I.

GENUL EPIC

Opera literara in proza sau in versuri in care autorul isi exprima in mod indirect ideile si

sentimentele prin intermediul actiunii si al personajelor.

Opera epica are 3 elemente definitorii: NARATOR, ACTIUNE SI PERSONAJE.
Modul de expunere predominant in opera epica este NARATIUNEA.
Naratorul poate fi unul din personaje sau autorul.
Naratorul se detaseaza de faptele relatate si este obiectiv.
Relatarea intamplarilor se face la persoana I sau la persoana a III-a.
Actiunea se caracterizeaza prin unitate compozitionala, fiind inglobata in momentele
subiectului literar.

SPECIILE GENULUI EPIC

1. BASMUL
o specie a genului epic, in proza, pluriepisodica, ce implica prezenta fabulosului
o contine numeroase personaje purtatoare ale unor valori simbolice, ce intruchipeaza binele si
raul in diversele lor ipostaze
o conflictul dintre bine si rau se incheie cu Victoria fortelor binelui
o personajele au puteri supranaturale
2. LEGENDA
o Povestire n proz sau n versuri care conine elemente fantastice sau miraculoase, prin care se
explic geneza unui lucru, a unei fiine etc., caracterul aparte al unui eveniment (istoric), al unui
erou (mitic) sau al unui fenomen.
3. SCHITA
o Specie a genului epic, in proza, de mici dimensiuni, cu personaje putine, in care se relateaza un
moment semnificativ din viata unuia sau mai multor personaje, intr-un timp relativ scurt si intrun spatiu restrans.
4. POVESTIREA
Page
1

o Povestirea este o specie a genului epic, n proz, n care se relateaz fapte din punctul de vedere
al unui narator, care este martor sau participant (sau ambele variante) la evenimentul povestit.
o Povestirea este de obicei de mic ntindere, relateaz un singur fapt, are personaje puine, iar
interesul cititorului se concentreaz asupra situaiei narate.
5. BALADA
o Specie a genului epic, in versuri, care evoca fapte deosebite savarsite de personaje exceptionale
prezentate in antiteza.
o Ea dezvolta un subiect neobisnuit de inspiratie istorica/legendara,cu eroi cunoscuti.
6. FABULA
o este o specie a genului epic, n versuri sau n proz, ce conine o scurt povestire alegoric, n ea
fiind satirizate aspecte negative din societate (defecte omeneti, n general), cu scop
moralizator.
o Cadrul spatio-temporal este vag conturat, intentia autorului fiind de a da un caracter de
generalitate faptelor.
o Figura de stil predominanta este alegoria (insiruire de personificari).
7. NUVELA
o este o specie a genului epic, n proz, cu un singur fir narativ, urmrind un conflict unic, iar
accentul se pune pe caracterizarea complex a personajului principal i nu pe aciune. Celelalte
personaje prezente n text, puin numeroase, sunt caracterizate succint, n fiuncie de contribuia
lor n desfurarea aciunii. Cantitativ, nuvela are ntindere mai mare dect povestirea i este
mai scurt dect romanul.
8. REPORTAJUL
o literar este specia literar n care autorul nfieaz aspecte diverse ale realitii, folosind
procedee specifice literaturii, fr ns s alunece n ficiune, putndu-se recunoate cu uurin
n scriere elemente reale.
9. ROMANUL
o este o specie a genului epic, n proz, cu o aciune complex, desfurat pe mai multe planuri
narative, cu un numr mare de personaje antrenate n conflicte puternice.

Page
2

II.

GENUL LIRIC

o Opera literara in versuri in care autorul isi exprima in mod direct ideile si sentimentele prin
intermediul mijloacelor artistice, al figurilor de stil, imaginilor artistice
o De obicei, discursul genului liric este la persoana nti, dar este folosit i persoana a II-a.
o Modul de expunere caracteristic este descrierea.

SPECIILE GENULUI LIRIC

1. ODA
o este o poezie liric prin care se exprim sentimentul de admiraie pentru o persoan, o idee sau
un eveniment important.
o are ca scop crearea unei reacii emoionale deosebite din partea asculttorului / cititorului.
2. PASTELUL
o este o specie a genului liric care are la baz descrierea unui col de natur, poetul exprimndu-i
n mod direct sentimentele n faa tabloului zugrvit.
o Sunt prezentate trsturi caracteristice ale unui anotimp, col de natur
o Sunt exprimate, prin tabloul creat, sentimentele poetului
o Se folosesc figuri de stil specifice descrierii: epitetul dublu, triplu, ornant, cromatic, metaforic,
personificarea, comparaia, repetiia, aliteraia, enumeraia, asonana
o Modul de expunere este descrierea
3. ELEGE
o Specie a poeziei lirice n care sunt exprimate sentimente de melancolie, de tristee, de jale;
p. ext. plngere, jeluire. Specie a poeziei lirice ptruns de tristee, de jale, de melancolie;
poezie liric cu caracter trist sau duios, n care domin sentimentele de melancolie, de
nostalgie, de nsingurare, de tristee ale poetului.

4. PSALMUL
Page
3

o este o specie a liricii religioase, cu caracter de od exprimnd sentimente de adoraie, de

mulumire sau de iubire a lui Dumnezeu.

5. IMNUL
o este o specie a genului liric nchinat unei personaliti, unui eveniment sau unei idei. Cntec de
biruin dup originea greac a cuvntului, imnul are, n general, semnificaia unei meditaii
solemne.
6. DOINA POPULARA
o este o poezie liric ce a aprut din timpurile vechi n tradiia noastr oral, specific folclorului
romnesc, care exprim o varietate de sentimente (de dor, de jale, de dragoste, de revolt, de
nstrinare etc.), fiind nsoit de obicei de o melodie adecvat.
7. IDILA
o Specie poetic de dimensiuni reduse cu subiect pastoral i amoros (care a avut o larg circulaie
n sec. XVIII-XIX).

o Poezie din aceast specie n care se idealizeaz viaa fr griji n snul naturii.
o Specie a genului liric n versuri, n care se exprim sentimente tandre, de dragoste, fa de fiina
iubit, n decorul plin de armonie al naturii, care particip la sentimentele exprimate de poet, i
este un martor tcut, vibrant al iubirii i emoiei ndrgostiilor.

Page
4

III.

GENUL DRAMATIC

Intamplarile din opera dramatica nu sunt relatate, ci se desfasoara in fata cititorului, scopul

acesteia fiind de a fi pusa in scena.

In opera dramatica apar indicatiile scenice, care aduc precizari legate de loc, timp, atmosfera,

dcor.
Modul de expunere predominant este dialogul, prin care personajele comunica idei, conceptii,

sentimente.
Structural, operele dramatice sunt impartite in acte si scene: actele reprezinta diviziuni care
structureaza subiectul, reprezentand o etapa a desfasurarii actiunii, iar scenele sunt subdiviziuni

ce marcheaza intrarile si iesirile personajelor din scena.

In opera dramatica accentul se pune pe conflicte.

SPECIILE GENULUI DRAMATIC

1. COMEDIA
este specia genului dramatic n care sunt nfiate personaje, caractere, moravuri sociale ntr-un
stil parodic, comic (ntr-un chip care s strneasc rsul), avnd ntotdeauna un final fericit i
deseori, un sens moralizator.

2. DRAMA
este o specie a genului dramatic, n versuri sau n proz, caracterizat prin ilustrarea vieii reale
printr-un conflict complex i puternic al personajelor individualizate sau tipice, cu ntmplri i
situaii tragice, n care eroii au un destin nefericit.
Drama are o mare varietate tematic: social, istoric, mitologic, psihologic.
Limbajul solemn alterneaz cu cel familiar, fiind deseori presrat cu elemente comice.

Page
5

FIGURILE DE STIL

Comparatia este punerea in paralel a doi termeni pe baza unor asemanari pentru a evidentia
caracteristicile unuia dintre ei .
Metafora este inlocuirea unui termen obisnuit (propriu) cu altul neobisnuit (figurat) pe
temeiul uni\or asemanari intre ei .
Personificarea este atribuirea de calitati omenesti unor lucruri , fiinte , fenomene.
Hiperbola este marirea sau micsorarea exagerata a realitatii pentru obtinerea unor efecte
artistice .
Antiteza este aproprierea a doi termeni opusi pentru a pune mai bine in valoare
caracteristicilor lor .
Enumeratia este enumeratia succesiva a partilor componente ale unui intreg sau o insusire de
termeni de acelasi fel pentru a sublinia caracteristice intregul descris .
Repetitia este repetarea cu intentii expresive a unor sunete , cuvinte , sintagme , propozitii ,
fraze , fragmente ,
Epitetul este figura de stil constnd n determinarea unui substantiv sau verb printr-un
adjectiv, adverb etc., menit s exprime acele nsuiri ale obiectului care nfieaz imaginea lui
aa cum se reflect n simirea i fantezia scriitorului. Epitetele au rolul important de
plasticizare a imaginii artistice precum i cel de atragere a cititorulu
Oximoronul consta in asocierea in aceeasi sintagma a doua cuvinte care exprima notiuni
contradictorii, incompatibile din punct de vedere logic, care creeaza prin contrastul lor o
imagine poetica expresiva.
Simbolul este legatura analogica intre un aspect al lumii ideala (abstracte) si un element al
lunii vizibile, materiale.
Alegoria este figura de stil alcatuita dintr-o insusire de metafore, comparatii, personificari,
formand o imagine unitara, concreta, prin care se sugereaza notiuni abstracte.

Page
6

CARACTERISTICILE LIMBAJULUI POETIC

EXPRESIVITATEA
Se refer la capacitatea limbajului poetic de a exprima ntr -o manier plastic,diferit de cea
alimbajului uzual, idei concentrate, cu maxim ncrctur afectiv i subiectiv.
Expresivitatea se realizeaz att prin figuri de stil, prin imagini artistice, prin sintaxa
poetic, prin topic, punctuaie i prozodie, ct i prin modul particular al fiecrui poet de a
folosi materialul lexical al limbii.
n aceast poezie, expresivitatea este dat n principal de ...(ex: imagini artistice i figuri de stil).
AMBIGUITATEA
Este o trstur specific liricii contemporane. E realizat printr -un limbaj poetic aparent
simplu,fr o evident ncrctur de figuri de stil.
Invers proporional cu simplitatea limbajului crete ns dificultatea descifrrii ideii poetice, a
mesajului coninut de text. Ambiguitatea presupune un efort sporit de decriptare a nelesurilor.
(De ex.: n cazul acestei poezii ambiguitatea este generat de...
-asocierile aparent absurde ale unor termeni;
-renunarea la punctuaie;
-expresia lapidar (concis) , foarte concentrat n sensuri simbolice;
-imaginarul poetic halucinant)

Page
7

SUGESTIA
Este caracteristica limbajului poetic prin care, cu ajutorul simbolurilor,al imaginilor artistice, al
asocierilor inedite de termeni sau al alegoriei, este construit mesajul.
Sugestia este o caracteristic alimbajului poetic, n general i a poeziei simboliste, n
special,unde este realizat prin muzicalitate i corespondena dintre realitatea exterioar i
strile sufleteti provocate de aceasta.
( De ex.: Dei moartea, ca tem a poeziei nu este numit, ea este sugerat n ntreg cuprinsul
creaiei prin...)

REFLEXIVITATEA
Este o caracteristic a limbajului poetic (de ex. blagian).
Lirismul reflexiv, spre deosebire dealte tipuri de lirism, are ca substan i surs a emoiei ideea
filosofic, prin intermediul creia senasc sentimentele i viziunea poetic.
(De ex.: contemplarea naturii duce la conturarea unei anumite atitudini n faa morii: de acceptare
aei ca pe un fapt firesc n ciclul existenial.)

Page
8

Descrierea este un mod de expunere literar prin care se prezint trsturile caracteristice ale unui
col din natur, ale unui peisaj, fenomen al naturii, portretul unui personaj etc.De asemenea, descriere
poate s fie i o oper literar organizat pe baz de descriere literar. Ea poate fi:

de tip tablou (descrierea unei furtuni, unui lac, unui anotimp etc.);

de tip portret (enumerarea trsturilor fizice sau/i morale ale unei persoane).

Descrierea se deosebete de alte moduri de expunere prin urmtoarele caracteristici:

frecvena substantivelor, a adjectivelor, cu accent pe verbele statice la modul indicativ, timpul

prezent sau imperfect.

prezena imaginilor artistice i a figurilor de stil

sunt prezentate trsturile caracteristice ale unui obiect, ale unui col din natur etc.

prezentarea imaginilor poate fi sistematic sau/i nesistematic

sistematic: adic din planul deprtat spre cel apropiat sau invers; de la dreapta la stnga sau
invers; de sus n jos sau invers.

nesistematic: adica cel care descrie prezinta ceea ce vede si aude pe masura ce percepe
realitatea descrisa.
Page
9

prezena cadrului temporal i spaial: ex.un decor interior, un peisaj, un anotimp etc.

atmosfera general poate fi de linite, freamt, veselie etc.

prezena unui cmp lexical dominant

descrierea poate fi static (se folosesc verbe ce denumesc existene, deveniri lente) sau dinamic
(unde se folosesc frecvent verbe de micare, dinamice]

n realizarea unei descrieri se urmrete:

aspectele descrise s fie relativate cu repere spaio-temporale

perspectiva din care se face descrierea

cine face descrierea

simbolistica procedeelor artistice

specificul descrierii respective.

Ca tehnic literar, descrierea este folosit pentru a-l face pe cititor s neleag mai bine despre ce este
vorba ntr-o oper sau s i faciliteze ptrunderea ntr-o lume (univers) n care el nsui ar putea fi un
personaj.

Page
10