1.

2.

3.

4.

5.

1.

2.

Banca central reprezint acea instituie care are ca sarcin reglarea oferte
de moned din economie, a dimensiunii i costului de schimb al monedei
naionale. Bncile centrale moderne sunt preocupate de realizarea
principalelor lor funcii n condiiile unei rate nalte de ocupare a forei de
munc, a nregistrrii unui ritm susinut de cretere economic i a meninerii
rezervei internaionale la un anumit nivel.
Politica monetar contribuie la creterea masei monetare pn la un nivel
optim. Acest obiectiv cantitativ se concentreaz n determinarea de ctre
autoritatea monetar a unui nivel de cretere real a economiei.
Dobnda estde suma ce revine proprietarului la rambursarea sumei
mprumutate sau preul folosirii capitalului i totodat remunerarea riscului pe
care l implic mprumutul respectiv.
Calcul:

S=

V TP
12( 360 )100

S-scontul (dobnda)
V-Valoarea nominal a titlului de credit
T-timpul de la scontare pn la scaden
P-procentul dobnzii sau taxa scontului
n

[( ) ]

1+ Rd
1+ Rd
Dc=StSi=Si
Si=Si
1
100
100

Dc-dobnda compus
St- suma total de rambursare
Si-suma creditului iniial acordat
Rd- rata anual a dobnzii
n-numrul de capitalizri pe perioada dat
Metoda German:

Metoda Englez:

Metoda Francez:

D=

SiRd30
100360

31
28/29/30/

366
365/

100
SiRd

D=

5.

366
365 /

100
SiRd30
D=

Pentru banc se deosebesc dou tipuri de dobnd: cea beneficiar i

perceput, iar pentru clieni distingem dobnda fix i flotant, acestea fiind
cele mai convenabile.
Dobnda reprezint o form de remunerare a creditului de ctre debitor,
pentru folosirea capitalului mprumutat. Astfel, dobnda poate fi privit ca
pre al capitalului mprumutat i poate fi analizat att mrime absolut ct
i ca mrime relativ.
Banca comercial reprezint o instituie care mobiloizeaz mijloace bneti
temporar disponibile, finaneaz i crediteaz persoanele fizice i juridice,
organizeaz i efectueaz decontrile i plile n cadrul economiei naionale
i n relaiile cu celelalte state, n scopul de a obine profit.
Dup structura i forma de organizare: Banca Universal, Banca de tip
holding company, Banca de tip financial holding company, conglomerate
financiare, Banca specializat. n funcie de dimensiunea i importana n
cadrul pieei: Bnci locale, Bnci regionale, Bnci supraregionale, Bnci
multinaionale. Dup forma de proprietate: Bnci private, Bnci publice, Bnci
mixte. Dup apartenena naional a capitalului: Bnci autohtone, Bnci
strine, Bnci Mixte.
3.
Apariia bncilor a contribuit la dezvoltarea vieii economice, fiind creat
contabilitatea. Odat cu apariia bncilor a fost diminuat riscul de a fi jefuit n
timpul transportrilor banilor dintr-o regiune n alta. A aprut posibilitatea de
a primi mprumuturi bancare pentru diferite activiti. A aprut o nou sfer a
tiinei care trebuie cercetat mereu i n sfrit asta a dus la dezvoltarea
operaiunilor monetare i a activitilor de gestionare a lor.
4. Piaa monetar es t e lo c u l d e n t ln i re i c o n f r un t a re di n t re
c e re re a i o f er ta de mo ne d , c a re se ajusteaz la un anumit pre
specific (rata dobnzii). Piata monetara se deruleaza in principal la bancile
care creaza moneda , de la care se pot procura disponibilitatile necesare
pentru a face fata fluxurilor de plati . Participantii la aceasta piata sunt banci ,
case de economii , societati financiare , banca de emisiune , trezoreria
statului , casele de titluri , etc.
5. Oferta de moned provine de la agenii economici care au la un moment
dat resurse monetare disponibile, i anume:

- bncile; - casele de economii i pensii; - societile de asigurare; - alte

instituii financiare; - populaia; - trezoreria- n situaia n care are excedente; Banca Central (de Emisiune) pentru refinanarea bncilor care au nevoie de
credit sau pentru acoperirea deficitului bugetar.
Cererea de moned provine de la agenii economici care cheltuie mai mult
dect resursele de care dispun i recurg la mprumuturi. Acetia pot fi:
- ntreprinderile, pentru finanarea afacerilor;
- trezoreria (casieria statului), pentru acoperirea deficitului bugetar;
- bncile sau alte instituii financiare care au nevoie de credite.
- populaia, pentru realizarea unor proiecte proprii.
6. Politica monetar reprezint un ansamblu de aciuni prin care autoritile
monetare (banca central, trezoreria etc.) influeneaz asupra cantitii de
moned n circulaie, nivelul ratelor dobnzii, cursurile de schimb valutar i
ali indicatori economico-monetari n vederea realizrii obiectivelor generale
ale politicii economice (de stimulare a activitii economice, ocupare a forei
de munc, stabilitate a preurilor etc.).
Creditul-comerul cu bani, asimilat cu, activitatea de intermediere a bncilor
ntre posesorii de disponibiliti bneti i cei ce doresc s utilizeze aceste
mijloace nneti.
Trsturile creditului: -Separarea proprietii asupra capitalului de mprumut
de folosirea lui,
Perceperea de dobnd, ca chirie a folosirii lui,
Rambrsarea creditului la scaden i participarea creditului la finanarea
debitorilor, alturi de alte instrumente de finanare.
Funciile creditului: -de mobiloizare, ameliorare calitativ a disponibilitilor
bneti de redistribuire; -Funcia de emisiune a creditului; -Funcia de
reflectare i stimulare a eficienei activitii agenilor economici; -Funcia de
economisire;
Funcia de economisire a banilor efectivicu titlurile de credit; -Funcia de
transformare a economiilor n investiii; -Funcia de asigurare a stabilitii
preurilor; -Funcia de control a creditului.
Tipuri de credit: Dup natura lui economic i participani: Credit Comercial(de
vnztor i de cumprtor), Credit Bancar, Credit de Consum, Creditul
Ipotecar, Creditul public, Creditul Obligatar, Credit Bugetar, Credit
Internaional. Dup destinaia dat creditului: Credite productive i Crediye
neproductive. Dup matura garaniilor ce servesc ca acoperire: Credit Real i
Credit Personal. Dup termenul la care trebuie rambursate: Credite pe termen
i credite fr termen. Dup fermitatea scadenei: Credit Denunabil i Credit
Nedenunabil.
intirea cursului de schimb : n cadrul aceste strategii, variabila utilizat drept
ancor nominal este reprezentat de moneda altei ri de care se leag
moneda rii care utilizeaz intirea cursului de schimb n asigurarea
stabilitii preurilor.
Avantajele intirii cursului de schimb: claritatea i simplitatea strategiei,
parallel cu creterea credibilitii bncilor central din rile care au adoptat-o
i a transparenei acestora; aplicarea acestei startegii are ca effect o cretere
a gradului de deschidere a economiei rii ancorate, respective a gradului
de integrare din punct de vedee economic cu ara a crei moned este
utilizat dept ancor.
Dezavantajele intirii cursului de schimb: - afecteaz autonomia i
independena bncilor central care o dopt.- ara care adopt aceastp
dstrategie pierde, prin ancorarea cursului de schimb al monedei naionale
de o alt moned, nu numai independena politicii sale monetare, ci i
capacitatea de a rspunde ocurilor asimetrice interne.- Sunt posibile
Atacuri Speculative asupra monedei naionale i pe care ara ancorat nu
le poate administra corespunztor.
ntre anii 1997-2008 Republica Moldova a fost bazat pe realizarea
obiectivului politicii monetare efectuat prin ntermediul regimului intirii
agregatelor monetare. Alegerea dat a dus la diminuarea inflaiei i
stabilizarea macroeconomic, a determinat reducerea incertitudinii i
riscurilor n procesul de adoptare a deciziilor n domeniul investiiilor, a
consolidat ncrederea populaiei fa de sistemul financiar al statului i a
contribuit la o realizare mai eficient a reformelor sociale. Din 2009 , cnd s-a
refuzat de regimului intirii agregatelor monetare n economia rii au avut
loc multe schimbri, spre viitor BNM plnuiete s instaleze regimul intirii
directe a inflaiei, deoarece acesta permite:-asigurarea i meninerea
stabilitii preurilor la costuri moderate; -o ancorare mai eficient a
anticiprilor inflaioniste; -o responsabilitate sporit a BNM fa de
ndeplinirea obiectivului fundamental; -un grad mai nalt de comunicare i
transparen a msurilor de politic monetar. Condiiile pe piaa monetar
sunt dirijate de BNM, n scopul realizrii obiectivului inflaiei, prin stabilirea
indicatorului principal pentru piaa interbancar pe termen scurt.
6,1) masa monetara:reprezinta un indicator care desemneaza totalitatea
mijloacelor banesti existente in economia unei tari la un moment dat sau ca
medie pe o anumita perioada
Masa monetara si structura acesteea pot fi puse in evidenta doua interpretari:
-in sens restrins a)numeralul b)disponibilitatile in conturile curente
-in sesn larg a)moneda efectiva sau numeralul b) moneda de cont c)
depunerile de termen d) alte active
6,2) agregatele monetare se pot grupa in 3 categorii:-moneda primara
(baza monetara sau moneda de rezerva) -moneda ca mijlok de plata
-moneda ca avutie neta
S-au construit agregatele monetare notate cu siglele M1, M2, M3, L.
M1- reprez. Toate mijloacele de plata sub forma monedei efective si care
reprezinta lichidarea primara. M2- lichidarea secundara. M3- include
certificare de depotit, Bonuri de casa, conturi de economii pe termen mediu
etc. L-regrupat cu M3. Pot fi tranformate mai rapid sau mai lent in mijloace de
plata respectiv in lichiditati. Criteriile princpale: -eficacitatea agregatelor
monetare -caracterul controlabil -disponibilitatea statistica.
6,4 Sistemul bancar este reprezentat de ansamblul curent al diferitelor
categorii de institutii financiar-bancare,care functioneaza intro tara raspunzind
necesitatilor unei etape a dezvoltarii social-economice.
In general,sistemul bancar dintro tara cuprinde:
-cadrul institutional-format din banca centrala,banci comerciale si alte
institutii financiare asemilate acestora;
-cadrul juridic-format din ansamblul reglementarilor care guverneaza
activitatea bancara.

6,5) Sistemul bancar reprezinta ansamblul bancilor care functioneaza intro

economie.In R.Moldova isi face aparitia in 1940 B. de Economii la 11
noiembrie.In 1989 la 22 decembrie actioneaza si intrunesc intro adunare din
care reese hotarirea fondarii unei banci comerciale.
6,6
Actual pentru Republica Moldova este anume preocupare pentru
trecerea de la modelul de cretere economic bazat pe consum i importuri
ctre un model de cretere susinut de investiii i exporturi. Avnd n vedere
componentele creterii economice, remarcm prezena sistemului bancar n
fiecare dintre acestea. De asemenea, prin operaiunile de schimb valutar pe
care acestea le efectueaz, prin transferurile internaionale, sistemul reuete
s menin relaiile economice de lung durat cu exteriorul, dar i pe cele
ocazionalen concluzie, rezult c activitatea bancar nu este izolat de
mediul macroeconomic. Totodat, stabilitatea sectorului bancar asigur
stabilitatea financiar i, respectiv, o cretere economic durabil continu.
4,1) Sistemul monetar este modul de organizare si reglementare a emisiunii si
circulatiei monedei in cadrul unui spatiu national, regional sua mondial.
Compozitia sistemului monetar: -metalul monetar -unitate monetara -baterea
si circulatia monedei cu si fara valoare intirsecta -emisiunea si circulatia
bancnotelor convertibile, respectiv a banilor de hirtie -emisiuni si circulatie
monedei scripturale.
4.2) Metalul monetar-constituie baza sistemului monetar, reprezinta metalul
din care sunt confectionate monedele. Unitatea monetara- reprezinta
uniforma nationala pe care o imbraca banii. Baterea si circulatia monedei-

cuprinde: baterea si circulatia monedelor cu valoare integrala, baterea

circulatiei monedelor fara valoare integrala. Emisiunea si circulatia
bancnotelor convertibele, respectiv a banilor de hirtie-prezinta importanta in
cadrul unui sistem monetar prin faptul ca dealungul timpului, statele au
recurs la inlokuirea monedelor cu valoare integrala si a bancnotelor
convertibile cu bani de hirtie, neconvertibili, reprezentativi. Emisiuni si
circulatie monedei scriptuale-este constituita din depozitiile bancilor
comerciale.
4,3) n anul 1994 a fost creat sistemul monetar internaional pe baze
bilaterale, fr existena unor reglementri concrete, adoptate expres de
majoritatea rilor. Au existat totui unele ncercri de reglementare
internaional a acestor relaii sub forma unor uniuni i blocuri militare,
acestea din urm transformndu-se dup al II rzboi mondial n zone
monetare. Au existat urmtoarele uniuni: Uniunea Monetar German,
Uniunea Monetar Latin i urmtoarele blocuri monetare: Blocul lirei sterline,
Blocul francului francez i blocul dolarului.
Moneta metalista- prima moneda metalista batuta inregistrata in istorie este
considerata de catre regele Cressus in sec.6 .H. monede din aur si argint
numite stateri.
Moneda de hirtie- primele bilete (monede) de hirtie au aparu in China, unde
fusese inventata hirtia si abia in sec.17-lea si Europa va trece la utilizarea
monedei de hirtie.