Sunteți pe pagina 1din 19

Japonia traditionala este tot atit de departe de imaginatia noastra ca si distanta care ne separa

fizic de Tara Soarelui Rasare. Singura deosebire este urmatoarea ceea ce noi ne imaginam, nu
se

masoara

in

kilometri,

ci

in

grade

si

nuante

de

sensibilitate.

Datorita izolarii geografice a Japoniei, modul in care cultura nipona s-a exprimat a fost
perceput secvential, fragmetat si nu ca o unitate de structura. Unitatea structurala provine in acest
caz dintr-o unitate a contrariilor.
Intr-adevar, aceasta teza este un loc geometric transpus literar, centrat pe cuvintul
contrast. Astfel, secolul al XI-lea d.Hr., cind in alte parti ale lumii statele erau in curs de
formare, gaseste Japonia cu o literatura clasica, intr-un stat unitar si centralizat.
Gingasia si sensibilitatea exprimata literar contrasteaza cu duritatea clasei militare a
samurailor,

in

ascensiune,

care

va

conduce

Japonia

timp

de

opt

secole.

Intr-o tara in care tortura era ridicata la nivel de arta, privitul florilor, hanami, era o sarbatoare nu
numai pentru ochi, dar si pentru suflet.
Pe plan religios, in secolul al VI-lea d.Hr., in Japonia patrunde budismul. Budismul
marcheaza

decisiv

arta,

scrierea,

organizarea

sociala

si

structurile

statului.

Totusi, japonezii nu isi abandoneaza propria religie, Shint, budismul si shintoismul coexistind si
astazi, intr-o armonie tipic nipona.
Dupa epocile istorice cunoscute sub numele de Kamakura si Muromachi, Japonia ajunge
in

pragul

dezastrului

din

cauza

de

numeroaselor

razboaie

civile.

In anul 1600 insa, dupa batalia de la Sekigahara, Shgun-ul Tokugawa Ieyasu unifica Japonia si
instaureaza

pacea

feudala

pentru

aproape

trei

secole

(1603-1868).

Pacea feudala, sinonima cu era Tokugawa (Edo), va marca decisiv cultura si traditia japoneza. La
inceputul acestei perioade istorice (in anul 1639) Shgunul Tokugawa Iemitsu, impune izolarea
Japoniei prin ruperea legaturilor cu toate tarile straine. Japonia renunta astfel la legaturile cu
lumea exterioara si se inchide in ea insasi.
Acest efort de repliere interioara reprezinta geneza unei culturi unice ce se caracterizeaza
prin introspectie, interiorizare si trairea acuta a temporalitatii. Conceptul de Vid asociat
budismului Zen patrunde in toate compartimentele vietii, proiectia sa in cultura japoneza fiind

determinanta. Elementele de arhitectura, eticheta, arta gradinaritului, ceremonia ceaiului, poezia,


teatrul urmeaza o cale, D, fiind ridicate la nivel de arta printr-o formalizare extrema.

Sarbatorile, ceremomiile, vestimentatia, bucataria specifica, transpun si transfigureaza


viata de zi cu zi intr-o lume a simbolurilor, cunoscuta, inteleasa si traita doar de japonezi.
Japonia contemporana are un aspect modern, datorita inevitabilelor schimbari produse incepind
cu perioada Meiji (1868-1912), care a marcat ruptura definitiva de Japonia feudala.
Cultura si Japonia traditionala subzista insa, constituind filonul de vitalitate si creativitate
nipona. Cutremure, taifunuri si tsunami devastatoare au lovit Japonia pe tot parcusul existentei
ei. Al doilea razboi mondial s-a terminat pentru japonezi odata cu lansarea celor doua bombe
atomice asupra oraselor Hiroshima si Nagasaki, care au produs sute de mii de victime. Toate
acestea insa nu au putut distruge spiritul Yamato. Japonia s-a ridicat din cenusa atomica, intr-o
replica a pasarii Phoenix, dar cultura sa a ramas pentru noi la fel de indepartata, necunoscuta si
inaccesibila.
Profesorul de filozofie Tetsure Watsugi explica aceasta stare de lucruri astfel:
A aborda o alta cultura este ca si cum ai asista la o piesa de teatru Kabuki, unde ego-ul fiecarui
actor este ascuns de o masca. Cealalta cultura este masca, iar realitatea din spatele mastii este
altceva, de origine japoneza. Aceasta realitate din spatele mastii este scopul site-ului, intitulat,
nu intimplator Shgun.
Orientul are cultura sa specifica. Sunt foarte multe valori, traditii si viziuni care ii
diferentiaza de vestici, insa si in cadrul regiunii culturile sunt diversificate. Sunt foarte mari
discrepante, la o analiza in detaliu, intre cultura japoneza si restul culturii asiatice. Cultura
japoneza a avut de urmat o traiectorie speciala. Neavand influente exterioare, fata de zbuciumul
permanent in care se afla, spre exemplu, China, in Japonia, cele mai multe traditii s-au pastrat
neschimbate.

In timp ce restul Orientului se afla in diverse conflicte, in Japonia era liniste, fapt ce le-a
permis oamenilor sa aiba un nivel de trai foarte bun, iar asta inca din perioada in care Europa

stagna inca in obscuritatea Evului Mediu. Este greu pentru occidentali sa intealaga si sa cuprinda
toata fascinatia Japoniei traditionale.
Tara Soarelui Rasare si-a dezvoltat o cultura altfel, foarte diferita. Civilizatia aceasta a
redefinit un nou sens, interes si inteles, dar si implicare pentru arte. Artele lor traditionale includ:
ikebana, origami, ukiyo-e, mestesugarit (papusi), poezie, spectacole (bunraku, dans, kabuki, noh,
rakugo), traditii ( jocuri, onsen, sento, ceremonia ceaiului, budo, architectura, gradinarit, sabii) si
arta culinar. Ikebana-arta aranjarii florilor si Chanoyu-ceremonia ceaiului reprezinta cei doi
stalpi fundamentali ai culturii japoneze, dar si cele mai preluate traditii.
Ikebana
Reprezinta simbolul frumusetii, caci floarea a reprezentat dintotdeauna atractia oamenilor
catre farmecul naturii. Culorile bogate si parfumul delicat au reusit intotdeauna sa descreteasca
multe frunti, iar atunci cand le vedem aranjate prin indeletniciri de marca, suntem cuceriti.
De exemplu, in Japonia, arborii de cires sunt cultivati numai pentru florile lor. Aceasta
arta a reprezentat de-a lungul timpului legatura japonezilor cu tot ceea ce reprezinta frumusete si
gingasie, dar este si o expresie a vitalitatii, a luptei infinite dintre viata si moarte, precum si
cautarea pacii sufletesti.
Chanoyu
In viata cultural-artistica a Japoniei, timp de 400 de ani, un rol foarte important a fost
jucat de ceremonia ceaiului. Nu numai ca reprezinta o arta pentru japonezi, dar si un mod de
linistire si povatuire a sufletului. Esenta acestui ceremonial tine de o anumita stare a celor care
participa, bazandu-se in mod deosebit pe implicarea spirituala. Astfel, toate grijile vor fi uitate
inainte de ceremonie.
Chiar daca China e cunoscuta drept patria ceaiului, Japonia i-a conferit statut de arta,
prefectionand acest obicei. Chanotu a evoluat in stransa legatura cu Ikebana.
Origami
Impaturirea hartiei este transformata de japonezi intr-o arta care se cheama origami,
cuvant format din "ori"= a indoi si "kami"=hartie.

Aceasta arta este veche de mai bine de 800 de ani, din perioada Heian. Multi considera
aceasta practica drept un simplu joc, un mod de petrece timpul liber, insa exista si artisti
desavarsiti care te pot surprinde cu un simplu colt de hartie.
Hainele traditionale: Kimono-ul si yukata
Kimono-ul este facut din matase, iar in zilele noastre se poarta numai la ocazii speciale,
traditionale, precum inmormantarile, nuntile ori sarbatorile ceaiului. Acestea difera in functie de
evenimentul pentru care este purtat. Cureaua (obi) este de cele mai multe ori foarte greu de pus,
tocmai de aceea, e nevoie de ajutor. Totodata, un kimono se asorteaza cu o coafura in acelasi stil,
pantofi traditionali, sosete, lenjerie si o gentuta. Yukata este acel articol vestimentar informal,
poate fi purtat si fara lenjerie intima si este confortabil, special pentru zilele de vara. De
asemenea, este o haina simpla, ieftina, facuta din bumbac.

Despre Geishe

Geisha in japoneza inseamna artist, iar o geisha este o femeie cu pregatire speciala in
foarte multe arte, precum dansuri traditionale, cantece, cantatul la instrumente precum shimasen,
aranjamente florale, servirea ceaiului, bautul manierat al alcoolului. Acestea, pentru o anumita
suma de bani, trebuie sa distreze invitatii unei petreceri prin abilitatile sale. Aceasta descriere ii
duce pe occidentali cu gandul la un singur inteles: acela de prostituata. Geisha nu este deloc o
prostituata, deoarece munca ei nu tine de implicare sexuala. Ea se bazeaza pe gratia capatata si
pleaca cu demnitate de la acele petreceri.
Pe langa frumusete, in cazul geishelor, inteligenta este un element foarte important si
intelepciunea care vine cu varsta. Cele tinere (maiko) se axeaza pe felul cum arata si pe inocenta,
insa o geisha matura (geiko) se bazeaza pe harul capatat in tot acest timp. Cele care vor sa devina
geishe vor trece prin cateva stadii destul de exigente pentru a se pregati si a asimila toate acele
calitati amintite anterior.
Artele martiale

Respectul si disciplina reprezinta cele doua aspecte de luat in seamna pentru a puta
practica o arta martiala. Respectul trebuia sa fie atat pentru tine insuti, cat si pentru colegi si
profesori, dar mai ales pentru arta respectiva. Disciplina ajuta in cazul supunerii unor reguli si
metodei mai usoare de invatare. De asemenea, fara politete, rabdare, loialitate si devotament, e
foarte greu sa inveti artele martiale, oricat de bine ai sta la capitolul antrenament, conditie fizica
sau forta. Acestea ar trebui imbinate. Tocmai de aceea exista si i se acorda o majora importanta
filosofiei artelor martiale.

Sarbatoarea florilor de cires

Floarea de cires sau Sakura este floarea nationala, insa neoficiala a Tarii Soarelui Rasare.
Floarea aceasta este sarbatorita de foarte multe veacuri si e bine pozitionata in culturajaponeza.
Cei mai multi ciresi din aceasta tara infloresc numai pentru cateva zile, primavara. In aceasta
perioada se organizeaza petreceri sub pomii infloriti, sarbatoarea numindu-se hanami - admirarea
florilor de cires.
Traditiile Japoniei sunt din ce in ce mai prezente in tarile occidentale. Fie ca un kimono
este purtat pe post de rochie de bal sau ceaiurile au devenit prijel de intalniri in miez de zi,
europenii si nu numai, par tot mai fascinati de arta si cultura japoneza. Totodata, muzica si
filmele (in special anime-urile) au devenit foarte apreciate in zona vestica a globului.

O LUME A MUNCII.

Etica muncii din Japonia este legendara. Potrivit modelelor traditionale, salariatul [functionarul
de birou] face naveta in medie doua ore si petrece zece ore la birou, sase zile pe saptamana.
Functionarele sau alte angajate lucreaza opt ore pe zi. Cand biroul se inchide, salariatul se
alatura, de obicei, colegilor sai, pentru a servi o bautura. Cand ajunge acasa, copii sai dorm.
Petrece doar duminica alaturi de ei -daca poate sta treaz. Salariatul japonez are dreptul la un
concediu cu plata de doua saptamani pe an. Simtul lui de fidelitate fata de corporatia la care
lucreaza va reduce concediul la numai patru zile.
Pana acum zece ani, salariatul era angajat pe viata. El urca in ierarhia corporatiei odata cu varsta
si mai putin prin valoarea sa. Cand ajungea un manager de calitate medie, pe la 40 de ani, avea si
alte obligatii in plus fata de cei mai in varsta sau mai tineri ca el, ceea ce`i marea stresul. Daca nu
sucomba karoshi - moartea cauzata de extenuare - devenea senior manager si ajungea la pensie la
60 de ani.
Desi inca tipic, scenariul acesta este redefinit, in mod curent. Recesiunea a schimbat mult
modelele de munca din Japonia. Promovarea se bazeaza mai ales pe valoare. Vanatoarea de
creiere si schimbarea slujbei au devenit mult mai des intalnite. Tinta Japoniei de 40 de ore de
munca pe saptamana ramane destul de indepartata, desi corporatiile si fabricile mai mari s`au
adaptat la cinci zile lucratoare pe saptamana de la sfarsitul anilor `80 si majoritatea firmelor cu
activitate de sase zile acorda o jumatate de zi libera sambata sau muncesc sase zile alternativ.
Cu cat compania este mai mica, sansele sa se lucreze 48 de ore pe saptamana sunt mai mari.
Coloana vertebrala a economiei este formata din numeroasele firme mici ce sunt subcontractori
de parti componente pentru companii mai mari. Competitia ramane acerba, chiar si in timpul
recesiunii. Daca o firma nu poate avea preturi mici si nu face fata termenelor finale dure, alta
este gata sa`i preia activitatea. Multe astfel de firme sunt ateliere unde se depun mari eforturi si
angajeaza

forta

de

munca

straina,

de

multe

ori

ilegal.

Somajul, aflat inca la 2,5% in 1991, la fel ca in ultimele decenii, a crescut la inceputul lui 1998.
Chiar la inceputul secolului al XXI-lea, sistemul angajarii din Japonia la un nivel scazut, de

invidiat, intre 3 si 4 procente.

BARBATII SI FEMEILE
Educati pentru a prefera compania celor de acelasi sex cu ei si adesea casatoriti prin
aranjamente, barbatii si femeile petrec putin timp impreuna. Iesirile in grupuri [sau in cupluri]
mixte sunt preferate de tineri, dar viata sociala restrictionata din cauza muncii poate reduce
ocaziile de a intalni membri ai sexului opus.
Japonia ramane preponderent dominata de barbati. Doar un sfert din studenti din
universitati sunt femei iar cele care urmeaza cursuri postuniversitare sunt si mai putine. Jumatate
din forta de munca o reprezinta femeile, dar numai vreo 8 procente ajung sa fie promovate la
nivel de directori. Legea Egalitatii Oportunitatilor de Munca, introdusa in 1979 spre a incuraja
egalitatea femeilor cu barbatii, nu a prevazut sanctiuni pentru cei care o incalca, Indiferent de
calificare, munca angajatelor tinde sa fie servila si de subordonare. Adesea poarta uniforme, in
timp ce barbatii nu, le raspund la telefon si le servesc ceai colegilor de sex opus. Se angajeaza de
la varsta de 20 de ani cu un salariu mai mic decat al unui barbat si pleaca deobicei, din serviciu
atunci cand se marita. Unele companii conservatoare angajeaza doar tinere care stau cu parintii
lor si le concediaza dupa varsta de 26 de ani, combinand ideile de baza ale lui Confucius pentru a
scuza ca le platesc pe angajate mai prost.
Femeile revin la munca dupa cresterea copiilor, dar numarul celor care se marita mai
tarziu

pentru

a`si

urma

cariera

este

in

continuare

in

crestere,

Americanii si europenii sunt adesea socati de statutul femeilor in Japonia. Dar daca opozitia fata
de o egalitate adevarata vine din partea politicienilor barbati, acelasi lucru se constata, paradoxal,
si din partea milioanelor de femei multumite sa detina puterea la domiciliu si neingrijorate de
felul in care acest lucru le afecteaza imaginea. Programele TV pentru barbati care prezinta partea
placuta a femeii, aceasta fiind de acord ca o scolarita incantata si c onfirmand tot ce spune el, au
mai mult de a face cu "fata" pentru public decat cu realitatea. Intr`o tara in care duritatea femeii
este proverbiala, imaginea foarte placuta vesticilor, cu japoneza slaba si intelegatoare, nu prea
corespunde adevarului. Japonezii, supusi unei rutine ce pune o presiune mai mare asupra lor spre
ai conforma, pot uneori fi vazuti rezervati si mai inchisati decat femeile.

Vechiul sistem familial, bazat pe dominatia barbatului si a varstei, a fost inlaturat prin Constitutia
din 1946 - un factor ce a contribuit la migratia in masa spre orase, determinata de oportunitatile
locurilor de munca. In mod traditional, trei generatii traiau sub acelasi acoperis, modelul familiei
extinse fiind acum tipic doar in zonele rurale. Peste 77% din populatie locuieste la oras, unde se
intalneste doar nucleul familiei. Totusi, scaderea ratei natalitatii pune tot mai multe probleme
unei societati ce imbatraneste. Ca o reactia la regretabila imbatranire, gospodariile extinse tind sa
creasa iar ca numar, dar, multumita generatiilor care traiesc in apartamente separate, din aceeasi
cladire,

acestea

au

mai

mare

independenta

si

intimitate.

Domiciliul familiei medii de la oras, cu un copil este format din doua dormitoare,
sufragerie/bucatarie intr`o singura incapere. Din cauza lipsei de spatiu locuit, majoritatea
japonezilor

mai

ales

barbati

cauta

distractia

in

afara

casei.

Dominatia masculina pare sa supravietuiasca in locuinta moderna, unde barbatul cel mai in
varsta face primul baie si femeia cea mai tanara, ultima. Atunci cand oapetii se distreaza, sotia ii
sevreste la masa, incepand cu sotul ei, ea mancand ceva mai tarziu. Pe de alta parte, casa unei
japoneze este castelul ei. Ea se descurca in privinta finantelor gospodariei si ia deciziile
referitoare la copii si la educatia lor, ca si mutatul locuintei. Sotul ii aduce salariul si ea ii da bani
de buzunar : kazukai.
Familiile care traiesc in sistemul ie locuiesc adesea ca familii extinse, ceea ce este convenabil
pentru afacerile familiare. O femeie obisnuita sa fie proprietatea familiei sotului ei, dupa
casatoriem isi raceste relatiile cu propria familie. Totusi, de pe timpul feudalismului, daca familia
femeii nu avea urmasi de sex barbatesc, sotul nu a fost niciodata considerat chitesenta rudeniei in
Japonia si chiar si azi sunt "adoptati" de familiile care nu au urmasi de sex barbatesc.

CRESTEREA SI EDUCATIA COPIILOR.


Vesticii spun adesea ca se maturizeaza dupa ce scapa de restrictiile copilariei, in libertatea
specifica adultilor, dar in Japonia este invers. Copiii japonezi sunt in general mai rasfatati decat

cei din Vest. Un copil mai rau este amenintat de obiei cu parasirea sa de catre mama sau este
ridiculizat de ceilalti.
Meghina incepe sa se stranga in afara casei. In cei sase ani de scoala elementara si cei trei
de liceu, presiunea de a se conforma regulilor su restrictiilor de grup tinde sa domine aspiratiile
individuale. Munca din liceu, dinaintea examenului de intrare la universitate, este notorie. Jiken
jigoku [infernul examinarii] este o perioada n care multi copii nu dorm noaptea decat cinci ore.
Cu teme de casa cel putin duble fata de SUA, copiii se inscriu la juku [scoala de tocit], unde
petrec cel putin trei ore dupa ce ies de la scoala.
Multi vestici au o consideratie nemeritata privind educatia japonezilor, presupunand ca
aceasta va duca la reusita economica. De fapt, desi scoala japoneza si`a schimbat forma pentru a
se lua dupa cea americana, in timpul Ocupatiei [1945-1952] s`au facut foarte putine pentru a se
modifica traditia. Concepute ca niste chestionare, examenele japonezilor impun invatarea prin
toceala a cifrelor si datelor, fara eseuri sau alte incercari de incurajare a gandirii individuale.
Ratarea admiterii la universitatea dorita provoaca o mare suparare parintilor si elevilor,
deopotriva. Cei care isi dubleaza eforturile de a reusi studiind la juku pe langa scoala de stat sunt
cunoscuti drept ronin [samurai fara stapan]. Guvernul a introdus o politica de "educatie relaxata"
spre a remedia aceasta situatie.
Universitatea - patru ani senini de libertate relativa inaintea incadrarii la torturanta
companie - etse privita in general ca o sinecura.Companiile japoneze intruiesc recruti noi asupra
slujbelor oferite si adesea ii vor angaja pe absolventi pe baza prestigiului universitatii, mai
curand decat pentru realizarile lor academice. Cu o competitie tot mai acebra pe piata, nevoia
specializarii pune accentul pe gradele universitare.

Etica in afaceri se refera la relatia mediului de afaceri cu trei niveluri. Fiecare afacere
cautaarmonizarea (sau mai bine zis compromisul) dintre aceste trei niveluri, care sunt vazute in
modtraditional ca: -nivelul macro: ghidul etic la nivel macro face referire la o afacere in
contextnational si international, context care este rezultat, de cele mai multe ori, al mediului

politic,cultural si religios. -Nivelul institutional: ghidul etic la acest nivel face referire la etica
specificaunei organizatii. In multe lucrari de specialitate, aceste aspecte etice se refera la
responsabilitatilesociale. Ghidurile etice pot fi vechi, cum este cazul celor redactate de catre
fondatoriiorganizatiilor respective, sau pot fi de data relativ recenta, cum ar fi crezurile etice
alemanagementului in relatiile cu partenerii de afaceri. Acest nivel este direct influentat de
stilulmanagerial adoptat, precum si de modul de raportare al managementului la normele
morale.Circa 9.000 de romani invata sau muncesc in Japonia, tara in care planificarea unui
proiect ia70% din timpul alocat acestuia si implementarea doar 30%. Cum arata modelul
organizational japonez privit prin ochii romanilor de-acolo?Cand gandirea lui Henry Ford,
transpusa in cartile sale, s-a intalnit cu practica manageriala a luiTaiichi Ohno de la Toyota - care
l-a citit pe cel dintai - s-a nascut sistemul de productie eficientaJIT (Just In Time). Dupa ce a
adus Toyota intre primele zece companii ale lumii, sistemul s-araspandit in lume sub denumirea
de lean manufacturing (filozofia lean se bazeaza peeliminarea pierderilor si efectuarea
tuturor operatiilor la momentul optim, cu cantitatea optima deresurse). In Japonia exista circa
9.000 de romani rezidenti. Cea mai mare comunitate e cea astudentilor, apoi cea a bancherilor si
a celor care fac marketing international, spune Ioana Cioca,intoarsa in Romania dupa trei ani
petrecuti in Japonia, in departamentul de marketinginternational al Toyota Motor in Tokio. Fosta
angajata a producatorului japonez lucreaza acumin cadrul unei agentii de publicitate si spune ca
putine lucruri sunt atat de diferite precum oorganizatie europeana sau americana fata de una
japoneza. Totul incepe cu planificarea. Intr-oorganizatie japoneza, planificarea ia 70% din timpul
alocat unui proiect, iar implementarea -30%, in timp ce intr-o organizatie americana sau
europeana procentele se inverseaza.Din perspectiva japonezilor, restul lumii lucreaza atat de mult
la implementare tocmai pentru canu a facut temeinic planificarea, spune Ioana Cioca. Ca atare,
ziua de lucru a japonezilor seinvarte in jurul a numeroase coli A3 cu planificari de la A la Z ale
fiecarui proiect, care circula prin cel putin trei birouri ierarhic superioare pentru a-si primi
stampila aprobatoare, dupa carenimeni nu le mai discuta sau pune la indoiala. Stampilele nu se
obtin usor, seful are intotdeaunadreptate si trebuie sa executi tot ce ti se spune, spune Mihaela
Ioana Steiner de 28 de ani,traducator de brevete de inventii la Sankyo Patent Attorneys Office al treilea birou de avocaturadin Japonia pe acest segment. As putea spune ca uneori nici macar
nu ai dreptul sa gandesti sisa iti exprimi parerea, mai ales atunci cand e in contradictie cu ce
spune seful. Istetimea siinteligenta nu mi se par decisive in a-ti determina pozitia in firma.Totul

se misca foarte lent in organizatiile japoneze, unde fiecare detaliu trebuie verificat, aconstatat si
Luiza Ioanei, 26 de ani, care lucreaza in cadrul Japan Travel Bureau (JTB), liderulagentiilor de
turism din Japonia - dupa o experienta la Sanyo ca negociator de contracte cu partenerii straini ai
firmei. In schimb, punctualitatea e verificata prin mijloace electronice (timecard), iar
intarzierile, chiar si de un minut, trebuie justificate, spune Mihaela Serbulea,cercetator si
publicist in domeniul medicinei traditionale si a bioeticii, aflata in Japonia deaproape 12 ani.
Organizatiile japoneze sunt vazute ca un al doilea camin pentru angajati, perspectiva-fundament
pentru abnegatia cu care japonezii isi sacrifica nevoile pentru a lucra catmai mult (in japoneza
exista chiar un cuvant care desemneaza moartea cauzata de munca inexces: karooshi). Nici o
decizie nu se ia individual, doar in grup, asa ca responsabilitatea este a intregului grup,spune
Cristian Vlad, 32 de ani, angajat la departamentul de training al Toyota, unde
coordoneaza programe de training pentru distribuitorii Toyota din intreaga lume. Nu se
gandeste, se executa, spune si Alexandru Tudor, angajat la Sanyo Mobile Energy la
departamentul demarketing international. Fisa postului lipseste cu desavarsire si foarte putini
angajati au un jobtitle. Mai precis, orice functie sub cea de assistant manager - obtinuta dupa cel
putin sapte ani demunca intr-o organizatie - nu este facuta publica de catre departamentul de
resurse umane si nu etrecuta pe cartea de vizita. Pozitiile in organizatie se acorda in functie de
vechime.O zi de lucru incepe cu gimnastica de inviorare de 10 minute, un obicei vechi pastrat
inca demulte firme japoneze, in special de cele amplasate in afara capitalei Tokio, mai
conservatoare,cum e Sanyo - producatorul numarul unu mondial de baterii reincarcabile. Se
lucreaza mult peste program, dar majoritatea companiilor platesc orele suplimentare. Cristian
Vlad de la Toyotaspune ca in compania in care lucreaza nu ai voie sa faci mai mult de 45 de ore
suplimentare peluna sau mai mult de 350 pe an. In alte companii, mai traditionaliste, trebuie sa
stai la serviciu pana tarziu doar pentru ca seful este inca acolo. Japonezii petrec mult timp
aratand celorlalti calucreaza foarte mult pentru binele grupului. Aceasta demonstratie de efort doryoku - este foarteapreciata de japonezi. Sunt mai multe moduri de a demonstra doryoku: sa
stai peste program maimult decat managerul tau, sa nu te plangi de conditiile de lucru, sa vii la
birou imediat dupa ceinchei o deplasare de afaceri, chiar daca schimbarea de fus orar te-a dat
peste cap si nu mai potiface nimic, sa lucrezi tarziu noaptea in mod regulat, sa iti indeplinesti
sarcinile cu mari sacrificii.Pe langa statul peste program de dragul sefului si al companiei, din
programul de lucru mai face parte si un obicei numit nomikai - iesiri obligatorii cu colegii si sefii

la baut. Aici ajungi sacastigi increderea sefului, aici afli care a fost prima lui impresie despre
tine, spune Luiza Ioaneide la JTB. Turnatul in pahare e semn de respect si mod de comunicare.
Seful toarna angajatuluisi ii multumeste pentru munca prestata, angajatul toarna sefului pentru
indrumarea pe i-o da. Dealtfel, in Japonia alcoolul e foarte important si betivii sunt priviti cu
mare indulgenta, aconstatat Alexandru Tudor de la Sanyo.Lumea se imbata si doarme pe trotuar,
pe trepte, in trenuri si nimeni nu le atrage atentia. Deobicei, cum se decide ceva in Japonia, se
lasa cu Uchiage, adica o bauta care sa celebrezeevenimentul. Multe decizii sunt pecetluite la
bauta, nu la birou, unde atmosfera e incordata. Laaceste iesiri obligatorii, ca la orice alte iesiri
organizate de companie, este interzisa prezenta partenerilor de viata ai angajatilor, spune Denisa
Kobayashi - economist la Colliers Halifax inTokio. Dar poate cel mai dificil de inteles pentru un
european este modul in care se exprima japonezii, mereu intre nu si da, fara a spune vreodata
nu. Toti sunt cam robotizati siincearca sa isi ascunda opiniile si sentimentele in spatele
cuvintelor cu doua intelesuri, spuneAlexandru Tudor de la Sanyo. Un zambet care in Europa
poate fi interpretat ca un semn pozitiveste egal cu zero sau are chiar conotatii negative aici,
spune si Daniel Ratiu, 27 de ani, angajatin cadrul Toyhmei Shipping, cu responsabilitati in
managementului comercial si operational alnavelor.Si modul in care japonezii negociaza e
complet diferit de cel cu care sunt obisnuiti europenii.Inaintea oricarei sedinte importante de
negociere, japonezii fac un nemawashi - un fel de pre-sedinta prin care se urmareste stabilirea
unui consens asupra agendei. Rolul unui nemawashi se justifica prin dorinta japonezilor - o
natiune non-confrontationala - de a evita conflictul sicontradictiile verbale. Datorita acestui
nemawashi, partile participante la sedinta pot agrea pefata si rapid asupra majoritatii punctelor de
pe agenda.In Japonia, incheierea contractului de munca e similara actului de casatorie. Odata
angajat de ocompanie, nu mai poti fi concediat decat in cazuri extrem de grave. Dar nici nu ai
sanse mari cademisia sa iti fie acceptata usor. Companiile investesc mult in angajati si a lasa un
om sa plece lise pare o risipa inacceptabila. Daca totusi reusesti sa pleci, multe companii te vor
privi cu suspiciune. Este posibil sa te muti de la o companie la alta si exista head-hunteri, dar de
obicei poti sa te muti de la o companie mare la una mai mica pe o functie mai mare, spune
AlexandruTudor de la Sanyo.De altfel, organizatiile japoneze prefera sa recruteze din randul
studentilor si lipsa lor deexperienta inseamna un atu - pentru ca pot fi formati de la zero.
Angajarile se fac toate in ultimulan de studentie si e foarte greu sa te mai angajezi odata ce ai
terminat facultatea, spuneCristian Vlad de la Toyota. Un post se obtine destul de greu. Un

proces standard de recrutare presupune in jur de cinci interviuri timp de doua saptamani. Odata
ce ai trecut de proba deangajare, primesti acasa, prin posta, un ordin de angajare de trei randuri,
prin care esti invitat la birou pe data de 1 aprilie anul urmator, spune Vlad. Salariul nu se
discuta si nu se negociaza, pentru ca salariile de debut sunt, de obicei, publicate pe site-urile
companiilor. Daca nu sunt,momentul adevarului vine odata cu primul salariu, spune Cristian
Vlad. Oricum, negociereasalariului este un subiect exclus, iar orice incercare de a purta o
asemenea discutie cu biroul deresurse umane poate primejdui posibilitatea angajarii. Primii 7-10
ani de munca nu-ti pot oferi o pozitie mai inalta decat cea de asistent sau coordonator de
program.Dupa sapte pana la 20 de ani de munca, functia cea mai inalta care poate fi obtinuta este
cea deassistant manager. Group managerii au peste 20 de ani de munca, iar acumularea de ani
devechime poate aduce angajatului in subordine un departament, o divizie sau chiar o pozitie
in board-ul managerial.Contrar situatiei din Japonia, in Romania se fac numeroase angajari ale
proaspat-absolventilor direct pe pozitii de tipul account manager, unde tinerii angajati se
bucura de multa libertate siresponsabilitati manageriale. In baza carei experiente practice? - s-ar
intreba un japonez. Inordinea relevantei, criteriile de promovare in organizatii sunt: anii petrecuti
in companie,experienta de lucru, dedicatia, spiritul de armonie (de grup), devotamentul fata de
grup si fata deeducatia noilor angajati precum si cat de bine te intelegi cu sefii.
Etica n afacerile internaionale vizeaz un cod de conduit moralmente acceptabila l
persoanelor cu atribuii decizionale i executive, aflate pe diferitele
t r e p t e ierarhice ale unei firme.a t i t u d i n e a

unor

diferite

societi

fa

de

s e m n i f i c a i a i v a l o a r e a c o n t r a c t e l o r comerciale.JAPONIA. Contractele sunt


orientative i orice problem este soluionat mai curnd prin arbitraj dect prin procese
n justiie. Orice contract include jiji henko o clauz care permite renegocierea complet
n cazul unor schimbri majore des i t u a i e . E s t e o c e r i n l e g a t d e i m p o r t a n a
c a p i t a l p e c a r e j a p o n e z i i o a c o r d reputaiei, jiji henko oferind tuturor prilor
contractante posibilitatea de a iei, m c a r n a p a r e n , o n o r a b i l d i n o r i c e
t r a n z a c i e . D e m u l t e o r i u n a n g a j a m e n t informal i verbal din partea unui
executiv japonez valoreaz mai mult dect uncontract scris. Pentru un om de afaceri
nipon nclcarea unui astfel de angajament ar reprezenta o culp moral mult mai
compromitoare dect nerespectarea unui contract scris.

Etica afacerilor n Japonia este strns legat de valorile religioase i sociale foarte strict definite. Aici
grupurile i nu indivizii dein propriul spirit, conectat la realitate. Totul se concentreaz pe grupuri.
Stategia principal de management este Kaizen, adic continua mbuntire a produsului, n care
sunt

implicai

toi

angajaii.

Afacerile n familie sunt foarte rspndite; o firm de familie (dar de dimensiuni mari) are propria
banc

cu

care

lucreaz,

furnizori

proprii

.a.m.d.,

ntr-un

cerc

relativ

nchis.

Principiul liberei concurene domin etica afacerilor, dei unele bariere de intrare pe pia exist (mai
ales

pentru

companiile

strine).

Principiul diviziunii muncii nu este foarte important. Mai importante sunt procesul muncii n sine i
rezultatele. De aceea, rotaia pe posturi e frecvent, iar posturile nu sunt foarte clar delimitate.
Obiectivele

rezultatele

sunt

cele

care

se

evalueaz.

Grupurilor de munc li se asigur un anumit standard de via ca un obiectiv important al firmei. In


Japonia, cnd managerii au dificulti, mai nti i reduc propriile beneficii, apoi dividendele i alte
costuri

doar

cele

din

urm

salariile

angajailor.

Relaiile ntre parteneri sunt ntotdeauna privite pe termen lung, astfel c buna colaborare nu se
poate realiza dect pe baza principiilor etice. Iar calitatea produselor, punctualitatea, respectarea
cuvntului dat, a termenelor sunt valori de baz.

Impactul pe care Japonia l-a avut asupra lumii moderne este enorm. Dei aceast ar
ocup mai puin de a treia sut parte din suprafaa uscatului, totui deine o esime din
puterea economic mondial. Economia Japoniei este susinut n toate domeniile de la
informatic pn la turism.
Ca actor de prim marime pe scena mondial, absena acestei ri de la orice forum internaional
ar fi de neconceput.
Japonia este o un stat interesant de studiat pentru c este un miracol pe scena evoluiei relaiilor
internaionale. Ce inseamn ideea de putere n concepia japonez i ce teorii stau la baza
acestui concept?
Ce factori au influenat dezvoltarea Japoniei? De ce Japonia este considerat la ora actual o
mare putere? Ce rol politic are pe scena internaional? n ce masur Japonia va influena
relaiile internaionale n viitor? Toate aceste ntrebri sunt justificate n contextul n care scena
relaiilor internaionale este intr-o continu schimbare.

Istoria acestui stat este bogat i este interesant de urmrit cum Japonia s-a ridicat la un
asemenea rang de mare putere. Totui trebuie reinut c n cel de-al doilea rzboi mondial a
suferit pierderi inestimabile, iar consecinele au fost pe termen lung. Dintre toate rile de pe
planet, Japonia a fost cea mai aproape de anihilare. Este singura naiune care a suportat vreodat
un atac nuclear.
Sosirea Japoniei n arena mondial a fost spectaculoas. De la un trm ndeprtat, obscur i
exotic de acum 150 de ani , ea a devenit rapid un rival de prim mn pentru puterile
imperialiste, o ameninare militar pentru ordinea mondial, i apoi, dup depirea crizei, o
supraputere economic.
Totui succesele Japoniei se datoreaz att circumstanelor ct i rspunsul dat de ea acestora,
deseori bazat pe valori i practici adnc inrdcinate.

Incursiune n istorie
Pentru a afla care este ideea general de putere pe care a dezvoltat-o Japonia trebuie
fcut o scurt incursiune n istoria acestui stat. De astfel merit i ncercarea de a descoperi
evenimentele care au o influen asupra aceste dezvoltri de putere pe plan local i internaional.
Pe de alt parte, sunt interesant de stabilit factorii care au determinat aceast ascensiune a
Japoniei pn la transformarea ei n putere mondial. Acest fapt face din Japonia un stat de luat
in seam ca opinie i factor politic internaional.
Dei i respect realizrile economice mobilizatoare, majoritatea asiaticilor nu i-au iertat
inc Japoniei comportamentul din teritoriile dinaintea si din timpul razboiului. Nu toate
imaginile au fost , ns negative. Printre occidentali, la nceputul secolului XX , Japonia era
respectat pentru victoriile militare asupra Chinei i Rusiei i era considerat un aliat de ctre
unele puteri. Dup nfrngerea n al doilea rzboi mondial a fost admirat pentru felul n care i-a
asumat i ndeplinit sarcina de reconstrucie a naiunii. Miracolul economic care a urmat
curnd a devenit obiect de analiz i imitatorii au cautat cheia succesului n sistemul educaional,
n organizarea politic, dar mai ales n practicile manageriale. Multe naiuni asiatice ncearc si modeleze economiile naionale dup cea japonez, n ciuda unor neajunsuri.

Dei n anii 1900 Japonia a pierdut ceva din prestan, este clar c actuala imagine
predominant a rii i impactul su asupra lumii sunt n principal de natur economic.
Concentrarea Japoniei asupra creterii economice pe socoteala ignorrii calitii vieii i altor
aspecte, a fost una dintre criticile majore care i-au fost aduse.
Pentru a nelege cum a ajuns s fie o superputere economic nu este de ajuns s
examinm numai dezvoltarea economic. Efortul postbelic al Japoniei de a obine supremaia
economic nu poate fi separat de cel antebelic de a cpta supremaia imperialist a rii sau
chiar de marile ambiii din secolul al VII-lea de a fi considerat n mod hotrt o naiune
civilizat. Este necesar s fie luat n calcul progresul naiunii sub cele mai largi aspecte. n
secolul al XVIII-lea, Japonia se putea luda cu oraul cel mai mare din lume i populaia cea mai
afalbetizat.
Astfel c pentru nelegerea acestui statut de superputere pe care Japonia i l-a ctigat
trebuie s nelegem evoluia istoric pe care a parcurs-o acest stat.

Ideologia japonez
n spatele acestui expansionism se afl un set de ideologii, utile pentru a justifica aceast
dezvoltare a Japoniei. Printre cele mai rspndite ideologii se aflau conceptul de mprat absolut
i divin i ideea unei Japonii care ocup i controleaz Asia pentru a o elibera - o idee specific
japonez de imperialism antiiperialist.
Unul dintre evenimentele care au marcat nceputul puterii Japoniei a fost interceptarea i
distrugerea flotei ruse in Strmtoarea Tsushima de ctre vasele japoneze aflate sub comanda
amiralului Togo Heihachiro (1838 1934). Aceast victorie decisiv a pus Japonia ntr-o poziie
de for atunci cnd a cerut n secret preedintelui Theodore Roosevelt s medieze conflictul. Un
conflict pe care acesta l-a mediat cu succes. A fost un triumf eficient pentru Japonia.
Dezvoltarea economic a Japoniei reprezint un alt aspect al modernitii naiunii care i-a
impresionat pe vestici. Japonia se putea luda deja cu o sum de factori cheie ai produciei la
nceputul perioade de bum economic, deinnd for de munc pe care o exploata la maximum.
Astfel c Japonia deinea for de munc n numr considerabil, for de munc colit, for de
munc asculttoare, capital acumulat n sectorul privat, firme cu o oarecare experien, o

cantitate acceptabil de surse energetice de baz. Ceea ce i lipsea era tehnologia i


ntreprinztorii.
Deficitul de tehnologie, incluznd att echipament ct i expertiza, a fost repede
compensat. Aceasta s-a fcut n mare parte prin importarea de echipament strin, angajarea de
numeroi consilieri tehnici occidentali i trimiterea japonezilor la studii n strintate. Japonia
pierduse trenul Revoluiei Industriale , dar pe de alt parte profitase de pe urma faptului c se
dezvoltase tarziu. Putuse n acest fel utiliza tehnologie de ultim or la care alte naiuni
ajunseser numai dup un secol sau chiar mai mult de ncercri i eecuri costisitoare.
Scopul Japoniei consta n construirea unei naiuni puternice care s fie egal sau chiar s
poat ntrece Occidentul. Pentru nceput Occidentul trebuia fcut s ia Japonia n serios. Acest
lucru nsemna modernizare. Pentru a ctiga recunoaterea puterilor vestice era deosebit de
important ca s urmeze un numr de ci potenial riscante. Printre aceastea se numrau
receptivitatea la cretinism , adoptarea instituiilor economice i politice occidentale i
demonstraii de for militare. n economie, cu ajutorul consilierilor i tehnologiei occidentale i
cu un guvern n stil japonez la conducere, Japonia a pofitat de pe urma propriilor atuuri i a
devenit o mare naiune productoare cu un sector al industriei grele n plin avnt.
Din punct de vedere militar Japonia a nvat rapid cum s lupte n stil occidental cu arme
moderne i ce nseamn o armat recrutat.

Ajutor american
Un alt eveniment cheie n istoria Japoniei este, aa cum aminteam mai devreme, cele
dou atacuri atomice pe care le-a suferit aceast naiune. Faptul c americanii au gndit c doar
n acest fel puteau s pun capt rzboiului, denot c spiritul acestei naiuni era unul destul de
greu de nfrnt i c aceasta era singura modalitate de a nfrnge ambiiile japonezilor i a ncheia
conflitul mondial.
Ocuparea de ctre a americani a Japoniei dup acest conflict a avut un rol mai degrab
pozitiv dect negativ. Mulumit proteciei oferite de MacArthur, Hirohito nu a fost judecat drept
criminal de rzboi i nici forat s abdice. Au fost adoptate unele reforme n stil occidental care
au dus la mbuntirea economiei i a traiului n general.

n perioada rzboiului rece, Japonia i-a refcut cu abilitate forele n aa fel nct a reuit
s ajung un lider important pe scena mondial.
Japonia este un stat- naiune cu un sentiment adnc inrdcinat al caracterului su unic i
al statutului su special. Istoria sa insular, chiar i mitologia sa imperial a predispus poporul
japonez, foarte muncitor i disciplinat , s se considere nzestrat cu un mod de via distinct i
superior, pe care la nceput Japonia l-a aprat printr-o splendid izolare i apoi, cnd n secolul al
XIX-lea lumea imitnd imperiile europene, prin strdania de a-i crea unul propriu n Asia
continental.
n opinia lui Brzezinski, Japonia este o ar, n acelai timp bogat, dinamic i puternic,
dar i izolat pe plan regional i limitat sub aspect politic prin dependena securitii sale de un
aliat puternic care ntmpltor este principalul rival economic al Japoniei.
Pe plan extern Japonia n perioada Rzboiului Rece era ghidat de cele patru principii de
baz enunate de prim - ministrul Shigeru Yoshida, principii care enunau c :

principalul scop al Japoniei trebuia s fie dezvoltarea economic

Japonia trebuia s fie uor narmat i s evite implicarea n conflicte internaionale

Japonia trebuia s urmeze conducerea politic i s accepte protecia militar a SUA

diplomaia japonez trebuia s se concentreze pe cooperarea internaionala.

n ultimii ani a avut loc o proliferare de rapoarte i studii speciale realizate de diverse organisme
japoneze publice sau private, precum i apariia unor cri scrise de politicieni i profesori, care
traseaz noi misiuni pentru Japonia n era de dup Rzboiul Rece.

Japonia-putere internaional
n cartea sa, Marea tabl de ah, Brzezinski vorbete despre situaia Japoniei actual la nivel
internaional, dar din punctul de vedere al SUA. Astfel c opinia autorului este c Japonia
necesit aliane strategice cu SUA, aliane ndeosebi militare. Ct timp a deveni o putere
dominant n regiune nu este un obiectiv viabil , iar fr o baz regional recunoaterea ca putere
mondial autentic este nerealist, rezult c Japonia poate cel mai bine dobndi statutul de lider
mondial prin implicare active n meninerea pcii i dezvoltarea economic n ntreaga lume.

Profitnd de aliana militar SUA Japonia pentru a asigura stabilitatea Orientului ndepartat,
Japonia ii poate croi linitita o misiune mondial, influent i distinct, ca putere ce promoveaz
apariia unei cooperri autentice internaionale i instituionalizate ntr-un mod mai eficient.
Astfel c, Japonia poate fi considerat o putere att regional, ct i internaional, datorit
factorilor economici, militari, educaionali i politici. Aceast dezvoltare pe care a cunoscut-o, a
fcut din Japonia o putere demn de luat n seam, o putere care are un mare potenial pe care i-l
afirm pe toate planurile, de la tehnologie la domeniul politic i militar.
Japonia a profitat de ce iniial prea un dezavantaj pentru ea i a reuit s i dezvolte
capacitile economice i tehnologice, i nu numai, pentru a se impune ca o mare putere.
La ora actual, Japonia este o naiune n continu ascensiune , un stat de care marile puteri in
seama, i, de asemenea, un stat care are un cuvnt de spus pe plan regional , ct i international.