ARGUMENT

Masurarea intensitatii curentului electric este necesara atat in

sisteme de transmitere a energiei electrice cat si in cele de transmitere a
informatiei pe suport electric.
Principalele instrumente de masura utilizate pentru masurarea
intensitatii curentului sunt ampermetrele electrice. Ampermetrul se
conecteaza in serie cu elementul respectiv (rezistorul). Odata introdus in
montajul electric ampermetrul devine element al montajului respectiv.
Pentru nu modifica starea electrica a sistemului prin introducerea
instrumentului de masura in circuit, ampermetrul trebuie sa aiba rezistenta
electrica nula. Instrumentele reale nu pot indeplini aceasta conditie.
Fiecare instrument de masura se apropie de conditia ideala daca sunt
folosite pentru anumite domenii de valori masurate. Aceste domenii sunt
indicate de scala instrumentului respectiv.
Deoarece masurarile presupun determinarea unor intensitati
necunoscute ,la introducerea ampermetrului in circuit se alege la inceput
domeniul cel mai mare posibil .Daca acul ampermetrului a deviat foarte
putin se poate folosi o alta borna inferioara ,fara a deteriora aparatul
,astfel incit citirea sa fie cit mai exacta .
Pentru a mari domeniul de utilizare de n ori, se conecteaza in
paralel cu ampermetrul uni rezistor numit sunt ,cu rezistenta electrica R S .
Lucrarea de fata cuprinde 3 capitole in care sunt prezentate tipurile de
ampermetre, alegerea si montarea ampermetrelor in circuit, extinderea
domeniului de masurare si masurarea intensitatii curentului electric cu
multimetrul. Ultima parte a lucrarii cuprinde normele de protectia muncii in
laboratorul de electronica si bibliografia.
1

CAPITOLUL I
Introducere
Masurarea intensitatii curentului in circuitele de curent continuu si de
curent alternativ se realizeaza prin metode de citire directa cu aparate de
masurat numite ampermetre.
Indiferent de tipul ampermetrului, acesta se conecteaza in serie cu
circuitul prin care circula curentul a carui intensitate se masoara.

n general pentru msurarea curentului electric este necesar

ntreruperea circuitului i introducerea unui ampermetru A, de rezisten r A,
n circuitul parcurs de curentul de msurat. nainte de introducerea
ampermetrului n circuit, curentul electric are valoarea I i se numete
valoarea adevrat a curentului de msurat:
I

U AB
Rc

unde UAB este tensiunea la bornele AB iar RC este rezistena circuitului

parcurs de curentul I.
Ca urmare a introducerii ampermetrului n circuit, curentul msurat I m, mai
mic dect I, va avea valoarea:
Im

U AB
Rc rA

unde rA este rezistena intern a ampermetrului.

Eroarea relativ ce apare ca urmare a introducerii ampermetrului n
circuit este:
1
1

I I RC r A RC
rA
r
I m

A
1
I
RC r A
RC
RC

Pentru ca aceast eroare s fie ct mai mic trebuie ca rezistena

ampermetrului s fie ct mai mic fa de rezistena circuitului.
Ampermetrele pot fi analogice sau digitale cu unul sau mai multe
domenii de masurare.
La ampermetrele analogice, oricare ar fi tipul lor constructiv, cuplul
activ ce actioneaza asupra sistemului mobil este functie de intensitatea
curentului de masurat. Aceasta inseamna ca rotirea a acului indicator este
= f ( I ), deci aparatul analogic poate functiona ca ampermetru.
Curentii de intensitate foarte mica, de ordinul 10-6 - 10-9 A, se
masoara cu aparate foarte sensibile numite galvanometre. Curentii de
ordinul 10-3A se masoara cu miliampermetrul.

1.Simbolizarea ampermetrelor
In schemele electrice, ampermetrele se reprezinta cu ajutorul
unui simbol conventional stabilit prin SR 13251/96.

2.Montarea ampermetrelor in circuit

Ampermetrele se monteaza in serie in circuitul in care se masoara
intensitatea curentului. In acest fel, curentul de masurat trece prin
ampermetru.

Montarea ampermetrului se face intrerupand circuitul si intercaland

aparatul astfel incat prin el sa treaca curentul de masurat.
Daca toate elementele circuitului in care se masoara intensitatea sunt
in serie, nu are importanta in ce loc se inseriaza ampermetrul deoarece
intensitatea curentului electric este aceeasi. Montarea ampermetrului in
paralel duce la deteriorarea sau distrugerea aparatului deoarece prin
ampermetru trece un curent de intensitate foarte mare.

3.Rezistenta interna a ampermetrului rA

Ampermetrul este caracterizat de o rezistenta electrica, denumita

rezistenta interna, care se noteaza rA.
Prin montarea ampermetrului, in circuit se va introduce rezistenta
suplimentara rA care determina modificara parametrilor acestuia, in special a
rezistentei totale a circuitului. Acest fapt duce la modificarea intensitatii
curentului care strabate ampermetrul, deci a valorii masurate.
Pentru a avea erori cat mai mici este necesar ca rezistenta interna a
ampermetrului sa fie mult mai mica decat rezistenta circuitului
(consumatorului) rA<< R.
In practica, se monteaza in paralel cu aparatul o rezistenta de valoare
foarte mica de ordinul (10 -2 10-4) , ceea ce determina obtinerea unei
rezistente interne foarte mica.
Rezistenta montata in paralel cu ampermetrul se numeste rezistenta
shunt Rs. Ea se realizeaz in funcie de curentul I de msur din fire,
benzi sau bare din manganin sau constantan

(materiale cu rezistivitate

mare i coeficient de variaie a rezistivitii cu temperatura neglijabil de peste 100 ori mai mic dect cel al cuprului). Seciunea se alege astfel
nct densitatea de curent s nu depeasc (11,5)A/mm 2.

CAPITOLUL II
1.Ampermetre cu mai multe domenii de masurare
Ampermetrele cu mai multe domeni de masurare sunt prevazute cu
un selector (comutator), sau cu mai multe borne cu ajutorul carora se
alege domeniul in functie de valoarea curentului ce trebuie masurat.
Extinderea domeniului de msurare se realizeaz prin montarea n
paralel cu dispozitivul magnetoelectric a unei rezistene shunt (Rs).
Schemele de principiu ale ampermetrului cu un singur domeniu de
msurare si cu domenii multiple sunt prezentate mai jos

La ampermetrele digitale, se selecteaza domeniul, iar valoarea

curentului masurat este afisata direct.
Ampermetrele analogice sunt prevazute cu una sau mai multe scari
gradate, care sunt utilizate in functie de domeniul selectat.
Daca exista o singura scara, se va amplifica valoarea citita pe aceasta
scara cu o constanta specifica domeniului de masurare ales. Constanta se va
calcula impartind intensitatea curentului nominal pentru domeniul respectiv
In la numarul total de diviziuni ale scarii gradate max:
KI=In/max
Valoarea intensitatii curentului electric masurat se va calcula prin
inmultirea valorii diviziuni la care se opreste indicatorul, , cu valoarea
constantei domeniului KI:
I = KI

2.Ampermetre de curent continuu

Pentru masurarea curentului continuu se utilizeaza ampermetre
analogice de tip magnetoelectric, feromagnetic sau electrodinamic si
ampermetre digitale.
Pentru masurarea curentului continuu, cel mai utilizat aparat analogic
este ampermetrul magnetoelectric.
2.1.Ampermetrele magnetoelectrice sunt alctuite dintr-un
miliampermetru conectat la bornele unui unt.
Ampermetre magnetoelectrice se construiesc cu unturi interioare pentru
domenii cuprinse ntre 0,1 i 100 A i cu unturi exterioare pentru cureni de
pn la 10 kA.

unde I este curentul de msurat, I0 este curentul prin ampermetru, r0 este

rezistena intern a ampermetrului iar RS este rezistena untului.
Dac ampermetrul trebuie s msoare un curent I, de n ori mai mare ca
domeniul de msur al acestuia I0, (I = nI0), rezistena untului se calculeaz
cu relaia:

RS I I0 r0I0
I nI0

r0
RS
n 1

Schema electric a unui unt multiplu este prezentat in figura in figura de

mai jos.

n cazul n care gama de msurare este setat pe domeniul k, curentul Ik

funcie de rezistenele unturilor va fi:
I a Ra RT Rk 1 ... Rn I k I a R1 R2 ... Rk

rezult c:
Ik

R1 R2 ... Rn Ra RT
R1 R2 ... Rk

I a , k 1,2,..., n

Rezistena RT este realizat n general din manganin i servete la

compensarea erorilor de temperatur. Astfel rezistena total R a + RT variaz
mai puin cu temperatura (RT = 1 ... 5 Ra, manganin).
Ampermetrele de curent continuu au bornele marcate cu + si -
Ampermetrul analogic poate avea scara gradata unilaterala (cu zero la
capat) sau bilaterala ( cu repere de ambele parti ale reperului zero).
La conectarea aparatului analogic care are scara gradata unilaterala,
trebuie sa tinem seama de polaritatea bornelor, astfel incat borna + sa fie
conectata spre borna + a sursei. In caz contrar, daca aparatul este analogic ,
se poate defecta. Pentru a masura cu ampermetrul digital, se fixeaza
selectorul pe pozitia c.c.

3.Ampermetrele de curent alternativ

Pentru masurari in curent alternativ se utilizeaza ampermetre analogice
de tip magnetoelectric cu redresor, feromagnetic, electrodinamic sau
ferodinamic si ampermetre digitale.
Ampermetrele analogice masoara valoarea efectiva a intensitatii
curentului alternativ sinusoidal.
3.1.Ampermetrele magnetoelectrice cu redresor se realizeaza cu
ajutorul

unui dispozitiv de redresare a curentului alternativ montat in

aceeasi cutie cu ampermetrul magnetoelectric. Curentul alternativ de

masurat este transformat in curent continuu si apoi este aplicat dispozitivului
magnetoelectric. Scara este gradata pentru curent alternativ.
3.2.Ampermetrele de tip feromagnetic sunt utilizate cu precadere ca
aparate de tablou, deoarece sunt robuste si ieftine. Ampermetrele
feromagnetice se construiesc pentru valori nominale de 1A sau 5A, si se
monteaza impreuna cu dispozitive de extindere a domeniului de masurare
cand se masoara valori mari ale curentului.
3.3.Ampermetrele feromagnetice se realizeaz prin dimensionarea
corespunztoare a bobinei parcurse de curentul de msurat. La ampermetrele
cu un singur domeniu de msurare, odat cu cretere curentului nominal se
micoreaz numrul de spire al bobinei, ajungndu-se pentru cureni de 200
500 A ca bobina s fie realizat dintr-o singur spir.
Pentru msurarea unor cureni de ordinul mA numrul de spire necesar este
de ordinul sutelor (300).

10

La ampermetrele cu domenii multiple, bobina este realizata din mai multe

seciuni, schimbarea domeniului de msurare realizndu-se fie prin
schimbarea conexiunii serie sau n paralel a seciunilor fie prin schimbarea
bornei de utilizare (figura 3, n care este reprezentata schema extinderii
domeniului de msurare).

Figura 3 Extinderea domeniul de msur

Domeniul de frecven al ampermetrelor feromagnetice de laborator este de
15 500 Hz.
3.4.Ampermetrele electrodinamice sunt cele mai exacte aparate
analogice utilizate pentru masurari in curent alternativ. Pentru realizaea
ampermetrelor, bobina fixa se leaga in serie cu bobina mobila.

11

CAPITILUL III
1.Masurarea intensitatii curentului electric cu multimetrul
Pentru masurarea intensitatii curentului continuu sau alternativ, se
urilizeaza multimetre analogice si multimetre digitale.
1.1.Masurarea cu multimetrul analogic consta in:
- reglarea pozitiei acului indicator cu ajutorul butonului
corectorului de zero (cand este cazul);
- selectarea functiei de voltmetru de curent continuu sau de curent
alternativ;
- alegerea domeniului de masurare cel mai apropiat de valoarea
tensiunii de masurat. Cand nu exista informatii asupra valorii tensiunii de
masurat, se va fixa selectorul pe domeniul cel mai mare. Alegerea unui
domeniu mai mic decat cel de masurare poate determina defectarea
aparatului;
- conectarea multimetrului in serie in circuit prin intermediul
conectorilor la bornele aparatului;
Pentru masurarea tensiunii contine, se va respecta polaritatea
bornelor si anume borna cu semnul + se leaga la plusul sursei de tensiune,
iar borna -, la minusul sursei.Daca polaritatea nu se respecta aparatul risca
sa se distruga.
In curent alternativ, nu are importanta polaritatea bornelor.
12

- citirea valorii indicate. Multimetrul analogic are mai multe scari

gradate, de aceea se identifica scara pe care se va efectua citirea. Se
calculeaza constanta aparatului K I pentru domeniul ales si se
inmilteste cu numarul de diviziuni indicate;
Daca masurarea se efectueaza in curent continuu si acul indicator deviaza
in sens contrar celui normal, se intrerupe alimentarea cu tensiune si se
verifica polaritatea bornelor. Se reia masurarea dupa montarea corecta a
aparatului in circuit.
Daca acul indicator depaseste limita superioara a scarii gradate, se
mareste domeniul de masurare. Daca indicatia este nesemnificativa, se
micsoreaza domeniul ales.
1.2. Masurarea cu multimetrul numeric consta in:
- selectarea functiei de ampermetru de curent continuu sau de
curent alternativ;
- alegerea domeniului de masurare cel mai apropiat de valoarea
tensiunii de masurat. Cand nu exista informatii asupra valorii curentului
de masurat, se va fixa selectorul pe domeniul cel mai mare;
- conectarea multimetrului in serie in circuit prin intermediul
conectorilor la bornele aparatului;
- citirea valorii afisate a intensitatii curentului electric. Valoarea
afisata este exprimata in amperi sau microamperi , in functie de domeniul
selectat;
Daca domeniul ales este mai mic decat valoarea masurata,
operatorul este atentionat ca manevra este gresita fie prin afisarea unei

13

anumite combinatii de semne si cifre, fie prin stingerea intermitenta a

afisarii. Se va selecta un domeniu mai mare.
Daca indicatia este nesemnificativa, se micsoreaza domeniul de
masurare cu ajutorul selectorului.
2.Alegerea ampermetrelor
Ampermetrele analogice au marcate pe cadran simboluri care dau
informatii asupra tipului constructiv al aparatului, tipul de curent in care
se utilizeaza, clasa de exactitate, pozitia corecta a aparatului in timpul
efectuarii masurarii.
Pentru a masura intensitatea curentului electric dintr-un
circuit, se va alege aparatul necesar avand in vedere urmatoarele:
- felul curentului: curent continuu sau curent alternativ. La
ampermetrul digital se alege tipul de curent cu ajutorul selectorului;
- domeniul maxim de masurare: ampermetrul analogic se va alege
astfel incat indicatia sa fie in a doua jumatate a scarii gradate. Daca
ampermetrul are mai multe domenii de masurare, se va selecta domeniul
cel mai apropiat de valoarea curentului de masurat. Cand nu exista
informatii asupra valorii curentului de masurat, se va fixa selectorul pe
domeniul cel mai mare. Daca la masurare se va constata ca informatia
obtinuta este nesemnificativa, vom scadea domeniul de masurare cu
ajutorul selectorului.
- clasa de exactitate se alege in functie de utilizarea rezultatului
masurarii.

14

NORME DE TEHNICA SECURITII MUNCII

I DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR
N LABORATORUL DE ELECTRONICA
Respectarea normelor de tehnica securitii muncii contribuie la
asigurarea condiiilor de munc nornale i la nlturarea cauzelor care pot
provoca accidente de munc sau mbolnviri profesionale.
n aceast direcie responsabilitatea pe linie tehnic a securitii
muncii i prevenirea i stingerea incendiilor, revine att celor care
organizeaz, controleaz i conduc procesul de munc, ct i celor care
lucreaz direct n producie.
Conductorul laboratorului trebuie s ia msuri pentru realizarea
urmtoarelor obiective:
S se asigure iluminatul, nclzirea i ventilaia n laborator;
S se asigure expunerea vizual prin afie sugestive, privitoare
att la protecia muncii, ct i la prevenirea i stingerea incendiilor;
Mainile i instalaiile din laborator s fie echipate cu instruciuni
de folosire;
S se asigure legarea la pmnt i la nul a tuturor mainilor
acionate electric;
n laborator s se gseasc la locuri vizibile mijloace pentru
combaterea incendiilor;
S se efectueze instructaje periodice pe linie de protecie a
muncii, de prevenire i stingere a incendiilor;
nainte de nceperea orei se va verifica dac atmosfera nu este
ncrcat cu vapori de benzin sau cu gaze inflamabile;
15

 Dac s-a utilizat benzin sau alte produse uor inflamabile

pentru splarea minilor, acestea trebuie din nou splate cu ap i spun
i terse cu un prosop;
Machetele sau exponatele trebuie s fie bine fixate n suport, iar
utilizarea lor se va face numai n prezena inginerului sau laborantului;
Materialele utilizate se vor manevra cu grij, pentru a nu se produce
accidente precum: rniri ale minilor, rniri ale ochilor, insuficiene respiratorii,
etc.
Manevrarea instrumentelor, a mijloacelor de lucru, a machetelor
mai grele se va face cu atenie pentru a evita riscul de lovire.
Elevii:

Vor utiliza materialul didactic doar sub supravegherea

profesorului, iar n timpul pauzelor vor aerisi sala de clas pentru a pstra
un microclimat corespunztor de lucru;
Nu vor folosi n joac instrumentele puse la dispoziie;
Nu vor introduce obiecte n prizele electrice;
Vor avea grij de mobilierul i mijloacele didactice din dotarea
laboratorului;

Vor efectua lucrrile de laborator n prezena profesorului sau

laborantului;
Vor pstra o atmosfer de lucru n timpul orelor, n linite i cu
seriozitate.
Nerespectarea regulilor mai sus menionate poate conduce la
accidente nedorite, de aceea, abaterile vor fi sancionate conform
prevederilor legale i ale regulamentului de ordine interioar.

16

Bibliografie
1.M. Tanasescu, T. Gheorghiu, C. Cepisca- Masurari tehnice
2.Eugenia Isac-

Masurari electrice si electronice

3.www.regielive.ro

17