Sunteți pe pagina 1din 7

Drept Penal General II -Noul Cod Penal

Veres Crina-Bianca grupa 308


Curs 1
Formele infractiunii
dupa fazele activitatii infractionale
I. Perioadele activitatii infractionale:
-se disting doua perioade in care se desfasoara activitatea infractionala:
-perioada interna(psihica)
-perioada externa(de executare)
Perioada interna atitudinea psihica fata de fapta si fata de rezultat(se contureaza latura subiectiva).
*Cu 3 momente:
-al nasterii, conceperii activitatii infractionale( motivatia acestei idei intereseaza deopotriva pe criminolog si pe
judecator-acesta din urma este interesat pentru individualizarea pedepsei)
-deliberarea- in care persoana cantareste argumentele pro si contra ideii de a savarsi o infractiune;
-decizia sau rezolutia infractionala (doar la infractiunile intentionate)
*Luarea hotararii de a savarsi o infractiune nu depaseste forul interior al persoanei( nu este o manifestare a
individului in sfera relatiilor sociale)-> perioada nu are relevanta penala.
*Aceste trei momente exista in cazul tuturor infractiunilor savarsite cu intentie.

*Faza interna precede

faza externa si cand timpul de la luarea hotararii pana la executarea infractiunii e foarte scurt.

*Perioada interna poate avea uneori si o latura externa- atunci cand infractiunea a fost luata in comun de
catre mai multe persoane. Tot in perioada interna se mai gaseste si faza oratorie - cand hotararea de a savarsi
infractiunea e facuta cunoscuta altor persoane.
*Cand comunicarea hotararii de a savarsi o infractiune e facuta cu scopul de a atrage si pe altii la savarsirea ei, ori
de a ajunge la cunostinta viitoarei victime activitatea poate imbraca o forma a pluralitatii de infractiuni, ori o
infractiune de sine statatoare (ex: amenintarea )

Perioada externa (de executare)- intreaga manifestare exterioara, totalitatea actelor efectuate in vederea
realizarii hotararii de a savarsi actiunea.
Iter criminis - drumul infractiunii de la prima manifestare externa in executarea rezolutiei infractionale, pana la
producerea rezultatului periculos sau pana la ultima evolutie eventuala a acestui rezultat.
Realizarea hotararii infractionale parcurgerea in timp a mai multor etape(faze):
-faza actelor de pregatire sau faza actelor preparatorii -desfasurarea unor activitati menite sa pregateasca
executarea hotararii infractionale: procurarea de date, informatii, adaptarea mijloacelor ce vor fi folosite la comiterea
faptei
-faza actelor de executare - se trece la executarea hotararii infractionale indeplinirea de actiuni, activitati prin care e
realizat actul de conduita interzis prevazut de norma penala; cand rezultatul prevazut de lege se realizeaza, se trece in
ultima faza (e posibil si ca activitatea de executare sa fie intrerupta/sa nu fie dusa pana la capat);
-faza urmarilor -producerea urmarilor socialmente periculoase prevazute in latura obiectiva a infractiunii.

(este specifica laturii obiective)


* Aceste faze sunt posibile la orice infractiune, intentionata, insa nu sunt obligatorii toate ex: poate lipsi faza de
pregatire a infractiunii la infractiunile ce se comit cu intentie repentina.

II. Formele infractiunii

Drept Penal General II -Noul Cod Penal


Latura subiectiva se realizeaza in intregime in momentul luarii deciziei infractionale
Latura obiectiva se poate realiza numai in parte pentru ca:
-actul de executare a fost intrerupt sau
-a fost parcurs in intregime, dar din diferite cauze rezultatul nu s-a produs ori
-rezultatul a suferit o amplificare deosebita.
Forme ale infractiunii formele pe care infractiunea le poate imbraca, in ceea ce priveste latura
obiectiva, in raport cu fazele de desfasurare ale activitatii infractionale.
- se admite ca pot exista atatea forme de infractiune cate faze are activitatea infractionala. Se disting astfel:

1.Faza actelor de pregatire: forma actelor preparatorii


2.Faza de executare: forma tentativei
3.Faza urmarilor: -forma infractiune fapt consumat si
- forma infractiune fapt epuizat

Infractiunea consumata

Actele preparatorii (actele de pregatire)


*Actele preparatorii sunt toate acele acte prin care se pregateste savarsirea actiunii ce constitutie elementul
material al infractiunii.
*Reprezinta prima faza a perioadei externe si constau in acte, activitati de procurare de date, informatii ori adaptare a
mijloacelor ce vor fi folosite la comiterea infractiunii si crearea conditiilor favorabile savarsirii acesteia;

*Actele de pregatire nu corespund actiunii tipice indicate in norma incriminatoare. Nu corespund lui verbum
regens.
*Pentru a fi considerata forma a infractiunii actele de pregatire trebuie sa fie efectuate in vederea savarsirii unei
infractiunii.
*Ele nu tradeaza intentia de a savarsi fapta.
*Sunt posibile numai la infractiunile intentionate.
Pentru a fi considerate acte de pregatire, acestea trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
a. din continutul activitatii sa rezulte neindoielnic ca e efectuata pentru savarsirea infractiunii (caracter univoc);
b. sa se concretizeze intr-o activitate obiectiva de creare a conditiilor pentru savarsirea infractiunii ex: procurare de
instrumente, date, informatii legate de locul si timpul cand se va savarsi infractiunea;
c. sa nu faca parte din actele de executare;
d. sa fie intentionate.
- dupa natura si continutul lor, actele preparatorii pot fi:
acte de pregatire materiala constau in pregatirea materiala pentru savarsirea infractiunii ex: procurarea unui
cutit, a unei substante otravitoare, asigurarea mijloacelor de transport, inlaturarea unor obstacole;
acte de pregatire morala sau intelectuala constau in culegerea de date, informatii cu privire la locul si timpul in care
urmeaza a se savarsi infractiunea se creeaza conditii psihice favorabile comiterii infractiunii

*Regimul actelor preparatorii


-teza incriminarii (se creeaza conditii favorabile pentru savarsirea faptei, se insereaza in antecedenta cauzala a
rezultatului creand o stare de pericol pentru valoarea sociala protejata)

Drept Penal General II -Noul Cod Penal


Nelimitate
Limitate(cazul infractiunilor grave)
-teza neincriminarii(actele de pregatire nu prezinta pericol social prin ele insele, au in general caracter echivoc,
etc)
In dreptul penal roman a fost adoptata principial teza neincriminarii actelor de pregatire
ca faza de desfasurare a activitatii infractionale.

Prin exceptie actele preparatorii sunt incriminate (nu ca faza de desfasurare a activitatii infractionale):
a.fiind asimilate cu tentativa (act de executare): 412 alin 2 C.p- in cazul infractiunilor in care se regaseste
formularea se considera tentativa si producerea ori procurarea instrumentelor...;

b.infractiuni de sine statatoare: art 314 C.p -cand periculozitatea lor e evidenta, caracterul lor e univoc;
c.acte de complicitate anterioara-sunt savarsite de alta persoana decat autorul(ex: culegerea de date, procurarea de
mijloace pentru savarsirea infractiunii), cand autorul a savarsit o infractiune consumata/tentativa pedepsibila.

Tentativa (art 32 C.p)


=Punerea in executare a intentiei(!)(hotararii) de a savarsi infractiunea, executare care a fost intrerupta sau
desi a fost efectuata in intregime, n-a produs efectul(!) cerut de lege pentru existenta infractiunii in forma tip a
acesteia.
Conditii de existenta:
a. existenta intentiei-directa/indirecta (hotararii) faptuitorului de a savarsi o anumita infractiune;
b.punerea in executare a intentiei(rezolutiei) infractionale inceperea realizarii actiunii ce constituie obiectul
material al laturii obiective, in vederea producerii rezultatului urmarit;

c.executarea sa fi fost intrerupta sau sa nu se fi produs rezultatul-lucru datorat unor imprejurari independente
sau nu de vointa faptuitorului; conditia marcheaza limita superioara a tentativei si delimitarea ei de infractiunea
consumata.

*Punerea in executare a rezolutiei infractionale implica trecerea de la actele de pregatire la actele de executare.
*Este necesara delimitarea precisa a actelor de pregatire de actele de executare.
Criterii de distinctie dintre actele de pregatire si cele de executare
Teorii subiective
Actul de executare tradeaza sau da in vileag rezolutia infractionala a autorului.
Teoria echivocitatii actul de pregatire este echivoc(nu lasa sa se intrevada in ce scop a fost efectuat), pe cand
actul de executare este univoc(lasa sa se vada limpede legatura sa cu infractiunea la comiterea careia faptuitorul
se decisese). Cumpararea unei chei brute constituie un act pregatitor, intrucat nu tradeaza intentia de a fura.
Teoriile subiective extind sfera actelor de executare pe taramul celor de pregatire(ex: luarea amprentei cheii de
la o casa de bani act de executare, desi este vorba doar de un act preparator)
Teorii obiective
Intre actul preparator si cel de execuatre distinctia se face pe criteriul dinamismului.
Teoria cauzalitatii nete - actele de executare sunt acelea care au primit o orientare precisa catre valoarea sociala
protejata, iar cele de pregatire nu au primit inca o astfel de orientare. In cazul actelor de executare nu mai este
nevoie si de alte acte care sa duca la realizarea actiunii ce constituie elementul material al infractiunii. Ex:
procurarea unei substante otravitoare -act prearator, punerea substantei otravitoare in paharul servit victimei-act
de executare.

Drept Penal General II -Noul Cod Penal


Teorii formale
Distinctia se face pe identitatea formala intre actul savarsit si actiunea incriminata in continutul infractiunii,
daca actul savarsit corespunde lui verbum regens atunci e act de executare.
Aplicarea stricta - restrangerea sferei actelor de executare. Descoperirea unei persoane nopatea in curtea
victimei langa hambarul cu cereale - formal este un act de pregatire, desi este un act de executare.
In deosebirea actelor de pregatire de cele de executare se va porni de la criteriul formal ce se va completa cu cel
obiectiv.
Vor fi considerate acte de executare:
-introducerea mainii in buzunarul unei persoane
-patrunderea intr-o incapere sau curte cu chei false
-fortarea usii sau efectuarea unei sparturi in zidul unei magazii.
*Modalitatile tenativei
a) dupa criteriul gradului de realizare:
tentativa intrerupta(imperfecta) actul de executare este incomplet -se caracterizeaza prin punerea in
executare a intentiei(hotararii) de a savarsi infractiunea, executare ce se intrerupe, iar rezultatul nu se
produce;
- cauze (se situeaza dupa inceputul executarii): de natura umana (actiunea altei persoane)/neumana (obstacole care
nu pot fi depasite: furtul nu poate fi consumat din cauza rezistentei incuietorilor);

tentativa terminata(perfecta) actul de executare este complet, dar rezultatul nu se produce

b) dupa criteriul cauzelor care determina neproducerea rezultatului: (!)


tentativa idonee (apta)
tentativa neidonee (neapta)
NB! : In noua reglementare a tentativei importanta este pedepsibilitatea/nepedepsibilitatea
acesteia. Din acest motiv, este lipsit de importanta daca neproducerea rezultatului se datoreaza
insuficientei/defectuozitatii mijloacelor folosite, ori imprejurarii ca obiectul lipsea de la locul
unde faptuitorul credea ca se afla - pana la urma, in aceste cazuri , tentativa este pedepsibila.
S-a considerat ca in vechea reglementare tentativa era limitata la cele 3 ipoteze; astfel,
in noua reglementare important pentru stabilirea periculozitatii faptului tentat este posibilitatea
mijlocului folosit de a produce rezultatul. Daca acest mijloc este periculos in raport cu
imrejurarile in care este folosit, incercarea de a produce rezultatul nu poate fi tolerata.
De aceea: in Noul Cod Penal -> se face distinctie intre tentativa idonee(apta)-care are
corespondent in tentativa proprie si cea relativ improprie ; -> si tentativa neidonee(inapta) care are corespondent in tentativa absurda.
(extras din carte)
*Tentativa idonee -orice tentativa prin punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care e
realizata in intregime, dar producerea rezultatului nu a fost posibila , din cauza, de exemplu:
datorita insuficientei (sub raport cantitativ nu poate produce rezultatul otrava pusa in mancarea victimei e
insuficienta pentru uciderea acesteia) sau defectuozitatii mijloacelor folosite (o arma de foc defecta nu poate produce
expulzarea glontelui/prezentarea unui certificat medical falsificat grosolan pentru obtinerea unui concediu medical etc)
datorita imprejurarii ca in timpul cand s-au savarsit actele de executare, obiectul lipsea de la locul unde faptuitorul
credea ca se afla; etc.

Drept Penal General II -Noul Cod Penal


Tentativa idonee este o forma atipica a infractiunii si angajeaza raspunderea penala;
*Tentativa neidonee (art 32 alin 2 C.p)presupune punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea,
executare dusa pana la capat, dar rezultatul nu se produce datorita modului (absurd) de concepere al executarii.
- nu ne aflam in prezenta unei tentativeart 32 alin 2: nu exista tentativa atunci cand imposibilitatea de consumare a
infractiunii este consecinta modului cum a fost conceputa executarea;
- faptuitorul are o imagine deformata asupra posibilitatii de realizare a faptei sale, crede ca poate produce moartea cuiva
prin farmece, rugi, vraji, ori oferindu-i o substanta total inofensiva (un pahar cu apa), ori ca poate comite o inselaciune cu
ajutorul unui fals grosolan care poate fi observat de oricine;
- faptuitorul nu e tras la raspundere penala. (!Tentativa neidonee nu reprezinta o forma a infractiunii.).

*Fapta putativa fapta are caracter penal numai in mintea faptuitorului, lipsindu-i acest caracter in
realitate.( (ex: fapta de a trage cu arma intr-un cadavru, incheierea unei noi casatorii de catre o persoana ce se considera
casatorita, fara sa stie ca vechea casatorie incetase prin moartea sotului).
Se face deosebire intre:
-fapta putativa si tentativa neidonee(absurda)
*La fapta putativa mijloacele sunt proprii producerii rezultatului periculos, dar acesta nu se produce din cauza
inexistentei valorii sociale protejate.
*In cazul tentativei neidonee exista valoarea sociala protejata, dar mijloacele prin care se incearca vatamarea ei
sunt absolut improprii.
-fapta putativa si tentativa idonee
La fapta putativa lipsa obiectului protectiei juridice este absoluta/totala/definitiva.
In cazul tentativei idonee lipsa obiectului este accidentala. Obiectul protectiei juridice exista, dar nu in locul in
care credea faptuitorului.
Fapta putativa - perspectiva diferita:
-cand exista o eroare de drept cu caracter invers
Ex: cand se comite o fapta care fie nu a fost incriminata niciodata, fie nu mai este incriminata la momentul
savarsirii acesteia.
-in cazul in care eroarea poarta asupra unui element cognitiv avand caracter invers, nu mai exista fapta
putativa, ci o tentativa pedepsibila.
Ex: cand se descarca un foc de arma asupra unei persoane culcate in pat, cu intentia de a ucide, fara ca
faptuitorul sa stie ca aceasta era decedata cu putin timp inainte.
!!!Reglementarea tentativei in Noul C.p!!!-extras din curs
(1) Dispozitiile din art 20 (2) C.p vechi(tentativa relativ improprie) nu se mai regasesc in art
corespondent din NCP (art 32).
Se va renunta la clasificarea tentativei in proprie si improprie.
Dispozitiile art 20 (3) Cp vechi (tentativa absurda) ce se regasesc in art 32 (2) din NCP vor suplini prin
interpretarea per a contarrio lipsa dispozitiilor privind tentativa relativ improprie.
(2)Tentativa idonee(periculoasa) si tentativa neidonee(nepericuloasa).

Drept Penal General II -Noul Cod Penal


(3)Tentativa idonee acte ce creaza o stare de pericol pentru valoarea ocrotita.
(acopera tentativa proprie si tentativa relativ improprie)
Tentativa neidonee-exista atunci cand din cauza modului de concepere a executarii, nu se pune
problema unei stari de pericol pentru valoarea respectiva. (acopera tentativa absolut improprie din CP vechi)
(4)Cea mai mare parte a doctrinei apreciaza ca enumerarea de la art 20 (2) Cp vechi era limitativa.
Orice situatie care nu constituie tentativa proprie si nici nu se incadreaza in enumerarea limitativa(insuficienta,
defectuozitatea mijloacelor ori lipsa obiectului) nu poate fi pedepsita.
Ex: incercarea faptuitorului de a ucide victima cu o arma pe care o stia incarcata, dar pe care cineva o
descarcase anterior. Pentru un observator care detine aceleasi informatii ca si autorul, actiunea putea sa
produca rezultatul dorit.
Infractiuni la care tentativa nu este posibila
- tentativa nu e posibila la toate infractiunile, fie din cauza elementului subiectiv, fie a celui material.

b. Imposibilitatea tentativei din cauza elementului material tentativa nu e posibila la:


infractiunea de inactiune se consuma in momentul neindeplinirii obligatiei cerute prin norma de
incriminare;
infractiuni cu executare prompta (= infractiuni care nu permit o desfasurare in timp a actiunii)
infractiunile savarsite oral, prin cuvinte: marturia mincinoasa;
infractiuni de obicei (presupun repetarea actiunii tipice de mai multe ori)

a. Imposibilitatea tentativei din cauza elementului subiectiv tentativa nu e posibila la:


infractiunile savarsite din culpa nu exista o rezolutie infractionala nu se poate sustine ca ne aflam in
fata unei puneri in executare a hotararii de a savarsi o infractiune care e esentiala pentru tentativa;
infractiunile savarsite cu praeterintentie in cazul lor se produce un rezultat mai grav decat cel
urmarit/acceptat de infractor, fiind realizat din culpa + fapta e consumata si nu ramasa in faza de tentativa.
Tentativa presupune intentia ca forma a vinovatiei(expres prevazuta conditia in art. 32 alin(1) ).

Pedepsirea tentativei(art 33 NCp)


(incriminarea si sanctionarea)
a. Justificarea incriminarii:
tentativa e incriminata in legislatia penala (=forma atipica de infractiune datorita imprejurarii ca latura
obiectiva a ei nu se realizeaza in intregime - actiunea e intrerupta, ori, desi realizata in intregime, consumarea infractiunii
nu are loc);
latura subiectiva a tentativei se realizeaza integral prin punerea in executare a hotararii infractionale.
b. Continutul tentativei = totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie tentativa.
c. Intinderea incriminarii tentativei
- in doctrina penala sunt cunoscute 2 conceptii cu privire la incriminarea tentativei:
c1. teoria incriminarii nelimitate;
c2. teoria incriminarii limitate adoptata de legiuitorul penal roman numai la infractiunile grave, unde si tentativa
prezinta un pericol social ridicat; tentativa se pedepseste numai cand legea prevede aceasta(art. 33 alin(1) )
d. Sanctionarea tentativei

Drept Penal General II -Noul Cod Penal


- in doctrina penala, sunt cunoscute urmatoarele sisteme cu privire la sanctionarea tentativei:
a. sistemul parificarii - presupune pedepsirea tentativei intre aceleasi limite de pedeapsa cu infractiunea

consumata.
b. sistemul diversificarii pedepselor adoptata de legiuitorul penal roman, in raport cu pedeapsa prevazuta de lege
pentru infractiunea consumata.
-> diferenta intre cele doua: se are in vedere faptul ca rezultatul socialmente periculos nu se produce, valoarea

sociala nu este vatamata -> acea contributie e mai putin periculoasa.


*In dreptul penal roman limitele pedepsei pentru tentativa la infractiunea savarsita se reduc la jumtate(sistemul
diversificarii) .(art. 33 alin(2) :teza 1: "Tentativa se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru
infractiunea consumata, ale carei limite se reduc la jumatate"
->teza 2:"Cand pentru infractiunea consumata legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata, iar instanta s-ar
orienta spre aceasta, tentativa se sanctioneaza cu pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de ani".
Sanctionarea tentativei in cazul persoanei juridice
In cazul persoanei juridice limitele pedepsei amenzii se reduc la jumatate (art 147 alin 1 Cp)
Este consacrat acelasi sistem ca in cazul persoanei fizice (sistemul diversificarii).
Exista o continuitate intre formele infractiunii, o modificare dpvd al abordarii teoretice.