X, +, , K). Daca V = V1 + V2
si V1 V
a a subspatiilor V1 , V2 si se noteaza
L2 = {X } atunci V se numeste suma direct
V = V1 V2 .

2.3

Subspatiu generat de un sistem de vectori

Definitia 2.2 Daca f : I X este o functie definita pe o multime de indici I si cu valori

ntr-o multime X si daca f (i) = xi , i I, atunci notam f prin (xi )iI pe care-l numim
sistem de elemente din X.
Fie (X, +, , K) este un spatiu liniar S = (vi )i=1,n un sistem de vectori din X.
Definitia 2.5 Spunem ca un vector v X este o combinatie liniar
a a sistemului de
vectori S daca exista (1 , . . . , n ) Kn astfel ncat
v = 1 v1 + . . . + n vn =

n
X
i=1

i vi .

Exemplul 2.7 In spatiul liniar F(R, R) al functiilor definite pe R cu valori n R consideram

sistemul de functii (f0 (x) = 1, f1 (x) = x, . . . , fn (x) = xn ). Orice functie polinomiala
de grad mai mic sau egal cu n poate fi scrisa ca o combinatie liniara de aceste functii,
n
n
X
X
p(x) =
i fi (x) =
i xi n care unii din coeficienti i , i = 0, n pot fi nuli. In schimb
i=0

i=0

functia f (x) = ex nu poate fi scrisa ca o combinatie liniara de aceleasi functii.

Fie S = (vi )i=1,n un sistem de vectori din X. Notam cu [S] multimea tuturor combinatiilor liniare de vectori ai sistemului S,
)
(
n
X
i vi .
[S] = v X ; (1 , . . . , n ) Kn : v =
i=1

Teorema 2.5 Multimea [S] X este un subspatiu liniar al lui X.

n

Demonstratie. Daca K, u, v [S] , (1 , . . . , n ) K : u =

Kn :
v=
=

n
X

i=1
n
X
i=1

i vi u + v =

( i + i ) vi [S] .

n
X
i=1

i vi +

n
X
i=1

i vi =

n
X
i=1

n
X
i=1

i vi si (1 , . . . , n )

[( i ) vi + i vi ] =

28

CAPITOLUL 2. SPAT
II LINIARE

Definitia 2.6 Subspatiul [S] , multimea tuturor combinatiilor liniare de vectori ai sistemului S, se numeste subspatiul generat de vectorii sistemului S.
Definitia 2.7 Un sistem de vectori din X, S = (vi )i=1,n se numeste sistem de generatori
acest caz spunem
pentru X daca subspatiul generat de S coincide cu X, adica [S] = X. In
ca S genereaza pe X.
Definitia 2.8 Un K-spatiu liniar X se numeste finit generat daca pentru X exista un
sistem finit de generatori.
In cadrul acestui curs ne vom ocupa numai de spatii finit generate.

2.4

Dependent
a si independent
a liniar
a

Definitia 2.9 Un sistem de vectori din X, S = (vi )i=1,n se numeste sistem liniar dependent (vectorii v1 , . . . , vn se numesc liniar dependenti) daca exista (1 , 2 , . . . , n )
Kn , (1 , . . . , n ) 6= Kn astfel ncat
1 v1 + 2 v2 + . . . + n vn = X .
In caz contrar sistemul de vectori S se numeste sistem liniar independent (vectorii
v1 , . . . , vn se numesc liniar independenti).
Observatia 2.4 Din definitie rezulta ca sistemul de vectori S este liniar independent daca
si numai daca (1 , . . . , n ) Kn : 1 v1 +2 v2 +. . .+n vn = X (1 , . . . , n ) = Kn .
Observatia 2.4 este utilizata n practica pentru a verifica daca un sistem de vectori este
liniar independent.
Exercitiul 2.1 Vectorii v1 = (1, 0, 0), v2 = (0, 1, 0), v3 = (0, 0, 1) din R3 sunt liniar independenti deoarece
1 v1 + 2 v2 + 3 v3 = R3 1 (1, 0, 0) + 2 (0, 1, 0) + 3 (0, 0, 1) = R3 (1 , 2 , 3 ) =
(0, 0, 0) 1 = 2 = 3 = 0.
Exercitiul 2.2 Vectorii v1 = (1, 2, 1), v2 = (2, 1, 0), v3 = (4, 3, 2) din R3 sunt liniar
dependenti deoarece
1 v1 + 2 v2 + 3 v3 = R3 1 (1, 2, 1) + 2 (2, 1, 0) + 3 (4, 3, 2) = R3
( 1 + 22 + 43 , 2 1 2 + 33 , 1 23 ) = (0, 0, 0)

1 + 22 + 43 = 0
21 2 + 33 = 0 .
(2.4)

1 23 = 0

Sistemul (2.4), care este un sistem liniar omogen, are solutii diferite de solutia

 SI DIMENSIUNE
2.5. BAZA
banal
a dac
a
1

calcul ca 2
1

29

si numai dac
a determinantul sistemului este zero. Se verifica prin

2
4
1 3 = 0, deci vectorii sunt liniar dependenti.
0
2

Exemplul 2.8 Sistemul format numai din vectorul nul, (X ) este liniar dependent deoarece avem 1 X = X , iar sistemul format dintr-un singur vector nenul, v 6= X este
liniar independent deoarece v = X , 6= 0 v = X .

Teorema 2.6 (Teorema de caracterizare a dependentei liniare) Conditia necesar

a si suficient
a ca un sistem de vectori din X, S = (vi )i=1,n sa fie liniar dependent este
ca cel putin unul din vectori sa se poata exprima ca o combinatie liniara de ceilalti vectori.
Demonstratie. Necesitatea. Presupunem ca sistemul de vectori S = (vi )i=1,n este liniar
dependent. Rezulta ca exista (1 , 2 , . . . , n ) Kn , (1 , 2 , . . . , n ) 6= Kn , astfel ncat
1 v1 + 2 v2 + . . . + n vn = X .
Presupunem, de exemplu, j 6= 0, j {1, 2, . . . , n} . Atunci
j vj = 1 v1 . . . j1 vj1 j+1 vj+1 . . . n vn , j 6= 0 j1
vj = j1 1 v1 . . . j1 j1 vj1 j1 j+1 vj+1 . . . j1 n vn
adica vj este o combinatie liniara de ceilalti vectori ai sistemului.
Suficienta. Daca vj este o combinatie liniara de ceilalti vectori ai sistemului S atunci
exista (1 , . . . j1 , j+1 , . . . , n ) Kn1
vj = 1 v1 + . . . + j1 vj1 + j+1 vj+1 + . . . + n vn
1 v1 + . . . + j1 vj1 vj + j+1 vj+1 + . . . + n vn = X .
Notam k = k , k = 1, n, k 6= j, j = 1 6= 0, (1 , 2 , . . . , n ) 6= Kn , rezulta ca vectorii
sistemului S sunt liniar dependenti.
Consecinta 2.2 Orice sistem de vectori care contine vectorul nul este liniar dependent.

2.5

Baz
a si dimensiune

Definitia 2.10 Un sistem de vectori S = (ei )i=1,n din X se numeste baz

a n K-spatiul
liniar X daca satisface conditiile:
a) S este un sistem de vectori liniari independenti;
b) S este un sistem de generatori pentru K-spatiul liniar X.
Exemplul 2.9 In spatiul liniar Kn consideram sistemul de vectori S = (ei )i=1,n unde
e1 = (1, 0, . . . , 0) , e2 = (0, 1, 0, . . . , 0) , . . . , en = (0, 0, . . . , 0, 1) .

(2.5)

Din orice relatie de forma 1 e1 + 2 e2 + . . . + n en = X rezulta i = 0, i = 1, n deci

sistemul de vectori S = (ei )i=1,n este liniar independent.

30

CAPITOLUL 2. SPAT
II LINIARE

Pe de alta parte, pentru orice x = (x1 , x2 , . . . , xn ) Kn avem x = x1 (1, 0, . . . , 0) +

x2 (0, 1, 0, . . . , 0) + . . . + xn (0, 0, . . . , 0, 1) = x1 e1 + x2 e2 + . . . + xn en , adica sistemul de
vectori S = (ei )i=1,n este un sistem de generatori pentru Kn .
Sistemul de vectori S = (ei )i=1,n definit de (2.5) se numeste baza canonica (baza naturala) din Kn .
Teorema 2.7 (Teorema de caracterizare a bazelor) Conditia necesara si suficienta
ca un sistem de vectori S = (ei )i=1,n din X sa fie o baza n K-spatiul liniar X este ca orice
vector din X sa se exprime n mod unic ca o combinatie liniara de vectori din S, adica
x X, (1 , 2 , . . . , n ) Kn : x = 1 e1 + 2 e2 + . . . + n en .

(2.6)

Demonstratie. Necesitatea. Presupunem ca sistemul de vectori S = (ei )i=1,n este o baza

n K-spatiul liniar X. Deoarece [S] = X rezulta ca
x X, (1 , 2 , . . . , n ) Kn : x = 1 e1 + 2 e2 + . . . + n en .
Demonstram ca descompunerea este unica prin reducere la absurd. Presupunem ca mai
exista o descompunere a lui x.
(1 , . . . , n ) Kn , (1 , . . . , n ) 6= (1 , . . . , n ):x = 1 e1 + 2 e2 + . . . + n en . Prin
scadere obtinem
(1 1 ) e1 + (2 2 ) e2 + . . . + (n n ) en = X .
Dar sistemul de vectori (ei )i=1,n este liniar independent rezulta k = k , k = 1, n, deci
unicitatea scrierii.
Suficienta. Presupunem ca
x X, (1 , 2 , . . . , n ) Kn : x = 1 e1 + 2 e2 + . . . + n en .
De aici rezulta ca S este un sistem de generatori pentru X. Demonstram ca vectorii
sistemului S sunt liniar independenti. Pentru aceasta consideram o relatie de forma
1 e1 + 2 e2 + . . . + n en = X
care constituie o descompunere a vectorului X dupa vectorii sistemului S. Pe de alta parte
avem si urmatoarea descompunere a vectorului X dupa vectorii sistemului S de forma:
X = 0 e1 + 0 e2 + . . . + 0 en .
Cum descompunerea dupa vectorii din S este unica, rezulta k = 0, k = 1, n, adica
sistemul de vectori S este liniar independent. Deci S este o baza.
Definitia 2.3 Scalarii care formeaza n-upla ordonata (1 , 2 , . . . , n ) Kn din descompunerea unica (2.6) a lui x X se numesc coordonatele vectorului x n baza S.
Daca se alege o alta baza, coordonatele unui vector se vor schimba (vor fi diferite de
cele din prima baza).
Teorema urmatoare demonstreaza ca ntr-un spatiu finit dimensional toate bazele au
acelasi numar de vectori.
Teorema 2.8 Fie X un K-spatiul liniar si fie sistemul de vectori S = (ei )i=1,n o baza n
X. Au loc afirmatiile:
a) Orice alta baza din X este formata din n elemente.
b) Orice sistem de vectori liniar independent format din n elemente este o baza n X.

2.6. SCHIMBAREA COORDONATELOR VECTORULUI LA SCHIMBAREA BAZEI31

Definitia 2.4 Fie X 6= {X } un K-spatiu liniar finit generat. Numarul de vectori ai unei
baze a lui X se numeste dimensiunea spatiului X si se noteaza dimK X.
Teorema 2.9 (Teorema de completare a unui sistem de vectori liniar independent p
an
a la o baz
a) Daca (ei )i=1,n este o baza n Xn , sistemul liniar independent (wi )i=1,p
se poate completa pana la o baza Xn adaug
and n p vectori din baza (ei )i=1,n astfel ncat
noul sistem obtinut sa fie liniar independent. Completarea nu este unica.

2.6

Schimbarea coordonatelor vectorului la schimbarea bazei

Consideram X un K-spatiu liniar de dimensiune n si doua baze apartinand acestui spatiu,

B = (ei )i=1,n si B 0 = (e0i )i=1,n . Un vector oarecare u X se poate descompune n raport cu
cele doua baze sub forma: (1 , 2 , . . . , n ) Kn astfel ncat n baza B vectorul u se poate
scrie sub forma

e1
n
e2
X

(2.7)
i ei = (1 2 . . . n ) .. ,
u=

.
i=1
en

Fie (1 , 2 , . . . , n ) Kn astfel ncat n baza B 0 vectorul u se poate scrie sub forma

e01
n
e0
X
2
0
(2.8)
u=
j ej = (1 2 . . . n ) .. .
.
j=1
e0n
Vectorii bazei B 0 = (e0i )i=1,n se pot descompune n raport cu vectorii bazei B dupa relatiile:

e0j = (a1j a2j . . . anj )

Inlocuind relatia (2.9) n (2.8) rezulta

u = (1 2 . . . n )

a11
a12
..
.

a21
a22
..
.

e1
e2
..
.
en

, j = 1, n.

..
.

an1
an2
..
.

a1n a2n ann

(2.9)

e1
e2
..
.
en

32

CAPITOLUL 2. SPAT
II LINIARE

Din unicitatea descompunerii unui vector dupa vectorii bazei

a11 a21
a12 a22

(1 2 . . . n ) = (1 2 . . . n ) ..
..
.
.
a1n a2n

sau, transpus,

1
2
..
.

a11

a
21
=

an1
n

a12
a22

an2

1
a1n

2
a2n

..

.
ann
n

Daca notam matricea de trecere de la baza B la baza B 0

a11 a12 a1n

a21 a22 a2n
A=

an1 an2 ann

obtinem scrierea matriceala

1
2
..
.
n

= A

(Teorema 2.7) rezulta

an1
an2

..
..

.
.
ann

1
2
..
.
n

(2.10)

Relatia (2.10) se numeste formula matriceal

a de schimbare a coordonatelor unui
vector la o schimbare de baze.



1
0
0

0 , e2 =
1 , e3 =
0
Exercitiul 2.3 In R3 consideram baza canonica e1 =
0
0
1



1
1
1

0 , u2 =
1 , u3 =
1 . Un vector oarecare x, dat prin x =
si alta baza u1 =
0
0
1

1
2 se scrie n prima baza x = 1 e1 +2 e2 +3 e3 , iar n a doua x = 1 u1 +2 u2 +3 u3 .
3
+ e3 , matricea de trecere de baza de la baza
Deoarece u1 = e1 , u2 = e1 + e2 si u
3 = e1 + e2
1 1 1
(e1 , e2 , e3 ) la baza (u1 , u2 , u3 ) este 0 1 1 iar coordonatele vectorului x n raport cu
0 0 1
baza (e1 , e2 , e3 ) n functie de coordonatele vectorului n raport cu baza (u1 , u2 , u3 ) sunt
date de relatia

2.6. SCHIMBAREA COORDONATELOR VECTORULUI LA SCHIMBAREA BAZEI33

1
1 1 1
1
2 = 0 1 1 2
3
3
0 0 1
Definitia 2.11 Se numeste matricea schimb
arii de baz
a sau matricea de trecere
0
de la baza B la baza B matricea A a carei coloana j este formata din coordonatele
vectorului e0j al bazei B 0 n raport cu vectorii bazei B, j = 1, n.
Teorema 2.10 Matricea A de trecere de la baza B la baza B 0 este inversabila.
Demonstratie. Fie X un K-spatiu liniar de dimensiune n si doua baze B = (ei )i=1,n si
B 0 = (e0i )i=1,n . Exprimam vectorii bazei B cu ajutorul vectorilor bazei B 0 :

ei = (b1i b2i

. . . bni )

e01
e02
..
.
e0n

, i = 1, n.

(2.11)

T
inand seama de relatiile (2.7), (2.11) si (2.8) obtinem

b11 b21 bn1

e01
b12 b22 bn2 e0

2
=
(

.
.
.

)
u = (1 2 . . . n ) ..
..
..
.. ..
1 2
n
.

.
.
. .
b1n b2n bnn
e0n

de unde rezulta, daca notam cu B = (bij )i,j=1,n ,

(1 2 . . . n ) = (1 2 . . . n ) BT B

Inlocuind n relatia (2.10)

=
A

..

.
n

1
2
..
.
n

=
A

1
2
..
.
n

1
2
..
.
n

1
2
..
.
n

e01
e02
..
.
e0n

B A = In

unde In = (ij )i,j=1,n , reprezenta matricea unitate de ordin n.

Printr-un rationament analog, folosind relatiile (2.8),(2.9) si (2.7), obtinem A B = In ,
deci matricea A este inversabila.

34

CAPITOLUL 2. SPAT
II LINIARE

O justificare mai simpla este urmatoarea: deoarece descompunerea

dupa vectorii bazei

1
2

este unica, rezulta ca sistemul (2.10) are solutie unica pentru .. dati, deci det(A) 6= 0,
.
n
adica matricea A este inversabila.
Definitia 2.12 Doua baze B = {e1 , e2 , ..., en } si B 0 = {e01 , e02 , ..., e0n } din spatiul vectorial
Xn , se numesc baze la fel orientate daca determinantul matricei schimbarii de baza de la
baza B la B 0 este pozitiv. Daca acest determinant este negativ, cele doua baze se numesc
contrar orientate.