2/2013

1 RENA{TEREA

Preacucernici i Preacuvioi Prini,

Preacuvioase Maici i
Iubii fii i fiice duhovniceti,
Hristos a nviat!
Cu mare bucurie duhovniceasc prznuim astzi, n perioada celui mai frumos anotimp al anului,
dup un rstimp de pregtire sufleteasc, slvita zi a nvierii Domnului. Ne aflm n plin primvar, cnd
soarele strlucete luminos pe bolta cerului i cheam ntreaga fire la o via nou. Cmpurile au nverzit,
florile i pomii s-au umplut de podoab. Codrii s-au mbrcat n hain nou i rsun de simfonia miilor de
psri. Toate se mbrac n vemnt nou i renasc, ne mbie la nnoirea vieii i tresalt de bucurie c
Hristos a nviat.
Bunii cretini mrturisesc c s-au pregtit pentru acest mare praznic n vremea Sfntului i marelui
Post al Patelui, i-au primenit inimile, au primit razele binefctoare ale harului dumnezeiesc, nnoindui sufletele prin slujbele i binecuvntrile Bisericii.
De aceea, Biserica ndeamn n aceast noapte sfnt ca toat suflarea s participe la vestirea celei
mai mari minuni care st la temelia credinei noastre zicnd: Cerurile s se veseleasc dup cuviin i
pmntul s se bucure i s prznuiasc toat lumea cea vzut i cea nevzut, c a nviat Hristos,
bucuria cea venic (Tropar din Canonul nvierii).
Aceeai fire nconjurtoare i ntreaga natur ce s-a trezit la o nou via ne cheam la bucurie.
Astzi, cu mic cu mare, toi cei care participm la slujba de nviere, ne luminm din lumina cea
strlucitoare i nepieritoare a nvierii Domnului nostru Iisus Hristos. Cel ce S-a mrit pe Sine i a ptimit
dndu-i viaa ca pre de rscumprare pentru noi, a ieit din mormnt ca un Biruitor, a sfrmat peceile
iadului ca un Stpn peste cei vii i peste cei mori i S-a fcut prg a nvierii noastre ca un Domn i de
Via Fctor.
Iubii fii duhovniceti,
Sfnta nviere este izvorul ndejdii noastre n Dumnezeu i arvun a nvierii celei de obte la care
vom fi i noi prtai, avnd deplin ncredere n biruina vieii asupra morii, a luminii asupra ntunericului
i a binelui asupra rului. Noi credem cu trie n acest adevr de netgduit, pentru c el se sprijin pe
glasul ngerului, pe vestirea mironosielor, pe propovduirea apostolilor, pe sngele martirilor, pe
nvtura soboarelor i pe mrturisirea Bisericii. Acum primim ncredinarea c Cel ce a ptimit de bun
voie i a fost rstignit pentru mntuirea neamului omenesc, a nviat a treia zi i ne-a deschis uile
mpriei cerurilor.
Aceasta nseamn c am primit mntuirea prin jertfa de rscumprare adus pentru pcatele noastre
de Fiul lui Dumnezeu i am devenit fiii Tatlui Ceresc, pentru c n faa noastr s-au deschis porile spre
venicie. De aceea, Sfntul Ignatie al Antiohiei numete ziua nvierii ziua n care a rsrit viaa noastr,
ziua n care a nviat Hristos ("Istoria Bisericeasc Universal", vol. I, Ediia a II-a, Bucureti, 1975,
pag.7), dar i garania nvierii noastre, pentru c Dumnezeu Tatl din mare mila Sa, prin nvierea lui Iisus
Hristos din mori ne-a nscut din nou spre ndejde vie, prin naterea nestriccioas, nentinat i

RENA{TEREA 2

2/2013

nevetejit, pstrat n ceruri (I Petru I, 3-4).

Pentru c de credem c Iisus a murit i a nviat, tot aa (credem) c Dumnezeu pe cei adormii ntru
Iisus i va aduce mpreun cu El (I Tesaloniceni IV,14). Deci, prin aceast credin vom fi n permanent
comuniune cu Dumnezeu Tatl, dar i cu moii i strmoii notri ce au mrturisit acelai crez, pentru care
muli i-au dat viaa aprnd pmntul nostru binecuvntat de Dumnezeu dintru nceput, n care S-a slvit
continuu preasfnt numele Lui.
Credina n nvierea lui Hristos este garania nvierii noastre pentru c El nsui a spus: Eu sunt
nvierea i Viaa; Cel ce crede n Mine chiar dac va muri, va tri. i oricine triete i crede n Mine nu va
muri n veac (Ioan XI, 25-26), pentru c toi cei ce caut pe Domnul vor fi vii (Amos V, 6 ).
Iubiii notri,
nvierea Domnului ne-a adus acest dar al vieii venice i ori de cte ori o prznuim, prznuim pe Cel
ce ne-a dat dreptul de a fi mpreun cu El, att n cltoria vieii de aici, ct i dup trecerea din aceast via.
Cu alte cuvinte, nvierea noastr sufleteasc ct i dobndirea vieii venice sunt rodul nvierii lui Iisus
Hristos. Sfntul Apostol Pavel ne nva att de lmurit acest adevr. Noi nu ndjduim n Hristos numai
pentru viaa aceasta cci dac ndjduim n Hristos numai pentru viaa aceasta, suntem mai de plns dect
toi oamenii. ns Hristos a nviat i S-a fcut prga celor adormii. C de vreme ce printr-un om a venit
moartea, tot printr-un om i nvierea morilor. Cci precum n Adam toi mor, aa i n Hristos toi vor nvia
(I Corinteni XV, 20-23).
Dup cum Hristos Cel sculat din mori arta Sfntul Nicolae Cabasila nu mai moare i moartea
nu mai are nici o trie asupra Lui, tot aa, nici mdularele Lui nu vor mai vedea moartea n veac. Pentru
c, n ce chip, ar putea gusta moartea cele care pururi stau n strns legtur cu inima Celui ce nu
moare i numete mpria Tatlui tocmai strlucirea cu care S-a artat plin de lumin naintea
apostolilor, care au vzut acea mprie ca pe o lumin coborndu-se cu putere mare peste faa
oamenilor. i vor strluci drepii cu aceeai putere i mrire ca i Hristos, ei pentru c s-au nvrednicit de
aa fericire, iar El, de bucuria de a fi prta la fericirea lor.
Deci, nvierea lui Hristos este dovada cea mai puternic a dumnezeirii Lui (Romani I, 14), dar este i
garania nvierii noastre i st la temelia trupului tainic care este Biserica. Aadar, credina noastr n
nvierea lui Hristos este temelia ndejdii n viaa venic. Nici moartea nu o va putea despri de Hristos,
cci ori de trim, ori de murim, ai Domnului suntem (Romani XIV, 8).
Sfntul Apostol Pavel, Cel ce s-a ntlnit cu Hristos cel nviat pe drumul Damascului, Sfinii
Evangheliti i toi ucenicii, ca martori oculari, ne ncredineaz c L-au vzut pe Domnul, au vorbit cu El
i au mncat cu El. Aceast ntlnire cu Hristos cel nviat le-a dat ucenicilor temeiul, ndreptirea i
ndatorirea de a mrturisi ceea ce au vzut, adevrul n care trebuiau s cread, calea pe care trebuiau s
mearg i viaa pe care trebuiau s-o duc, dar i ncredinarea c tot ceea ce propovduise Iisus era de la
Dumnezeu, lundu-i n serios misiunea de a merge i nva i pe alii.
Aa au ajuns nvturile lui Iisus pn la noi, i noi credem n ele i credem n El, c a fost Fiul lui
Dumnezeu, prin tot ceea ce a nvat, prin ntreaga Lui via i, mai ales, prin nvierea Sa din mori.
nvierea este temeiul care d putere absolut nvturilor Sale, adevrul c Iisus Hristos e Fiul lui
Dumnezeu, prin aceea c a nviat din mori. Dac Hristos a nviat i dac noi vom nvia i vom avea de dat
socoteal de felul cum i-am urmat nvturile, se cuvine s lucrm n aa fel, nct nvierea noastr s fie
nviere spre via, nu spre judecat.
Iubiii notri,
Anul acesta, n Anul omagial al Sfinilor mprai Constantin i Elena n Patriarhia Romn, cu
prilejul aniversrii a 1700 de ani de la Edictul de la Milan (313), suntem chemai s devenim mrturisitori
ai libertii cretine, aezndu-i pe cei ntocmai cu Apostolii, drept modele n cinstirea Sfintei Cruci i grija
fa de Biseric i fa de sfintele altare.
Prin contribuia la promovarea nvmntului catehetic, prin aprarea dreptei credine ct i prin
opera social-filantropic pe care au dezvoltat-o, Sfinii mprai Constantin i Elena rmn modele de
urmat n toate vremurile.
De asemenea, ca semn de preuire fa de naintaii notri care au aprat credina cretin, s-au jertfit
pe altarul Bisericii i al neamului, transmind-o urmailor lor, crend o adevrat teologie romneasc,
Biserica i aaz la loc de aleas cinstire i preuire, publicndu-le opera i aniversndu-i la momentele
importante ale vieii i devenirii lor.
Unul din marii teologi ortodoci ai veacului trecut, Printele Dumitru Stniloae este comemorat
anul acesta n Patriarhia Romn, la mplinirea a 110 ani de la naterea sa i 20 de ani de la trecerea sa la
cele venice. Prin teologia sa vast, profund i bogat, crend o teologie n duhul rugciunii tainice care

2/2013

3 RENA{TEREA

restabilete legtura ntre revelaia biblic, tradiia prinilor, cntarea liturgic i rugciunea personal,
Printele Dumitru Stniloae rmne n memoria Bisericii un mrturisitor al iubirii divine i un aprtor al
demnitii umane.
Iubii fii i fiice duhovniceti,
n aceast zi a bucuriei supreme - Ziua nvierii - cnd Hristos S-a ridicat din mormnt ca un
Atotputernic, zdrobind ncuietorile iadului i slobozind pe cei legai acolo de veacuri, moartea a fost
dobort, viaa a fost propovduit i mntuirea noastr s-a mplinit. Astzi, s ne facem vestitori ai acestei
minuni dumnezeieti prin permanenta desvrire moral, aducnd laud i preamrire Stpnului a toate,
Care ne nva zicnd: Cel ce mi urmeaz Mie nu va umbla n ntuneric, ci va avea lumina vieii (Ioan
VIII,12).
A nviat Hristos nva Sfntul Chiril al Alexandriei clcnd moartea, ca i pe noi s ne
izbveasc de stricciune i, oprind tnguirea din pricina ei, s ne ncredineze s strigm plini de
bucurie: Ai ntors plnsul meu n bucurie, ai rupt sacul meu i m-ai mbrcat n veselie (Ps. XXIX,12).
nvierea lui Hristos s ne fac fii credincioi ai Luminii Sale i s ne alunge din suflete orice urm de
ndoial, s ne sporeasc credina, iubirea milostiv i pacea. Pentru Printele Stniloae: Lumina Lui
Hristos nu e numai nelegere a sensului vieii, ci o hran a vieii cele adevrate. Cci odat ce tii c viaa
are un sens, nu mai eti plictisit de ea, nu-i mai scade voina de-a tri. Iar cnd tii prin Lumina lui Hristos
care este viaa adevrat la care vei ajunge, te pregteti pentru ea. Nu te mai consumi n plceri trupeti
trectoare, ci sporeti n tine viaa de curie i de dragoste din Duhul dumnezeiesc, care-i sporete zi de zi
bucuria de-a fi.
Trebuie s cunoatei c dreapta credin pe care a mprtit-o Biserica, a cluzit n tot decursul
istoriei pe naintaii notri. Ei au pstrat-o i au aprat-o, de multe ori cu preul vieii lor. Nu s-au desprit
de ea i nu au amestecat-o cu alte nvturi strine pentru c au mpletit rugciunea cu munca, credina cu
fapta, poruncile cu omenia i iubirea de adevr cu dreptatea. De aceea, v ndemn s umblai cu toat
smerenia i blndeea, cu ndelung rbdare, ngduindu-v unii pe alii n iubire, silindu-v s pzii
unitatea Duhului, ntru legtura pcii. Este un singur Domn, o credin, un botez (Efeseni IV, 2-3, 5).
S fim buni i drepi, struind n fapta cea bun. S ne iubim unii pe alii ca fraii i s ne purtm cum
ne ndeamn Sfntul Apostol Pavel ntr-un chip vrednic de Evanghelia lui Hristos (Filipeni I, 27), avnd
aceeai iubire n suflet, aceeai cugetare (Filipeni I, 27).
Tradiia Ortodox nu prezint nvierea Domnului ca pe un act singular, ci ca pe o stare de comuniune
cu cei mai nainte adormii, pentru ca n felul acesta s devin mrturie pentru comuniunea noastr, n
misiunea liturgic i social, devenind arvun a propriei
noastre nvieri. Cele vechi s le prsii i s v mbrcai n
omul cel nou, cci cel ce triete n Hristos este fptur
nou (I Corinteni V, 17), n nfierea dumnezeiasc cu Cel ce
ne-a nscut, o prtie nu numai cu numele de dincolo, ci
una adevrat, prin Snge, prin Trup, prin Via (Sf.
Nicolae Cabasila). S umblai ntru El, nrdcinai i zidii
fiind ntr-nsul pentru c ntru El locuiete trupete
toat plintatea dumnezeirii (Coloseni II, 6-9).
mprtindu-v aceste nvturi ale dreptei credine
i ndemnuri printeti, rog pe Domnul nostru Iisus Hristos,
Cel nviat, s v binecuvinteze viaa i s v ajute s
petrecei praznicul nvierii cu sntate, bucurie i pace,
sporind n tot lucru bun i bine plcut lui Dumnezeu i
folositor oamenilor.
Hristos a nviat!
Al Vostru, Printe duhovnicesc de tot binele voitor i
pururi rugtor ctre Domnul,

RENA{TEREA 4

2/2013

Sf@ntul Ierarh Calinic

- model de via]# \n Hristos
Nu ne-am propus s# ]inem ast#zi o conferin]#
care s# nu aib# un con]inut documentar expres,
referitor la via]a [i nevoin]ele Sf@ntului Ierarh
Calinic, ci ne-am g@ndit c# ar fi mai bine s#
parcurgem via]a [i activitatea lui prin mijlocirea
Sfintei Scripturi, tem# care s# reliefeze cele dou#
caracteristici esen]iale ale Sf@ntului: chemare divin#
[i tr#irea plin# de sfin]enie. _n primul r@nd,
mul]umesc pentru invita]ie [i mul]umesc lui
Dumnezeu [i Sf@ntului Ierarh Calinic c# \n aceast# zi
de praznic, de 11 aprilie, ne-a \nvrednicit s# fim
\mpreun# cu dumneavoastr#, \n
rug#ciune [i medita]ie. Dorim s#
discut#m despre sfin]ii lui
Dumnezeu, printre care la loc de
cinste se num#r# Sf@ntul
P#rintele nostru Calinic,
Episcopul R@mnicului Noului
Severin. Este un lucru de mare
importan]# \n via]a [i activitatea
noastr# ca din c@nd \n c@nd s#
organiz#m aceste popasuri
duhovnice[ti [i s# le pres#r#m cu
frumoase \ndeletniciri suflete[ti.
Roadele acestor \ntruniri s# le
a[ez#m, apoi, \n comoara
sufletului nostru [i din ele s# ne
aliment#m ca s# putem spori pe
calea duhovniceasc#, spre
\mp#r#]ia cerurilor.
Vorbind despre \mp#r#]ia cerurilor \n mod
sigur c# ne g@ndim la M@ntuitorul nostru Iisus
Hristos [i la ce El a f#cut pentru noi odat# cu venirea
Lui \n lume. Fiul lui Dumnezeu Se face om,
deschiz@ndu-ne o nou# perspectiv# \n planul
existen]ei umane. El a venit \n lume nu ca [i cum n-ar
fi fost \n lume, c#ci ca Dumnezeu El este \n lume, dar
de data aceasta, prin \nomenire Sa, El vine \n lume [i
pogor@rea Lui are cu totul alt# semnifica]ie.
_ntruparea devine, \n felul acesta, ar#tare [i \nf#]i[are
a unui alt chip a lui Dumnezeu de a ac]iona \n lume [i
o alt# perspectiv# de a fi v#zut, de a fi contemplat [i
de a fi pip#it, a[a cum ne spune Sf@ntul Ioan
Evanghelistul (2).
Dumnezeu este \ntr-adev#r \mpreun# cu noi [i
locuie[te \n noi [i \mpreun# cu noi (3). Acest lucru
este un paradox, aproape greu de conceput cu mintea
noastr#: cum Cel Prea\nalt [i Care nu este cuprins de

(1)

nimic din lumea aceasta vine [i se a[eaz# \mpreun#

cu noi [i tr#ie[te via]a noastr#, n#sc@ndu-Se din
Preacurata Fecioar# \n Betleem. Aceast# revela]ie
aproape c# ne zguduie din toat# fiin]a noastr#, prin
intensitate [i semnifica]ie, c#ci, aici, pe p#m@nt
Dumnezeu S-a f#cut Om. {i nu numai c# S-a f#cut
Om, chiar [i no]iunea aceasta ne spune multe - dar
[i c# noi putem s#-L contempl#m \n ad@ncul
sufletului nostru [i s#-L vedem [i mai profund \n
taina inimii noastre. Atunci c@nd spunem c#
Dumnezeu S-a f#cut Om, El, Cel Prea\nalt, noi
m#rturisim c# El este \mpreun#
cu noi [i s#l#[luie[te \n noi [i ne
cur#]e[te de toat# \ntin#ciunea.
S# ne g@ndim c# Apostolii
M@ntuitorului Iisus Hristos
st#teau chiar l@ng# El [i, cum
este tradi]ia iudaic#, El dormea
al#turi de ei [i m@nca \mpreun#
cu ei din aceea[i m@ncare [i bea
din aceea[i b#utur#. Ei bine,
Dumnezeu dormea l@ng#
oameni, Dumnezeu folosea
aceea[i m@ncare ca [i oamenii,
vorbea ca [i oamenii [i suferea ca
[i oamenii. Deci, Cel care nu
m#n@nc# niciodat# [i Cel care nu
doarme niciodat# sta al#turi cu
Apostolii [i cu cei care nu-L
iubeau: fariseii [i c#rturarii, care
\ntotdeauna _l pizmuiau [i-I g#seau motive ca s#-L
judece [i s# arate c# El nu este Mesia.
Dar, Dumnezeu i-a chemat pe to]i [i ne cheam#
[i pe noi nu numai printr-o chemare divin#, ci ne
cheam# pentru c# El este \n existen]a noastr# [i \n
via]a noastr#. Nici nu putem s# g@ndim vreodat# c#
noi am exista f#r# Dumnezeu, pentru c# \ns#[i via]a
ne-ar contrazice, via]# care nu este ceva palpabil, ci
ceva pe care o tr#im [i o sim]im, fiind dat# de
Dumnezeu, care a venit \n lume ca lumea via]# s#
aib# [i s# aib# din bel[ug (4). Via]a \[i are izvorul \n
Dumnezeu [i, prin urmare, chiar via]a este aceea care
dovede[te existen]a lui Dumnezeu. Putem spune pe
drept cuv@nt c# credin]a noastr# este via]# [i este un
dar al lui Dumnezeu [i c@nd spunem dar, noi ne
referim la cuv@ntul a avea, ca \n formula am
credin]#, am via]# [i am identitate. Deci, c@nd
spunem c# avem credin]#, spunem c# noi suntem

2/2013

credincio[i [i suntem \n planul ve[nic a lui

Dumnezeu. Credin]a d# identitate vie]ii noastre, [i,
prin urmare, ea este ceea ce Dumnezeu voie[te s#
pun# \n sufletul nostru ca s#m@n]# a nemuririi. {i
odat# cu credin]a, Dumnezeu ne spore[te [i via]a,
fiind existen]a noastr# fericit#. Din acest motiv
virtutea nu este o ac]iune care se exercit# \n exterior,
adic# lucr#m ceva care s# aib# numai o aplica]ie
exterioar#, ci ea opereaz# at@t \n exterior, c@t [i \n
interiorul nostru. Cum ne putem da seama, virtutea
credin]ei este acel ceva care ne face pe noi s# fim mai
buni, s# fim des#v@r[i]i [i s#-L avem pe Dumnezeu \n
sufletul nostru, [i bine\n]eles, s# fim cu adev#rat
purt#tori de Dumnezeu. Pentru c# \ns#[i virtutea este
[i defini]ia lui Dumnezeu, de exemplu Dumnezeu
este iubire (5), \nseamn# \n primul r@nd c# sensul
virtu]ii este acela de a participa la harul lui
Dumnezeu prin f#ptuire, adic# a te \mp#rt#[i de
iubire [i a da [i altora din iubirea ta. Atunci c@nd ne
iubim unii pe al]ii, de bun# seam# c# noi _l avem pe
Dumnezeu \n interiorul nostru, at@t ca existen]# care
d# sens vie]ii noastre, c@t [i ca model [i chemare spre
El [i spre ve[nicie. Dac# spunem c# suntem
credincio[i, se \n]elege de la sine c# credin]a noastr#
trebuie s# devin# o lucrare interioar# [i o manifestare
exterioar# prin fapte bune, lucrare din care noi s#
sim]im pe Dumnezeu prin \ns#[i taina credin]ei [i a
gust#rii vie]ii ve[nice.
Dumnezeu ne-a f#cut \n a[a fel \nc@t noi s# fim
permanent \n familiaritatea Lui, s# primim vizita Lui
precum Adam [i Eva \n Rai. De fapt, direc]ia noastr#
de lucru [i scopul existen]ei noastre este \ntotdeauna
redob@ndirea Raiului pierdut de Str#mo[ii no[tri. Ne
\ntoarcem acolo de unde Adam a c#zut, ca s#

5 RENA{TEREA

recuper#m taina existen]ei celei adev#rate. Raiul,

prin venirea Fiului lui Dumnezeu la noi a devenit o
existen]# \n bine, de aceea noi _l dorim at@t de mult
pentru c# vrem s# tr#im \n bine adev#r [i frumos.
Astfel, c@nd M@ntuitorul Hristos ne spune:
_mp#r#]ia lui Dumnezeu este \n#untru vostru (6), El
vrea s# ne \ncredin]eze c# este \n noi, El fiind Raiul \n
interiorul nostru, f#r# s# Se identifice cu acesta, c#ci
acolo unde este Dumnezeu acolo este [i Raiul Lui.
De aceea tr#im Raiul \nc# din via]a aceasta pentru c#L avem pe Domnul \n interiorul nostru, prin Taina
Sf@ntului Botez [i prin Sf@nta _mp#rt#[anie. Evident,
opusul acestei experien]e este tr#irea iadului, a
distrugerii, tr#irea dificult#]ilor insurmontabile, a
absurdului, a greului existen]ial care, ca un h#u,
scufund# pe om \ntr-o existen]# absurd# departe de
starea lui fireasc#.
Deci, M@ntuitorul Hristos, prin jertfa [i
sacrificiul S#u, ne a[az# iar#[i \n Raiul, \n bucuria
P#rintelui Ceresc. Cum [tim din Sfintele Evanghelii,
sluga bun# [i credincioas# este chemat# s#
mo[teneasc# _mp#r#]ia cerurilor: bine slug# bun# [i
credincioas#, peste pu]ine ai fost pus#, peste multe te
voi pune, intr# \ntru bucuria Domnului T#u (7).
Aceast# intrare \n Paradis este, prin urmare, o
bucurie a Domnului nostru Iisus Hristos, o bucurie
care nu se va lua niciodat# de la noi, o bucurie care
trece dincolo de triste]ea calvarului existen]ei
noastre. Dar pentru a ajunge acolo avem nevoie cu
adev#rat s# ne cur#]im de zgura p#catului, s# ne
u[ur#m de tot ceea ce este r#u pentru ca s# trecem
prin poc#in]# dincolo de str@mtoarea iadului [i a
mor]ii ve[nice. Este firesc [i niciodat# nimeni nu se
poate da la o parte de la aceast# transformare

RENA{TEREA 6

2/2013

interioar# dac# vrea s# ajung# \n ceruri. De fapt

aceast# metamorfoz# o suport# to]i oamenii chiar [i
Laz#r, prietenul M@ntuitorului Iisus Hristos. {i el
este chemat s# treac# prin acest creuzet al existen]ei,
prin moarte, ca apoi s# re\nvie [i s# fie primul martor
al \nvierii. Bine\n]eles c# acela[i lucru se petrece [i cu
cei care au fost participan]i la _nvierea M@ntuitorului
Iisus Hristos, pe care Domnul i-a ridicat din taini]ele
iadului. Faptul c# vorbim despre o \nviere, cum este
cazul lui Laz#r, sau al fiicei lui Iair sau fiului v#duvei
din Nain, nu ne limiteaz# s# cuget#m la \nvierea care
nu mai are sf@r[it niciodat#. De aceast# \nviere
dispunem [i noi \ntruc@t suntem mo[tenitori ai
acestei \nvieri a M@ntuitorului Hristos. Din aceast#
perspectiv# credem c# _nvierea, ca ultim# treapt# a
existen]ei p#m@nte[ti a M@ntuitorului Hristos, este
pentru noi prima treapt# a urcu[ului spre _mp#r#]ia
cerurilor. De la acest punct \ncepem s# cl#dim
existen]a noastr#, via]a noastr#, adic# de c@nd ne
botez#m \n Moartea [i _nvierea M@ntuitorului Iisus
Hristos, ca apoi s# cre[tem \n Duhul Sf@nt prin Taina
Mirului [i s# ajungem la v@rful cel mai \nalt al
\ndumnezeirii prin unirea des#v@r[it# cu Domnul \n
Sf@nta _mp#rt#[anie. Gust@nd, astfel, din roadele
ve[niciei, vom ajunge acolo s#-L vedem fa]# c#tre
fa]#. Deci, a vedea fa]# c#tre fa]# (8), \nseamn# a ne
\nt@lni cu M@ntuitorul Iisus Hristos [i a fi una cu El,
c@nd tot ceea ce este El vom fi [i noi, \n afar# de a fi
dumnezei dup# fire, lucru care este numai al lui
Dumnezeu. Fa]# c#tre fa]# este efectiv suprapunerea
fe]ei Lui peste chipul nostru, sau acea asem#nare pe
care noi o dorim s# fie \mprimat# de persoana
M@ntuitorului Iisus Hristos. Astfel, cu c@t virtutea
noastr# este mai puternic#, mai penetrant#, mai
familiar# vie]ii noastre, cu at@t pe chipul nostru se
\ntip#re[te \ns#[i icoana Fiului lui Dumnezeu
\nomenit. Pentru c# virtutea, cum spuneam, este
defini]ia lui Dumnezeu [i bine\n]eles ea intr# \n
interiorul nostru ca o s#geat#. Aceast# s#geat# este
lucrarea a dragostei dumnezeie[ti, cum o poveste[te
at@t de frumos C@ntarea C@nt#rilor, unde autorul ne
spune c# mireasa a[teapt@nd pe Mirele ceresc cu care
s# se \nt@lneasc# \ntr-o atmosfer# poetic# de
prim#var#, dep#[e[te \nghe]ul iernii [i deodat# este
str#puns# de primii muguri ai frumuse]ii de nedescris
a iubirii divine, ca o adev#rat# explozie de lumin# [i
de culoare. _ntr-adev#r omul este cuprins de
prim#vara bucuriei [i chiar avem \n c@nt#rile la
slujba Sf@ntului Gheorghe, cuvintele r#s#rit-a
prim#vara [i S-a ar#tat lumina lui Hristos. Aceasta
este o dovad# c# Pa[tile nostru este a[ezat \n
prim#var#, ca s# ne arate c# \ntr-adev#r Pa[tele este

Raiul \ns#[i. A[adar, nu mai vorbim despre un

paradis pierdut, ci un paradis redob@ndit, reg#sit ca \n
imnele Sf@ntului Roman Melodul [i mai ales \n cele
ale Sf@ntului Efrem Sirul. Poezia siriac#, izvor@t# din
poezia Vechiului Testament, ne pune \n rela]ie cu
via]a misticilor \n care vom g#si elementele de baz#
ale spiritului uman \ndr#gostit de Dumnezeu.
Sufletele sunt, \ntr-adev#r, miresele lui Hristos, care
a[teapt# pe Mirele Ceresc pentru a intr# la nunta
Mirelui \n c#mara \mp#r#teasc# (9). Deci, orice
mistic este un adev#rat \ndr#gostit de Dumnezeu,
care nu poate s# uite acest moment al \nt@lnirii sale cu
Stap@nul vie]ii, c#ci atingerea dumnezeiasc# a laturei
sensibile a sufletului este un moment unic [i, \n
acela[i timp, un moment de revela]ie. C@nd
Dumnezeu atinge corzile sufletului uman, ele nu pot
dec@t s# vibreze de iubire [i uimire, iar limba omului
devine ca o trestie ce scrie degrab#, fiind cuprins# de
zv@cnirea cutremur#toare a Duhului. Astfel omul
este at@t de rapid \n sim]#mintele sale c# se pune \ntro mi[care duhovniceasc# ce sesizeaz# [i se
sensibilizeaz# ca o harp# duhovniceasc#. _n atari caz,
vibra]iile sufletului \n contact cu Dumnezeu, nu sunt
altceva dec@t imne [i poezie (10). Aceste imne de
bucurie [i aceast# poezie spiritual# sunt, cum spune
Blaise Pascal, lacrimi de bucurie, care se
prefigureaz# ca dovezile vizibile ale unui suflet
cuprins de flac#ra dumnezeiasc#. Cu to]ii [tim c# \n
via]a noastr# o astfel de bucurie se exprim# prin
gesturi, prin luminarea fe]ei, sau printr-o debordare
interioar# de pace [i chiar prin lacrimi. Fire[te,
acestea sunt de bun# seam# aspectele omului
duhovnicesc care \ntr-adev#r tr#ie[te intens mi[carea
interioar# a Duhului [i o contureaz# ca \ntr-un
supraplin al sufletului.
Nici trupul nu r#m@ne departe de aceste
manifest#ri duhovnice[ti, \ntruc@t \[i manifest# [i el,
cu posibilit#]ile lui de exprimare, bucurie
dumnezeiasc# pe care Sf@ntul Apostol Pavel, r#pit
p@n# la al treilea cer, o consider# a fi \n afar# de trup
(11). Cuvinte Apostolului vor s# ne spun# c# este
imposibil s# redai prin cuvinte materiale ceea ce este
spiritual [i de necuprins. De altfel, este imposibil s#
redai un sentiment omenesc, cum [tim, chiar dac#
este unul uman de dragoste, ci atunci c@nd vrei s#-]i
exprimi aceste bucurii folose[ti poezia sau c@ntecul,
manifest#ri spirituale corespunz#toare unei st#ri de
dragoste, nedefinite din punct de vedere al
frazeologiei [i ale cuv@ntului. Deci, dac# bucuria
duhovniceasc# este ca o s#geat# trimis# \n inima
noastr# de Mirele Hristos, care p#trunde ad@nc \n
interiorul nostru [i sensibilizat de aceast# putere

2/2013

dumnezeiasc# suntem cuprin[i \n splendoarea

osp#]ului sacru la care M@ntuitorul Iisus Hristos
cheam# \ntreaga lume (12), \nseamn# c# la acest
osp#] sacru nimeni nu poate s# fie dispre]uit sau
desconsiderat, chiar dac# a venit f#r# hain# de nunt#.
F#r# \ndoial# c# pe cel nepreg#tit, pe acela,
Dumnezeu \l sesizeaz# printre mul]imea de invita]i [i
evident c# o astfel de stare sufleteasc# atrage dup#
sine [i o pedeaps# corespunz#toare. Urmarea acestei
dojane a Domnului, Care a f#cut nunt# \mp#r#teasc#,
este lua]i-l [i scoate]i-l afar# \n \ntuneric (13), pentru
c# a \ndr#znit s# intre la cin# nepreg#tit.
A[adar, bucuria duhovniceasc# este o invita]ie
la via]a dumnezeiasc# [i o comuniune des#v@r[it# cu
M@ntuitorul Hristos a[a cum o vedem \n via]a
Sf@ntului Ierarh Calinic. Sf@ntul Calinic din fraged#
copil#rie a reu[it s# dep#[easc# limitele unei copil#rii
obi[nuite, pe care fiecare dintre noi a tr#it-o. El a
mers deasupra celor trec#toare [i s-a ridicat la cele
cere[ti pentru c# avea cugetul mai mult la cele
duhovnice[ti dec@t la cele p#m@nte[ti, consider@nd
c# lucrurile p#m@nte[ti pot fi dep#[ite printr-o
preocupare \nalt#. Deci, putem vorbi de primii
germeni ai sfin]eniei \n via]a unor sfin]i, \nc# din
fraged# copil#rie, a[a cum afl#m din via]a Sf@ntului
Nicolae, care, pe c@nd era prunc, miercurea [i
vinerea nu sugea la s@nul mamei sale (14). Cel care a
alc#tuit via]a sf@ntului, a surprins aceast# frumoas#
\ndeletnicire care afirm# c# sf@ntul a fost chemat la
sfin]enie din p@ntecele maicii sale. N-am putea spune
c# Sf@ntul Nicolae ar fi avut un har special sau o
chemare deosebit# de a noastr#, cum zic unii, ci este
vorba de o sensibilizare a sufletului care poate s# fie

7 RENA{TEREA

dat# unei persoane. Aceast# chemare poate cel mult

s# fie comunicat# [i de mama pruncului prin
rug#ciunea [i via]a ei curat#, sau de familia
pruncului, deoarece [i mama [i familia au un rol
important \n via]a omului. De aceea trebuie s# fie
obi[nuit# familia cu post [i cu rug#ciune, ca pruncii
s# creasc# viguro[i \n credin]# [i s# devin# sfin]i.
Sf@ntul Apostol Pavel numea pe cre[tinii din Corint
sfin]i (15)\ntruc@t to]i se \mp#rt#[eau, dup# post,
rug#ciune [i spovedanie, cu Trupul [i S@ngele
M@ntuitorului nostru Iisus Hristos.
A[adar, ne \mp#rt#[im cu Trupul [i S@ngele
M@ntuitorului [i cre[tem \n v@rst# [i \n des#v@r[ire.
Cre[tem cu v@rsta cum Domnul cre[tea [i Se \nt#rea
cu trupul [i cu \n]elepciunea. Aceste momente ale
v@rstei sunt legate de maturitatea omului [i trebuie s#
fie sincronizate cu momentele maturit#]ii spirituale.
Exist#, deci, o maturitate din punct de vedere
biologic, dar exist# [i o maturitate spiritual#, cum
vedem din via]a Sf@ntului Calinic. Sf@ntul a reu[it s#
lege cele dou# v@rste: v@rsta duhovniceasc# cu v@rsta
trupeasc#, f#c@nd din am@ndou# una duhovniceasc#
[i binepl#cut# lui Dumnezeu. Este un lucru esen]ial
ca omul s# realizeze \n via]a sa personal# aceast#
unitate spiritual# pentru a ajunge la ceea ce se
nume[te monos, monahos adic# de a fi singur
\mpreun# cu Dumnezeu. _n limba ebraic# monah,
isidah este acela care s-a unit singur cu Dumnezeu
singur. Monahul este acela care nu a devenit un
singuratic, ci, prin via]# curat# [i credin]# \nfl#c#rat#,
s-a unit cu Dumnezeu \ntr-o singur# ipostaz#, adic#
\ntr-o singur# form# a \n]elepciunii [i a puterii
Duhului. Astfel toate calit#]ile [i toate capacit#]ile

RENA{TEREA 8

2/2013

suflete[ti [i trupe[ti ale acestuia converg \nspre un

centru mistic al inimii. De fapt acest loc tainic este [i
centru existen]ei spirituale a omului, centru care
antreneaz# mi[carea noastr# spre M@ntuitorul Iisus
Hristos. Acest centru al vie]ii d# posibilitate
nevoitorului s# tr#iasc# mai plastic mi[carea c#tre
Dumnezeu. S# ne \nchipuim c# traiectoria vie]ii
noastre este ca o raz# a unui cerc care se dirijeaz# spre
centrul cercului. Fire[te, centrul cercului este _nsu[i
Domnul slavei, de la Care ne vine toat# puterea, toat#
darea cea bun# [i tot darul des#v@r[it. Atunci c@nd ne
apropiem de centrul cercului, adic# de M@ntuitorul,
constat#m c# ne apropiem [i de ceilal]i fra]i care
merg \mpreun# cu noi spre centru. Astfel, cu c@t ne
apropiem mai mult de M@ntuitorul Hristos, cu at@t
constat#m c# ne apropiem de centrul cercului, [i cu
c@t suntem mai aproape de Dumnezeu, b#g#m de
seam# c# ne intersect#m cu razele celorlal]i din jurul
nostru. Aceast# apropiere are aspectul comuniunii
pline de iubire, o comuniune a sfin]ilor, o comuniune
a oamenilor care au aceea[i ]int# [i aceea[i dragoste,
aceea[i bucurie de a vedea pe M@ntuitorul Iisus
Hristos [i de a tr#i \mpreun# cu El.
Bine\n]eles, Sf@ntul Calinic dup# ce a ajuns \n
M#n#stirea Cernica a \nt@lnit pe ace[ti oameni sfin]i,
at@t pe stare]ul Timotei c@t [i pe ceilal]i p#rin]i care se
osteneau, fiind condu[i \n nevoin]ele lor dup# legile
paisiene ale Sf@ntului stare] Gheorghe. Ei aveau cu
to]ii o via]# de ob[te [i o via]# de rug#ciune [i de
medita]ie des#v@r[ite. Via]a lor c#lug#reasc# era o
via]# de d#ruire total# lui Dumnezeu [i oamenilor. _n
aceast# ambian]# Sf@ntul Calinic s-a des#v@r[it [i s-a
dezvoltat \n cunoa[tere spiritual# [i educa]ional#,
av@nd un dor nepotolit dup# Dumnezeu. _n acest ritm
de via]# [i rug#ciune isihast#, Sf@ntul a ajuns la
\n#l]imi spirituale de negr#it.
Dup# cum ne putem da seama, fiecare vine \n
m#n#stire sau la biseric# cu o iubire sau cu c@teva
virtu]i pe care le-a mo[tenit din familie sau din
experien]a persoanal#, dar niciodat# acestea nu sunt
suficiente. M@ntuitorul Iisus Hristos ne spune c# [i
dac# am \mplinit toat# Legea [i Proorocii n-am f#cut
prea mare lucru, pentru c# am f#cut numai ceea ce
trebuia s# facem. Prin urmare, dac# punem \n balan]#
[i \n cercetare cele f#cute de noi, am constata,
categoric, c# cele f#cute de noi au fost f#cute cu
ajutorul lui Dumnezeu [i, prin urmare, nu avem
motive certe s# ne gratul#m (16). Este vorba, dup#
cum vedem, de o lucrare sinergetic# a Duhului Sf@nt,
Care opereaz# \n interiorul nostru [i ne \ndeamn#
totdeauna spre mai mult [i mai bine. Sf@ntul Apostol
Pavel ne spune c# Duhul Sf@nt este Acela Care ne

\ndeamn# la tot lucru bun [i tot El este Acela Care ne

ajut# s#-l [i \mplinim. Cum constata]i, Duhul Sf@nt,
de[i este o Persoan#, El Se ascunde \ntotdeauna \n
spatele nostru, ca pe noi s# ne pun# \n fa]#, s# ne
scoat# \n eviden]#, astfel ca lucrarea noastr#, care se
realizeaz# \n sufletul nostru prin harul S#u, s# ne fie
dat# nou# [i s# ne bucur#m de ea. Asta \nseamn# c#
fapta trebuie s# nu fie departe de smerenia
corespunz#toare, fiind realizat# numai cu puterea
Duhului Sf@nt [i pentru Dumnezeu [i m@ntuirea
noastr#. Deci, Duhul Sf@nt este Via]a prin excelen]#,
este puterea [i mi[carea care realizeaz# \n interiorul
nostru dorin]a ca s# voim, s# ne mi[c#m [i s# fim. El
nu ne las# niciodat# ca s# r#m@nem \n urm# atunci
c@nd suntem \ntr-un derapaj \nspre lucrurile rele,
atunci c@nd aproape nimic nu se mai lucreaz# eficient
\n noi. El, totu[i r#m@ne \n noi pentru c# via]a r#m@ne
\n noi, harul Lui fiind ca un foc care \nc#lze[te
permanent poten]ele noastre ca s# le duc# spre
lucrarea faptelor bune. A[a c# dac# cineva lucreaz#
permanent cu puterea Duhului, toate valorile din
acela, care uneori sunt undeva la limita realiz#rii,
deodat# sunt puse \n func]iune [i via]a acestuia
devine binecuv@ntat# [i sfin]it#. Evident, nu privim
neap#rat spre ceea ce omul manifest# \n exterior, ci
spre ceea ce tr#ie[te \n profunzimea sufletului s#u. _n
felul acesta valoarea devine o comoar# de nedescris a
sufletului, at@t pentru folosul s#u, c@t [i al celorlal]i.
Deci, Duhul Sf@nt este Acela Care \ntotdeauna
Se roag# \n noi cu suspine negr#ite [i Care lucreaz#
\n noi ceea ce trebuie s# facem [i s# \mplinim pentru
m@ntuirea noastr#. El cunoa[te existen]a noastr#,
fiind Dumnezeu Care a conturat existen]a noastr# [i
se afl# \n chipul nostru, ca \ntr-un cod tainic. Astfel,
El ne d# mistic tot ceea ce trebuie s# realiz#m [i c@nd
trebuie s# realiz#m, ce trebuie s# facem [i c@nd
trebuie s# facem. Dac# noi suntem \n comuniune cu
El, prin voin]a noastr#, ne acord#m cu El \n sfin]enie
\n sensul unui acord de chitar#. Prin urmare, Duhul
Sf@nt acordeaz# \n interiorul nostru capacit#]ile
noastre suflete[ti, ca s# rezoneze dup# planul lui
Dumnezeu, astfel noi devenim pe drept cuv@nt imnul
slavei lui Dumnezeu \n interiorul nostru [i \n lumea
\nconjur#toare. Tocmai de aceea putem [i spune \n
rug#ciunea Tat#l nostru fac#-se voia Ta, precum \n
cer a[a [i pe p#m@nt (17). Aceasta \nseamn# c# voia
lui Dumnezeu lucreaz# \n interiorul nostru, prin
decizia noastr#, \nc@t harul face din noi familiari cu
Dumnezeu, tr#ind \mpreun# cu sfin]ii [i cu
Dumnezeu. Or, Cel care face aceast# lucrare este
Duhul Sf@nt, Cel Care pe cele neputincioase le
vindec#, iar pe cele cu lips# le-mpline[te (18).

2/2013

Sf@ntul Calinic, cum spuneam mai sus, intr@nd

\n m#n#stire, a g#sit aici o mul]ime de p#rin]i
duhovnice[ti cu care s-a unit suflete[te, el venind cu
j#ratecul s#u duhovnicesc la focul sacru al m#n#stirii.
Astfel, Sf@ntul a ad#ugat intensitate [i c#ldur# divin#
la c#ldura divin# a p#rin]ilor, sporind [i mai mult
lumina dumnezeiasc# a acestei sfinte m#n#stiri. O
m#n#stire se dezvolt# tocmai pe acest foc sacru [i pe
axa care leag# cerul cu p#m@ntul; cu c@t este mai
intens# rug#ciunea, cu c@t sunt mai mul]i credincio[i
care se roag#, [i cu c@t lumina dumnezeiasc#
str#luce[te \ntr-o m@n#stire, cu at@t mai mult atrage
dup# sine [i alte persoane care vor s# participe [i s# se
\mp#rt#[easc# din aceast# lumin# dumnezeiasc#.
Exist# o lucrare metafizic# \n via]a de m@n#stire,
cum de altfel exist# [i o Liturghie cosmic#, din care
nu numai noi ne \mp#rt#[im, ci \ntreaga crea]ie a lui
Dumnezeu. C@nd intr#m \ntr-un astfel de loc sf@nt
particip#m efectiv la taina rug#ciunii [i ne
\mp#rt#[im de prezen]a [i lucrarea Duhului Sf@nt.
Fapt este c# Duhul Sf@nt lucreaz# pretutindeni, dar \n
asemenea locuri El vrea ca aceast# c#ldur# care se
degaj# din existen]a noastr#, din via]a noastr#, s# fie
folositoare pentru to]i. De aceea Sf@ntul Calinic
transform# energiile negative din jurul s#u, din
lumea sa, \n energii pozitive de sfin]enie, chiar cu
pre]ul suferin]ei [i al \ndur#rilor sale. Cum [tim din
vie]ile sfin]ilor, de multe ori sfin]ii sunt def#ima]i [i
tr#iesc angoasa mor]ii. De exemplu, martirii din
primele veacuri sufereau chinuri, dar aveau puterea
de a transforma lumea lor, ca drojdia care lucreaz# \n
f#in# [i care penetreaz# \n ad@ncul existen]ei lumii,
d@nd materiei amorfe un con]inut omogen [i
personalizat. De altfel, ceea ce era f#r# con]inut \n
starea de neunire cu Dumnezeu, prin puterea
Duhului Sf@nt, din sfin]ii mucenici, primea
consisten]# [i identitate. _n felul acesta s-a creat
spiritualitatea martiric# care a creat focarul de
religiozitate cre[tin# [i monahal#. Uneori sfin]ii, prin
sfin]enia lor, au dat unor localit#]i [i ora[e, \n istoria
lumii, numele lor sfinte pentru c# s-au nevoit pentru
Dumnezeu. Pentru noi, cei din Oltenia, Sf@ntul
Calinic este d#t#torul de ton al sfin]eniei acestei
Mitropolii. Prin via]a [i nevoin]ele lui, el a focalizat
sfin]enia spre credincio[i, spre biserici [i m@n#striri,
dovedind c# n-a trecut pur [i simplu de aici \n
ve[nicie, sau s-a dep#rtat de lumea aceasta, ci tr#ie[te
efectiv \mpreun# cu noi, fiind legat de existen]a
noastr# p#m@nteasc# [i cereasc#. Ca atare, Sf@ntul
Ierarh nu s-a retras singur \n Rai, ci este \n interiorul
nostru [i \n acest interior el p#time[te pentru noi [i
pl#m#de[te permanent valorile noastre spirituale.
Istoric vorbind, Sf@ntul Calinic este cel care

9 RENA{TEREA

preia tradi]ia paisian# a Stare]ului Gheorghe de la

Cernica [i o duce mai departe. A duce mai departe nu
\nseamn# a transmite ceva primit de la altcineva, ci
se refer# la a tr#i cele primite, a le sintetiza [i a le
comunica mult mai str#lucit dec@t le-ai primit. S-ar
spune, cu alte cuvinte, c# Sf@ntul a preluat din
experien]a p#rin]ilor, acest fel de a fi c#lug#resc, [i a
dus la genera]iile urm#toare ce s-a [i mo[tenit \n
M#n#stirea Cernica. Prin aceast# cuprindere, el a
intrat \ntr-o tradi]ie [i \ntr-un mecanism care s-a
mi[cat exact \n ritmul \n care a fost el creat [i s-a
transmis mai departe mult mai str#lucitor. Prin
urmare, nimeni dac# vrea s# mearg# spre _mp#r#]ia
cerurilor nu poate s# se mi[te anapoda, ci trebuie s#
se mi[te \n acela[i ritm cu p#rin]ii [i cu slujbele
bisericii. Nu putem s# schimb#m mersul slujbelor,
pentru c# ele au fost g@ndite s# fie, at@t locale, c@t [i
cosmice \n acela[i timp, adic# zidite dup# structura
Bisericii din ceruri [i a templului nostru interior.
Numai \n felul acesta omul poate ajunge pe aripile
tradi]iei [i al slujbelor sfinte \n v@rful des#v@r[irii, la
Dumnezeu. Este o poezie foarte frumoas# \n lirica lui
Vasile Voiculescu, care ne spune: rug#ciunea este
cheia cu care \ntorc ornicul sufletului meu [i-l
potrivesc s# mearg# dup# Tine, Dumnezeu. Deci,
rug#ciunea este tocmai modelul de lucrare dat# de
Dumnezeu omului, experimentat# de sfin]i, pus# \n
via]a Bisericii pentru ca prin ea omul s# poat# s#
mearg# \n acela[i ritm cu cerurile [i cu lumea
\nconjur#toare. Sf@ntul Calinic a intrat \n acest
mecanism, sintetiz@nd via]a duhovniceasc# [i
f#c@ndu-se pe sine \n subiect al acestei tr#iri. El a
cuprins deodat# ceea ce este important: postul [i
rug#ciunea, mersul la biseric#, ascultarea pe care le-a
utilizat cu maxim# eficien]#. De fapt aceste valori pe
care novicele, c#lug#rul [i orice credincios le
dob@nde[te din marele tezaur al Bisericii [i al locului
\n care se afl#, sunt ca ni[te pietre pre]ioase pentru cel
ce iube[te cu adev#rat pe Dumnezeu. Astfel, valorile
credin]ei cresc \n interiorul de tain# al omului curat [i
se zidesc ca \n turnul lui Herman, unde \ngerii
[lefuiesc permanent pietrele care nu sunt [lefuite [i
fiecare dintre acestea \[i descoper# rostul ei \n turnul
Bisericii. A a[eza ceva \ntr-un loc \n limba noastr#
\nseamn# al rostui, lucrare care are conota]ia de a
a[eza o piatr# una l@ng# alta, la rostul respectiv, care
ne duce cu g@ndul la via]a personal# care trebuie s#
fie conform r@nduielii divine, spre o direc]ie [i un
rost s#n#tos. Cel care nu-i a[ezat bine \n aceast#
construc]ie este f#r# rost [i va fi aruncat afar# din
Turn. {i c@nd vorbim cuvinte f#r# rost \nseamn# c#
rostim cuvinte care nu sunt a[ezate la locul lor, adic#
n-au \n]elepciune [i zidire. _ntr-una din rug#ciunile

RENA{TEREA 10

2/2013

de la Liturghia Darurilor se spune c# diavolul

intervine de nenum#rate ori chiar \n discursul nostru
sau \n g@ndirea noastr#, \n fapta noastr# s# o perturbe
[i s# o dirijeze spre alte lucruri. El caut# s# g#seasc#
\n mi[carea sufletului o sp#rtur# ca s# introduc# pe
acolo, cum spune Sf@ntul Ioan Gur# de Aur, ceata lui
de t@lhar, ca \n felul acesta s# prade cetatea sufletului
nostru [i s-o distrug#.
La Sf@ntul Ierarh Calinic, privegherea,
rug#ciunea [i medita]ia au f#cut din el o persoan#
duhovniceasc#, o persoan# remarcat# de
contemporanii s#i, o persoan# care poate s#
primeasc# [i alte sarcini, alte chem#ri, cum este cazul
preo]iei. Dup# ce a fost primit \n monahism a fost de
\ndat# hirotonit ierodiacon [i apoi ieromonah. Dup#
aceea a fost hirotesit duhovnic [i stare] \n m#n#stire.
Cum vedem, Dumnezeu l-a promovat [i l-a ridicat
printre ai s#i ca s# conduc# [i s# formeze sufletele
\nsetate de _mp#r#]ia cerurilor. Spuneam despre
sinteza duhovniceasc#, c# sf@ntul este o sintez# a
celor trecute [i \n acela[i timp o permanen]# a
sintezei din via]a celor din jurul s#u, el este [i un
simbol, pentru c# el preia toate dimensiunile vie]ii
monahale [i le grupeaz# pentru ca s# devin# un
simbol al prezen]ei lui Dumnezeu \n m@n#stire [i \n
lume. Simbolul este ceea ce une[te, ceea ce
grupeaz#, form@nd un semn care atrage [i ghideaz#
pe to]i. Opusul simbolului este diavolul, acela care
risipe[te, care \mpr#[tie [i care dep#rteaz#. Atunci
c@nd M@ntuitorul a \ntrebat pe duhul care locuia \n
demonizatul din Gadara Care este numele t#u?,
acesta i-a r#spuns mul]ime (19), ceea ce semnific#
mul]i [i risipi]i, \mpr#[tia]i, diversifica]i. Evident
diavolul caut# [i prin felul lui de a fi s# fac# mult#
r#utate, mult# pierdere [i mult# distrugere \n r@ndul
oamenilor, fiind duhul risipirii. _n rug#ciunea
Sf@ntului Efrem Sirul duhul risipirii este amendat cu
cuv@ntul: s# nu mi-l dai mie! (20). F#r# \ndoial# c#
acest duh al risipirii nu trebuie s# existe \n via]a
credincio[ilor, ci locul lui s# fie luat de duhul
cur#]iei, al g@ndului smerit, al r#bd#rii [i al dragostei.
Toate aceste valori fac \ntotdeauna o unitate \n via]a
Sf@ntului Calinic [i devin o sintez# [i un simbol
duhovnicesc al monahismului. El, \n acest moment,
devine p#rinte duhovnicesc, [i ca p#rinte al
p#rin]ilor, el nu este doar unul care vorbe[te [i
poveste[te din c#r]ile altora, ci poveste[te din propria
lui experien]#. Nu putem vorbi la nesf@r[it din ceea
ce am citit, ci trebuie odat# [i odat# s# spunem [i ceea
ce este din sufletul nostru. Noi efectiv transmitem
uneori valorile experien]ei f#r# ca ele s# treac# prin
filtrele vie]ii noastre [i, atunci cuv@ntul nostru nu iese

dintr-o aplica]ie personal#, fapt ceea ce face ca vorba

noastr# s# nu aib# o eficien]# dorit#.
Dar Sf@ntul Calinic vorbe[te din ceea ce el
tr#ie[te [i cu c@t tr#ie[te mai mult, cu at@t el are mai
mult# sev# duhovniceasc# cu care s# alimenteze pe
cei care veneau la el. Astfel, to]i cei care veneau la
scaunul s#u de spovedanie primeau un cuv@nt de
folos care s# vindece toate r#nile sufletelor lor. C# \n
via]a noastr# de zi cu zi ne r#nim de multe ori cu
diferite g@nduri, cu diferite vorbe, cu diferite
\nclina]ii, pierderi, r#t#ciri, depresii [i multe alte
lucruri, este de to]i cunoscut, de aceea avem nevoie
de vindecare. Prin urmare, dac# pe suprafa]a
sufletului nostru se a[az# ca ni[te puncte negre
p#catele, avem nevoie s# le sp#l#m cu lacrimi de
poc#in]#, prin rug#ciune [i prin spovedanie. Dac#
acestea nu sunt cur#]ate, ele devin o suprafa]#
canceroas# care duce la moarte; noi devenind, ca \n
lucr#rile lui Gogol, suflete moarte [i f#r# identitate.
Conteaz# \ns# din via]a unui om duhovnicesc cum
sunt scoase relele, cum sunt cur#]ate [i eliminate prin
tot ceea ce el se str#duie[te ca s# aduc# din puterea lui
Dumnezeu [i s# a[eze \n interiorul s#u. _n via]a
Preasfintei N#sc#toarei de Dumnezeu afl#m c#,
spusele pe care M@ntuitorul nostru Iisus Hristos le-a
rostit, pe c@nd avea doisprezece ani, ea le-a a[ezat \n
interiorul ei ca o rug#ciune. Evident c# multe cuvinte
auzim [i multe vorbe, dar nu toate ne sunt de folos
pentru c# au mult steril \n ele, dar cuvintele de suflet
folositoare au nevoie s# fie a[ezate tainic pentru c#
sunt hrana sufletului nostru [i f#r# de ele nu putem
tr#i. De aceea Evanghelia e at@t de important# pentru
noi [i r#m@ne vestea cea bun# \n orice moment al
vie]ii noastre. C@nd ascult#m Vestea cea Bun#, tr#im
clipa de ast#zi, pentru c# "ast#zi" suntem cu totul noi,
nu mai suntem cei de acum c@teva secunde, suntem
al]ii, pentru c# nu exist# o ciclicitate a timpului, adic#
nu ne \nv@rtim \n jurul timpului nostru, ci suntem \n
permanen]# antrena]i \n mi[care pe axa noastr#, ca s#
mergem spre via]a ve[nic#. Timpul \n cre[tinism nu e
un Cronos care-[i m#n@nc# copii, ca \n g@ndirea
greco roman#, ci este vehicolul care ne transport#
spre fericirea cerurilor. De aceea, pentru omul
religios r#scump#rarea vremii este o p#trundere a
timpului de sfin]enie prin f#ptuire, pentru ca
existen]a noastr# s# fie fericit#. _n atari caz, timpul
pentru omul credincios nu este un du[man, ci numai
pentru omul necredincios. Pentru cel necredincios
timpul este du[man pentru c#-l face b#tr@n [i
neputincios, \ns# pentru omul credincios timpul este
spa]iul nemuririi, \ntruc@t \n el se \nscrie existen]a
noastr# [i \n ea mergem \n via]a f#r# de sf@r[it. _n

2/2013

consens cu cele subliniate, Sf@ntul Apostol Pavel ne

spune c# el dore[te s# ajung# la Iisus Hristos [i
dore[te din tot sufletul s# ajung# acolo: C#ci pentru
mine via]# este Hristos [i moartea un c@[tig. Dac#
\ns# a vie]ui \n trup \nseamn# a da road# lucrului
meu, nu [tiu ce voi alege. Sunt str@ns din dou# p#r]i:
doresc s# m# despart de trup [i s# fiu \mpreun# cu
Hristos, [i aceasta e cu mult mai bine; dar este mai
de folos pentru voi s# z#bovesc \n trup (21). Timpul
este o lucrare a lui Dumnezeu, iar dac# noi
r#scump#r#m timpul, suntem ferici]i, a[a cum ne
\nva]# [i psalmistul: \nva]#-ne s# socotim bine zilele
noastre ca s# \ndrept#m inimile spre \n]elepciune
(22). Deci, dac# \nv#]#m s# socotim bine zilele
noastre, ziua noastr# este Ziua _nvierii Aceasta este
ziua pe care a f#cut-o Domul pentru ca s# ne
bucur#m [i s# ne veselim \ntru ea! (23). Este Ziua \n
care existen]a noastr# devine lumin# \n comuniune
cu Dumnezeu [i cu Duhul Sf@nt.
_n t#cerea nop]ii, \n privegheri [i \n rug#ciuni,
Sf@ntul Ierarh Calinic, sub candela aprins#, tr#ia cu
intensitate prezen]a lui Dumnezeu. Aceast# prezen]#
a lui Dumnezeu este o revela]ie cum de altfel toate
toate evenimentele m@ntuirii sunt revela]ii [i tr#iri
liturgice. Sunt revela]ii rug#ciunile fierbi]i \n#l]ate
c#tre Dumnezeu, f#r# ca acestea s# se repete, pentru
c# Dumnezeu nu se repet# niciodat#. Un Dumnezeu
Care s-ar repeta ar fi un dumnezeu m#rginit, de aceea
Dumnezeul nostru nu se repet# niciodat#, pentru c#
este nem#rginit.
_n consecin]#, \n modul cel mai neechivoc cu
putin]#, orice rug#ciune trebuie s# o sim]i]i ca o
prezen]# unic# [i ca o m@ng@iere a Duhului Sf@nt, a[a
cum a tr#it-o [i a sim]it-o Sf@ntul Calinic. Dac# noi
am tr#i aceste momente mai des, v# \nchipui]i ce
bucurie ar exista pentru noi, aici [i \n ve[nicie. De
aceea rug#ciunea la Sf@ntul Ierarh Calinic era o
rug#ciune a inimii pe care o practica permanent [i
ne\ntrerupt. C@nd Eclesiatul spunea: Eu dorm [i
sufletul meu vegheaz#!, el dorea s# arate c# exist# o
realitate care dep#[e[te lucrul obi[nuit. A[a c#, dac#
cineva repet# permanent numele lui Dumnezeu,
acesta devine propria sa r#suflare [i identitate. Sfin]ii
P#rin]i vorbesc, \n acest sens, despre rug#ciunea
ne\ncetat#, despre rug#ciunea inimii, care se
s#v@r[esc \n ritmul respira]iei, a[a \nc@t aerul vital
pentru existen]a noastr# s# intre \n interiorul nostru
odat# cu rug#ciunea. {i a[a cum tot ceea ce este \n
noi este plin de acest oxigen, tot a[a s# fie [i sufletul
nostru plin de rug#ciunea [i de harul Duhului Sf@nt.
S# ne rug#m dar, Sf@ntului Ierarh Calinic s# ne
\nvredniceasc# [i pe noi de darul rug#ciunii

11 RENA{TEREA

ne\ncetate [i s# ne fac# p#rta[i _mp#r]iei cerurilor,

\ntru Hristos Domnul C#ruia se cuvine slava \n veci.
Amin!
Note
1. Cuv@nt ]inut \n data de 11 aprilie 2013, ziua de
pr#znuire a Sf@ntului Calinic, \n Sala "Iosif Episcopul" a
A[ez#m@ntului Pastoral-Cultural "Sf@ntul Ierarh Calinic".
2. I In 1, 1-3: Ce era de la \nceput, ce am auzit, ce am
v#zut cu ochii no[tri, ce am privit [i m@inile noastre au
pip#it despre Cuv@ntul vie]ii, [i Via]a s-a ar#tat [i am v#zuto [i m#rturisim [i v# vestim Via]a de veci, care era la Tat#l [i
s-a ar#tat nou#. Ce am v#zut [i am auzit, v# vestim [i vou#,
ca [i voi s# ave]i \mp#rt#[ire cu noi. Iar \mp#rt#[irea
noastr# este cu Tat#l [i cu Fiul S#u, Iisus Hristos.
3. Fa Ap 17, 28: C#ci \n El tr#im [i ne mi[c#m [i
suntem, precum au zis [i unii dintre poe]ii vo[tri: c#ci ai Lui
neam [i suntem.
4. In 10, 10.
5. I In 4, 8.
6. Lc 17, 21.
7. Mt 25, 23.
8. I In 3, 2.
9. Sufletul \n limba rom@n# este de genul neutru, dar
\n limba greac# este de genul feminin, ceea ce corespunde cu
no]iunea de mireas#.
10. Ps 44, 1-2: Cuv@nt bun r#spuns-a inima mea;
gr#i-voi c@ntarea mea \mp#ratului. Limba mea este trestie
de scriitor ce scrie iscusit.
11. 2 Cor 12, 2-4: Cunosc un om \n Hristos, care
acum paisprezece ani - fie \n trup, nu [tiu; fie \n afar# de
trup, nu [tiu, Dumnezeu [tie - a fost r#pit unul ca acesta
p@n# la al treilea cer. {i-l [tiu pe un astfel de om - fie \n trup,
fie \n afar# de trup, nu [tiu, Dumnezeu [tie - c# a fost r#pit
\n rai [i a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine
omului s# le gr#iasc#.
12. Chiar dac# vorbim de nevoitor ca mirean de r@nd
sau de monah, nu vorbim de grupuri aparte de oameni, ci de
orice om sesizat de lucrarea Duhului Sf@nt.
13. Mt 22, 12.
14. Acatistul Sf@ntului Nicolae, condacul 6.
15. 2 Cor 1, 1.
16. Lc 17, 10: A[a [i voi, c@nd ve]i face toate cele
poruncite vou#, s# zice]i: Suntem slugi netrebnice, pentru c#
am f#cut ceea ce eram datori s# facem.
17. Mt 6, 10.
18. Rug#ciunea pe care o cite[te arhiereul la
hirotonia \n preot.
19. Lc 8, 30.
20. Rug#ciunea Sf@ntului Efrem Sirul: Doamne [i
St#p@nul vie]ii mele.
21. Fil 1, 21-24.
22. Ps 89, 14.
23. Ps 117, 24.

"
Dr. Irineu,
Arhiepiscop al Craiovei

RENA{TEREA 12

2/2013

Omul cre[tin \ntre libertate [i dragoste

_n contextul spiritual-istoric al anului 2013, "An

omagial al Sfin]ilor _mp#ra]i Constantin [i Elena"
\n Patriarhia Rom@n#, la \mplinirea a 1700 de ani de
la promulgarea Edictului de la Milan (313-2013),
dorim s# ar#t#m dragostea [i libertatea lui
Dumnezeu manifestate \n lume prin oameni [i
Biseric#, precum [i mi[carea omului cre[tin \ntre
libertatea responsabil# [i dragostea dezinteresat#.
Cinstirea Sfin]ilor _mp#ra]i Constantin [i Elena
\n acest an, \n mod deosebit, pentru motivul ar#tat,
ne face s# ne g@ndim la nivelul anului 2013 cum
folosim [i ce reprezint# pentru noi libertatea de
manifestare, de g@ndire [i creativitate, [i dac#
dragostea cre[tin# mai este o virtute ce ne c#l#uze[te
pa[ii spre Dumnezeu [i semenii no[tri. Dumnezeu
_nsu[i este izvorul libert#]ii [i al dragostei din care
ne \mp#rt#[im cu to]ii.
Libertatea acordat# Bisericii cre[tine de Sf@ntul
_mp#rat Constantin cel Mare are ca temelie iubirea
fa]# de Dumnezeu [i dragostea fa]# de cre[tini. A[a
se face c# \mpreun# cu mama sa, Sf@nta Elena, a
construit o mul]ime de biserici \n }ara Sf@nt#,
Constantinopol [i alte zone din Imperiul Roman.
Cerul [i p#m@ntul se unesc prin semnul Sfintei
Cruci, altarul de jertf# al Fiului lui Dumnezeu [i
simbolul libert#]ii [i dragostei r#stignite pentru
eliberarea omului din robia p#catului [i a mor]ii.
_ntre jertfa de pe Cruce [i crea]ie exist# o str@ns#
leg#tura, de aceea Nikolai Berdiaev spune: "Crea]ia
nu poate fi desp#r]it# de libertate. Numai cel liber

creeaz#. Libertatea este temeiul f#r# temei al

existen]ei [i ea este mai ad@nc# dec@t orice
existen]#" (1). A[adar, crearea primilor oameni
Adam [i Eva reprezint# experien]a libert#]ii [i a
dragostei divine \n afara Sfintei Treimi. Dumnezeu
nu for]eaz# pe nimeni s#-L iubeasc# sau s#-L
asculte. Dar au existat mul]i oameni care [i-au
exprimat recuno[tin]a fa]# de darurile primite de la
El [i mai ales pentru darul vie]ii.
Na[terea Domnului (cf. Facere, cap. 3),
asumarea trupului uman, Botezul (cf. Matei 3,1415), Schimbarea la Fa]# (Matei 17,1-9),
R#stignirea (Ioan, cap. 19), Moartea [i _nvierea
(Ioan, cap. 20), sunt evenimente [i lucr#ri divinoumane pe care M@ntuitorul Iisus Hristos {i le-a
asumat \n mod liber pentru a ne elibera pe noi de
moarte [i p#cat. _n fa]a mor]ii, M@ntuitorul se roag#:
"P#rintele Meu, de este cu putin]#, treac# de la Mine
paharul acesta! _ns# nu dup# cum voiesc Eu, ci
precum Tu voie[ti" (Matei 26,39). Libertatea \n
ascultare [i dragoste, arat# cum voin]a uman#
urmeaz# voin]ei divine, \ntr-o armonie cu
Dumnezeu Tat#l.
Adev#rata libertate a omului se vede \n lumina
_ntrup#rii, Mor]ii [i _nvierii Domnului Iisus Hristos,
dup# cum spune [i Sf@ntul Apostol Pavel: "Sta]i
deci tari \n libertatea cu care Hristos ne-a f#cut liberi
[i nu v# prinde]i iar#[i \n jugul robiei" (Galateni
5,1). Despre Sine, M@ntuitorul a zis: "Eu sunt Calea,
Adev#rul [i Via]a" (Ioan 14,6), iar cunoa[terea

2/2013

adev#rului \nseamn# libertatea \n Hristos, " dac#

ve]i r#m@ne \n cuv@ntul Meu, sunte]i cu adev#rat
ucenici ai Mei; {i ve]i cunoa[te adev#rul, iar
adev#rul v# va face liberi" (Ioan 8,31-32). Dincolo
de lucr#rile M@ntuitorului Iisus Hristos asupra
propriei persoane, sunt actele de binefacere, de
restaurare a persoanelor umane, s#v@r[ite numai cu
acordul lor liber. Libertatea, dragostea [i credin]a
oamenilor fac posibil# lucrarea Domnului Iisus
Hristos de vindecare, \ndreptare [i \nviere a celor
afecta]i de p#cat [i de boal#. Voie[ti s# te faci
s#n#tos?, a \ntrebat M@ntuitorul \n numeroase
r@nduri pe cei bolnavi. _n acest fel, Domnul respect#
libertatea omului, dorin]a lui de vindecare [i de a
crede c# El este Fiul lui Dumnezeu.
Din cele de mai sus reiese c# iubirea este
con]inutul libert#]ii, iubirea este libertatea Noului
Adam, libertatea celei de a opta zi a crea]iei.
M@ntuitorul Hristos ne-a dat libertatea \n bine, \n
iubire, \n adev#r, adic# libertatea haric#. Suntem
liberi s#-L urm#m sau nu: "Oricine voie[te s# vin#
dup# Mine, s# se lepede de sine, s#-[i ia crucea [i s#Mi urmeze Mie" (Marcu 8,34). A[adar, numai cine
dore[te; nu este obligat nimeni s#-L urmeze. "Robia
urmeaz# totdeauna necredincio[iei fa]# de
Dumnezeu, a neascult#rii fa]# de El, pe c@nd
eliberarea urmeaz# totdeauna convertirii, poc#in]ei
(). {i pentru c# singur Fiul lui Dumnezeu devenit
Om poate s# elibereze pe om de p#cat [i de moarte [i
poate s#-i dea puterea de a deveni Fiul lui
Dumnezeu prin harul Duhului Sf@nt, nu exist#
teologie cre[tin# a libert#]ii dec@t pornind de la
Hristos [i \n vederea comuniunii cu El" (2). _n
Hristos cel _nviat, omul este liber de a tr#i ve[nic [i
\n integritatea sa, adic# suflet [i trup, dup# _nvierea
cea de ob[te.
Dumnezeu respect# libertatea omului din iubire
[i smerenie, pentru c# libertatea \nseamn# [i
responsabilitate. Dar va veni [i vremea c@nd
Dumnezeu \n virtutea faptului c# a creat omul liber,
_[i va respecta [i libertatea Sa, \nc@t va judeca pe
oameni cu dreptate [i nep#rtinire. R#m@n@nd \n
iubirea lui Hristos, Sfin]ii Apostoli au avut bucuria
experien]ei Duhului Sf@nt \n via]a [i activitatea lor,
dup# Cincizecime. Chiar Sf@ntul Apostol Pavel
precizeaz# faptul c#: "Acolo unde este Duhul
Domnului, acolo este libertate" (II Corinteni 3,17).
A[a se face c# Sfin]ii Apostoli L-au urmat \n mod
liber pe Hristos Domnul, iar dup# ce au primit pe

13 RENA{TEREA

Duhul Sf@nt, Acesta i-a eliberat de team#, [i de fric#

(dup# cum s-a \nt@mplat \n timpul p#timirilor lui
Hristos), transform@ndu-i din oameni slabi, \n
slujitori puternici, f#r# team# de nimic din lumea
aceasta. Aici vedem modul cum este folosit#
libertatea, alegere care poate conduce pe om fie
c#tre transfigurare, fie c#tre desfigurare
(dezumanizare), fie la asem#narea cu Dumnezeu,
fie la \nstr#inarea de El. De aceea, Biserica
\ntemeiat# de M@ntuitorul Iisus Hristos este \n sine
o "{coal# a libert#]ii".
Postul \n Biseric#, este de asemenea un
exerci]iu liber de voin]# \n a considera c# realitatea
\nconjur#toare nu este limita [i scopul vie]ii noastre
p#m@nte[ti. Postul ne elibereaz# de constr@ngerea
material# trec#toare a lumii acesteia [i \mpreun# cu
rug#ciunea ne ajut# s# dep#[im barierele existente
\ntre noi [i Dumnezeu. Rug#ciunea elibereaz#
sufletul [i trupul omenesc din str@mtorare,
constr@ngere, p#cat, stres [i neputin]#. Sf@ntul
Apostol Pavel spune: "Fra]ilor, a]i fost chema]i la
libertate; numai s# nu folosi]i libertatea ca prilej de a
sluji trupului, ci sluji]i unul altuia prin iubire"
(Galateni 5,13).
_n Tradi]ia Bisericii putem observa cum
cre[tinii folosesc libertatea \n manifestarea
dragostei fa]# de Dumnezeu, \mplinirea libert#]ii \n
lume decurg@nd din realizarea "Programului
fericirilor". Astfel, se poate vorbi de libertate [i
responsabilitate la Bisericile locale, autocefale; \n
familie [i monahism; \n vie]ile mucenicilor [i
martirilor; la Sinoadele Ecumenice; \n Vie]ile
Sfin]ilor (de exemplu: Sf@ntul {tefan cel Mare,
Sf@ntul Voievod Constantin Br@ncoveanu, Sf@ntul
Ierarh Martir Antim Ivireanul [.a.) [i chiar \n actele
care au dus la separ#ri \n Biseric#: Schisma din anul
1054, Reformele lui Calvin, Luther etc. Aici sunt de
folos spre \n]elegere cuvintele Sf@ntului Apostol
Petru: "Tr#i]i ca oameni liberi, dar nu ca [i cum a]i
avea libertatea drept acoper#m@nt al r#ut#]ii" (I
Petru 2,16). Darul libert#]ii trebuie pre]uit de fiecare
om, pentru c# acela[i Duh locuie[te \n fiecare om
botezat care r#m@ne \n Biseric# [i n#d#jduie[te \n
iubirea lui Dumnezeu [i _mp#r#]ia Sa.
Libertatea interioar# care vine de la Sf@ntul Duh
ne d# puterea s# iert#m [i s# fim ierta]i, s# ne
\mp#c#m cu Dumnezeu [i semenii. Aceast#
libertate este construit# pe adev#r, credin]#, dreptate
[i dragoste, \n acest fel putem dob@ndi libertatea.

RENA{TEREA 14

2/2013

A[a se face c#: "Valoarea libert#]ii noastre se

m#soar# potrivit cu roadele faptelor noastre bune
s#v@r[ite \n mod liber [i responsabil" (3). Vorbind
despre "Libertatea sufletului", Ilarion Felea spune:
"c# omul cu des#v@r[ire liber este sf@nt, eroul
perfec]iunii morale [i spirituale" (4). Tot el spune
c#: "\ntre toate virtu]ile, iubirea sf@nt# este semnul
supremei libert#]i (). Via]a religioas#, social# [i
cultural# are la temelia ei libertatea (). F#r#
libertate de voin]# [i de con[tiin]#, religia, cultura,
societatea [i statul ar reprezenta numai for]a [i
tirania, [i astfel [i-ar pierde orice justificare moral#,
iar omul [i-ar pierde titlul [i demnitatea de fiin]#
religioas#, ra]ional#, social# [i etic#, [i ar cobor@ la
r@ndul animalelor, care tr#iesc din instinct, f#r#
con[tiin]#" (5). Iar, dup# Dostoievski, libertatea este
"geniul specific al omului" (6).
_ntr-o alt# lucrare a sa, Despre sclavia [i
libertatea omului, Nikolai Berdiaev arat# cum,
"omul liber nu fuge de responsabilit#]i" (7). _n
lucrarea Despre libertate, John Stuart Mill
subliniaz# c#: "lupta dintre libertate [i autoritate este
cea mai iubitoare tr#s#tur# a acelor p#r]i din istorie
cu care ne-am familiarizat mai \nt@i, \n special \n
istoria Greciei, Romei [i Angliei" (8). Tot el scrie
despre "libertatea presei ca o garan]ie \mpotriva
c@rmuirii tiranice sau a celei corupte" (9).
Constat#m ast#zi \mpreun# cu Paul Evdokimov
c#: "Omul secularizat \l resimte pe Dumnezeu ca
du[man al libert#]ii" (10). Pentru omul
contemporan, este mai u[or s#-[i piard# libertatea,
deoarece mijloacele care \i creeaz# dependen]# sunt
mai multe: televizorul, internetul, telefonul,
drogurile, alcoolul etc. Despre aceste arme care ne
pun via]a \n pericol a scris Virgiliu Gheorghe \n
cartea sa {tiin]a [i r#zboiul sf@r[itului lumii.
Eliberarea de vraja lumii mediatice, de imagini,
de iluzii, de mass-media care define[te atitudini,
modeleaz# comportamente (le desfigureaz#),
hot#r#[te care este bun [i vrednic, este o necesitate
pentru a g@ndi liber f#r# presiunea unor iluzii
bolnave. S# ne p#zim mintea [i inima \n fa]a
televizorului [i a calculatorului.
_n ceea ce prive[te dragostea \n via]a omului, ea
reprezint# rev#rsarea iubirii milostive a Preasfintei
Treimi peste lume [i oameni. Se poate vorbi despre
"Dragostea Tat#lui cea care r#stigne[te, dragostea
Fiului cea care se r#stigne[te [i dragostea Duhului
Sf@nt care triumf# prin supunerea crucii. A[a a iubit

Dumnezeu lumea!" (11). La plinirea vremii,

Dumnezeu Tat#l {i-a ar#tat dragostea Sa
nem#rginit# fa]# de oameni, iar Sf@ntul Evanghelist
Ioan a concluzionat teologic sensul frumuse]ii
iubirii divine: "C#ci Dumnezeu a[a a iubit lumea,
\nc@t pe Fiul S#u L-a dat, ca oricine crede \n El s# nu
piar#, ci s# aib# via]# ve[nic#" (Ioan 3,16). Iubirea
lui Hristos se revars# creator peste lume, El
a[tept@nd de la noi s# ne manifest#m ca El: "_ntru
acesta vor cunoa[te to]i c# sunte]i ucenicii Mei, dac#
ve]i avea dragoste unii fa]# de al]ii" (Ioan 13,35).
Iar cu privire la jertfa de pe cruce, M@ntuitorul
Hristos zice: "Mai mare dragoste dec@t aceasta
nimeni nu are, ca sufletul lui s# [i-l pun# pentru
prietenii s#i" (Ioan 15,13). Sf@ntul Ioan
Evanghelistul ne \ndeamn# cum trebuie s# iubim:
"Fiii mei s# nu iubim cu vorba, numai din gur#, ci cu
fapta [i cu adev#rul. _n aceasta vom cunoa[te c#
suntem din adev#r [i \n fa]a lui Dumnezeu vom afla
odihn# inimii noastre" (I Ioan 3, 18-19).
Tot cu privire la dragostea des#v@r[it# [i
dezinteresat#, Sf@ntul Apostol Pavel scrie
corintenilor despre dragoste (I Corinteni 13),
roadele [i bunurile ei: "Dragostea nu cade niciodat#
(). {i acum r#m@n acestea trei: credin]a, n#dejdea
[i dragostea. Iar mai mare dintre acestea este
dragostea" (I Corinteni 13; 8,13). Dragostea este
virtutea principal# a sfin]ilor, pentru c# ei din iubire
au p#timit, au dus o via]# aspr#, au primit mucenicia,
ascult@nd de cuvintele M@ntuitorului Hristos: "Cel
ce are poruncile Mele [i le p#ze[te, acela este care
M# iube[te; Iar cel ce M# iube[te pe Mine, va fi iubit
de Tat#l Meu [i-l voi iubi [i Eu [i M# voi ar#ta lui"
(Ioan 14, 21). Dac# lumea ar fi st#p@nit# de
dragoste, nu ar mai fi at@tea r#zboaie, crime, s#r#cie,
certuri, nedrept#]i, invidie, m@ndrie, ur#,
indiferen]#, ci o normalitate a vie]ii \n Dumnezeu.
Dragostea este darul Sf@ntului Duh [i fiecare cre[tin
trebuie s# iubeasc# pe Dumnezeu, pe aproapele [i pe
sine \nsu[i dup# \ndemnul M@ntuitorului Iisus
Hristos: "S# iube[ti pe Domnul Dumnezeul t#u cu
toat# inima ta, cu tot sufletul t#u [i cu tot cugetul t#u.
S# iube[ti pe aproapele t#u ca pe tine \nsu]i" (Matei
22, 37-39). Iubirea aceasta cre[tin# na[te virtu]i:
bun#tatea, bl@nde]ea, demnitatea, smerenia, mila,
credin]a, dreptatea, fidelitatea, n#dejdea, r#bdarea,
iar pe de alt# parte \mpiedic# l#comia, invidia,
desfr@ul, r#utatea, egoismul. S-a scris mult despre
dragoste, este foarte mult c@ntat# [i \nserat# \n

2/2013

poezii, pentru c# dragostea mi[c# sufletul [i mun]ii:

"Iubirea \nseamn# inima al#turi de inim#" (12).
De multe ori iubim pe cei ce ne iubesc [i ur@m
pe cei ce ne du[m#nesc, \ns# noi trebuie s# avem
atitudinea M@ntuitorului Iisus Hristos, care zice:
"Iubi]i pe vr#jma[ii vo[tri, binecuv@nta]i pe cei ce v#
blestem#" (Matei 5, 44). Voi \ncheia prin cuvintele
lui Ernest Bernea, scriitor profund cre[tin, care a
scris [i despre dragoste, cum trebuie \n]eleas# [i
pus# \n fapte: "_nt@i dragostea. Omul e singur [i
s#rac, ca un ecou fugar printre st@ncile unui munte.
Omul e trist, f#ptur# r#t#cit# [i slab#, orfan al
darurilor dumnezeie[ti. S#rman al \n]elesului [i
bucuriei, poart# deschis# tuturor \ngenuncherilor.
Omule bun, pune \n cugetul [i fapta ta \nt@i
dragostea!
_nt@i dragostea. Nu dragostea nes#]ioas#,
dragostea de bog#]ie, de femei, de putere, de
st#p@nire, ci dragostea de frumuse]e, de lumin#, de
adev#r, dragostea-m@ng@iere, \ndemn [i crea]ie. Nu
dragostea care cere, vrea pentru sine, ci dragostea
care d#ruie, care hr#ne[te pe altul. Nu dragostea
sufletului pustiit, ci aceea a sufletului care se revars#
fluvial. Dragostea este cheia clipei [i a ve[niciei.
Dragostea \mpr#[tie ur@tul, ur@tul singur#t#]ii,
tope[te r#ul - r#ul \ntunericului, alung# tiparele [i
hotarele, alung# potrivniciile; aduce pretutindeni
fiin]# nou# [i nerobitoare. Dragostea na[te [i
p@rguie[te rodul, transfigureaz# [i \nal]# sufletul;
prin ea, dumnezeiasca fa]# joac# focul luminilor de
ape \n lumea durerilor noastre. Acolo unde nu e
dragoste st#p@nesc \ntunericul [i ur@tul, acolo unde
nu e dragoste \nfloresc trufia, pizma, nedreptatea [i
toate chipurile prostiei omene[ti. Omul care nu
iube[te nu \n]elege nimic din lumea lucrurilor
v#zute [i ascunse. Graiul minunilor \i este cu
des#v@r[ire \nchis. Acolo unde nu este dragoste nu
este nici cuno[tin]# ad@nc#.
Este \n firea omului s# \nving# prin dragoste.
Dumnezeul \ntrupat ne-a dezv#luit lumea nou#,
adev#rul, via]a [i puterea prin dragoste. Omul este
om prin puterea dragostei sale. S# iube[ti un copac,
o floare, un copil, o femeie, s# iube[ti p#m@ntul
aspru [i cerul boltit albastru, s# iube[ti totul, chipuri
[i sensuri, totul: joc, c@ntec, lumin#, jocul [i armonia
cosmic#; s# iube[ti \ndeosebi omul, fratele t#u, bun
sau tic#los, tare sau slab, s#-L iube[ti pe Dumnezeu
cu puterile tale \nsutite peste fiin]a ta legat# de p#cat.
Cine nu iube[te nu are sim]uri; toate ferestrele, de la

15 RENA{TEREA

firicelul de iarb# la steaua ce clipe[te \n lini[tea

dep#rt#rilor i se \nchid. Gr#untele de bine [i frumos
ce-1 purt#m \n inima noastr# \l dezv#luie [i-l cre[te
dragostea.
_nt@i dragostea. Dragostea care \nflore[te
cire[ul, care cre[te copilul, care satur# fl#m@ndul,
care m@ng@ie r#stignitul, dragostea lui Dumnezeu
pentru crea]ia Sa. A[a vine pacea, pacea adev#rat#,
pacea raiului [i a vie]ii ve[nice. P#m@ntul e u[or sub
pasul t#u, u[or ca zborul g@ndurilor pure, omule,
lumina cre[te [i \nflore[te pe buzele, pe ochii, pe
cerul minunilor puse acolo de degetul lui
Dumnezeu. C@nd ai pornit s# fii om, s# [tii c#
dragostea e cea dint@i virtute, ea este semnul
dezrobirilor. C@ntecul t#u se \neac# f#r# dragoste [i
m@na ta b@jb@ie. Caut# s@mburele vie]ii. E \n tine!"
(13).
Note bibliografice
1. Nikolai Berdiaev, Sensul Crea]iei, Editura
Humanitas, Bucure[ti, 1992, pp. 142-143.
2. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom@ne,
Loc]iitor de Mitropolit al Moldovei [i Bucovinei,
Comori ale Ortodoxiei, Editura Trinitas, Ia[i, 2007, p.
72.
3. Daniel, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei,
Druire [i Dinuire-Raze [i chipuri de lumin din istorie
[i spiritualitatea rom@nilor, Editura Trinitas, Ia[i, 2005,
p. 400.
4. Vezi Ilarion Felea, Religia Iubirii, Editura
Mnstirii Runc, 1992, p. 249.
5. Ibidem, p. 251.
6. Ibidem, p. 258.
7. Nikolai Berdiaev, Despre sclavia [i libertatea
omului, Editura Antaios, Oradea, 2000, p. 73.
8. John Stuart Mill, Despre libertate, Editura
Humanitas, Bucure[ti, 1994, p. 7.
9. Ibidem, p. 24.
10. Paul Evdokimov, Iubirea nebun a lui
Dumnezeu, Editura Anastasia, Bucure[ti, p. 143.
11. Episcopul Melchisedec {tefnescu, Cuvinte din
cuv@nt. Omilii inedite, Editura Filocalia, Roman, 2011,
p. 136.
12. Jose Ortega Y Gasset, Studii despre iubire,
Editura Humanitas, Bucure[ti, 1995, p. 16.
13. Ernest Bernea, _ndemn la simplitate, Editura
Anastasia, Bucure[ti, 1995, pp. 69 -71.

Emilian Lovi[teanul
Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei R@mnicului

RENA{TEREA 16

2/2013

La o sut de ani de la na[terea

dirijorului, profesorului, compozitorului,
muzicologului [i memorialistului
Ion Dumitrescu (1913-2013)
S-au \mplinit anul acesta (2013) o sut# de ani
de la na[terea celei mai complexe [i puternice
personalit#]i a muzicii rom@ne[ti din prima [i a
doua jum#tate a secolului al XX-lea, a dirijorului,
profesorului, compozitorului, muzicologului [i
memorialistului Ion Dumitrescu, care \mpreun# cu
confra]ii s#i de breasl# a aderat cu entuziasm, f#r#
ezit#ri [i f#r# ocoli[uri, la orientarea crea]iei
muzicale spre bog#]ia melodic# [i ritmic# a
folclorului muzical rom@nesc, \ntruc@t "crea]ia
popular# poate oferi creatorului cult un bogat
material de inspira]ie ca: ritmuri variate [i
pregnante, o mare bog#]ie de moduri diatonice [i
cromatice, forme, propor]ii [i simetrii melodice [i
ritmice, virtualit#]i de polimodalism, polifonie [i
procedee de execu]ie inedite [i interesante" (1).
S-a n#scut la 20 mai 1913, \n satul Chilia,
comuna Ote[ani, jude]ul V@lcea, din p#rin]ii
Dumitru [i Florica n#scut# Prodescu, oameni cu o
oarecare stare material# [i puternic# credin]# \n
Dumnezeu, care au crescut pe cei doi copii ai lor
Ion [i Gheorghe Dumitrescu \n frica de Dumnezeu
[i \n respectul fa]# de semeni.
A[a se face c# dup# absolvirea celor patru clase
primare urmate \n comuna natal#, Ion Dumitrescu,
dornic s#-[i continue preg#tirea intelectual#,
moral# [i artistic#, se \nscrie la Seminarul Teologic
din R@mnicu-V@lcea, [coal# despre care scrie
urm#toarele: "La Seminarul din R@mnicu-V@lcea
am g#sit un mediu favorabil pentru dezvoltarea
\nclina]iilor mele muzicale, pentru c# era o [coal#
cu tradi]ii muzicale [i un profesor \n persoana d-lui
Alex Popescu" (2).
Men]ion#m c# \n cursul celor opt ani de
seminar, Ion Dumitrescu [i-a \nsu[it cu
con[tiinciozitate demn# de invidiat pe l@ng#
disciplinele teologice [i laice prezente \n programa
[colii [i disciplinele muzicale unde excela la
muzica psaltic# cu profesorul Ion Mardare, la

muzica liniar# [i ansamblu coral cu profesorul

Alex. Popescu [i la cursul de vioar# cu profesorul
Emil {tef#nescu [i al]i profesori de vioar# din
localitate.
Dup# terminarea studiilor seminariale (1933),
Ion Dumitrescu a urmat, potrivit afirma]iilor sale,
doi ani la Academia de Muzic# Religioas#
\nfiin]at# de Patriarhul Miron \n 1927 [i continuat#
sub auspiciile Patriarhului Nicodim din 1928, p@n#
la fuzionarea acesteia cu Academia de Muzic# [i
Art# Dramatic# potrivit decretului nr. 2847 din 17
octombrie 1941, publicat \n Monitorul Oficial nr.
247 din 17 octombrie 1941.
Men]ionez c# la aceast# prestigioas# institu]ie
de \nv#]#m@nt muzical religios au func]ionat
profesorii: Gheorghe Folescu la Catedra de Canto;
Arhiereul Tit Simedrea la Catedra de Liturgic#;
Constantin Br#iloiu la Istoria Muzicii [i Folclor;
Dimitrie Cuclin la Estetica Muzical#; George
Breazul la Istoria Muzicii; Ioan D. Petrescu la
C@ntarea Gregorian#; Gheorghe Cucu la Catedra
de Armonie, Contrapunct, Compozi]ie [i Dirijat;
Ioan Livescu la Catedra de Dic]ie. Directori la
aceast# institu]ie [i \n aceast# perioad# a existen]ei
sale au fost profesorii Ioan D. Chirescu, Constantin
Br#iloiu [i Ioan D. Petrescu.
Men]ion#m de asemeni c#, concomitent cu
frecventarea Academiei de Muzic# Religioas#, Ion
Dumitrescu a urmat [i cursurile Facult#]ii de
Teologie a Universit#]ii din Bucure[ti, pe care a
p#r#sit-o cu regret dup# doi ani \ntruc@t frecven]a
era obligatorie [i avea profesori vesti]i ca: Pr. Gala
Galaction, Pr. Vasile Radu - care, dup# cum se [tie,
au tradus Biblia \n rom@ne[te dup# originalul ebraic
- Pr. Nicolae M. Popescu, membru al Academiei
Rom@ne, prieten cu George Enescu [i cu D. G.
Kiriac, pre[edintele Corului Carmen [i despre care
Ion Dumitrescu scrie \n Filele sale de calendar cu
emo]ie, admira]ie, respect [i frumoase amintiri

2/2013

despre profesorul s#u de Istoria Bisericii Rom@ne

de la Facultatea de Teologie pe care a p#r#sit-o,
urm@ndu-[i chemarea de a sluji pe cea mai
frumoas#, mai d#t#toare de speran]e [i mai tonic#
dintre toate artele care a fost, este [i va r#m@ne
Muzica.
Ca dirijor, Ion Dumitrescu s-a afirmat \nc# din
anii de seminar c@nd profesorul Alex. Popescu i-a
\ncredin]at conducerea corului [i orchestrei
Seminarului, bine cunoscut \n \mprejurimi [i \n
Bucure[ti.
Acest lucru \l spune chiar compozitorul c@nd
profesorul Alex. Popescu \n fruntea corului
seminarial a dat \n anul 1932
un concert la Ateneul Rom@n
cu prilejul s#rb#toririi
compozitorului Alfred
Alessandrescu [i c@nd la
ie[irea acestuia din Ateneu,
"Ion Dumitrescu \n fruntea
forma]iei alc#tuit# din 60 de
seminari[ti a dat tonul pentru a
c@nta "Mul]i ani tr#iasc#" \n
cinstea compozitorului Alfred
Alessandrescu" (3).
Tot ca o continuare a
preocup#rilor sale pentru arta
dirijoral# putem men]iona [i
faptul c# la produc]ia clasei de
dirijat orchestr# din 20
decembrie 1941 a
Conservatorului de Muzic#
din Bucure[ti de la clasa profesorului Dan
Simionescu au debutat studen]ii: "Ion Dumitrescu,
Traian Mih#ilescu, Constantin Bugeanu [i
Gheorghe Dumitrescu" (4).
Activitatea sa \ns# de dirijor de orchestr# s-a
amplificat la Teatrul Na]ional unde a atins
performan]e neb#nuite \n cei [ase ani at@t ca dirijor
c@t [i ca compozitor. Iat# ce scrie unul din
cotidienele vremii: "Ion Dumitrescu unul din
muzicienii aprecia]i din noua genera]ie,
compozitor valoros, care la concertul din anul
trecut al Societ#]ii Compozitorilor Rom@ni, dat la
Ateneu \n prezen]a
M.S. Regelui a fost
triumf#torul serei unanim [i entuziast aplaudat

17 RENA{TEREA

pentru cele patru colinde ale sale" (5).

Ca profesor, Ion Dumitrescu [i-a \ndeplinit
acest rol cu cinste [i responsabilitate \ntr-un r#stimp
de aproape trei decenii la Conservatorul de Muzic#
din Bucure[ti.
La clasa sa de armonie, profesorul Ion
Dumitrescu a creat or# de or#, ambian]a de cultur#,
de comuniune a muzicii cu celelalte arte, de
echilibru psihic, de armonie \n sensul \nalt [i nobil
acordat termenului de \ntreaga antichitate. "La
cursul s#u - scrie George Breazul - nu era dasc#lul
rigid care-[i debiteaz# abstract lec]iile excatedra,
f#r# vibra]ie interioar#" (6).
Noi, studen]ii s#i, \l
divinizam pentru c# admiram
la d@nsul savoarea
limbajului, umorul s#u tonic
[i colorat, mintea iute [i
luminat# precum [i un suflet
ales [i bogat.
Nu exist# fost student al
s#u, sau un muzician rom@n
de dup# d@nsul, care s# nu-i
datoreze ceva din fiin]a sa
spiritual# pentru c# a fost un
model demn de urmat, care
\[i \ndemna discipolii la
h#rnicie, la bun#tate [i la
respectarea cu stricte]e a
cuv@ntului dat.
Era un dasc#l \nn#scut,
nu f#cut, cu z@mbetul pe
buze, cu vorbe curate, calde, frumoase venite din
ad@ncul unei inimi deschise, dispus oric@nd s#-[i
ajute studen]ii.
Era incontestabil un om cu vaste cuno[tin]e \n
domeniul literaturii, al picturii, al filmului, al
teologiei, al Istoriei Bisericii Ortodoxe Rom@ne \n
special.
_n anii studen]iei l-am cunoscut mai \nt@i pe
profesorul [i pe Omul Ion Dumitrescu, cel care a
contribuit cu d#ruire [i c#ldur# la formarea [i
maturizarea artistic# a sute de tineri muzicieni, azi
profesori, dirijori, compozitori, muzicologi,
scriitori etc. a c#rui verv#, farmec [i m#iestrie
didactic# m-a cucerit.

RENA{TEREA 18

2/2013

L-am cunoscut apoi pe creatorul Ion

Dumitrescu din lucr#rile sale, \n care melosul
popular [i cel psaltic este reflectat \n imagini vii [i
colorate.
Ion Dumitrescu compozitorul.
Urmare a preg#tirii sale teologice [i a
cunoa[terii profunde a tradi]iilor folclorice [i
religioase ale zonei \n care s-a n#scut [i a copil#rit,
Ion Dumitrescu \[i face intrarea \n via]a muzical#
cu prima audi]ie a lucr#rii pentru orchestr# a "Patru
colinde" compuse \n 1938 [i dirijate de Constantin
Br#iloiu, Teodor Rogalski, Ionel Perlea [i de \nsu[i
compozitorul.
Aceast# lucrare, a fost prima p@rg# a
str#daniilor min]ii [i inimii tinere[ti a
compozitorului Ion Dumitrescu de care \[i amintea
cu dragoste, nostalgie [i deosebit# satisfac]ie
profesional#.
Lucr#rile muzicale cele mai reprezentative ale
lui Ion Dumitrescu sunt \ns#: Suita a III-a (1944);
Simfonia [i Simfoniet# (1956) etc.
Muzica lui Ion Dumitrescu din aceste lucr#ri
asigur# at@t fluiditatea c@t [i armonia, culoarea
secven]elor precum [i melodica generoas# [i liric#,
iar virtualit#]ile muzicii populare [i psaltice sunt
ridicate la rangul unei opere de art# de r#sunet. El
folose[te cu m#iestrie pe l@ng# modul major [i
minor [i modurile populare mixolidianul [i lidicul.
Iat# ce scrie binecunoscutul muzicolog
Gheorghe Ciobanu privitor la laboratorul crea]iei
muzicale a lui Ion Dumitrescu: "Cunosc@nd
temeinic muzica popular#, precum [i varietatea
modal# a muzicii psaltice, compozitorul evit#
uneori armonia tonal#, recurg@nd la unison, la
pedale simple sau duble, la ostinato [i la tratarea
contrapunctic#" (7).
Muzica lui Ion Dumitrescu se impune prin
vigoare ritmic#, optimism [i echilibru sufletesc
ad@nc \nfipt \n melosul folcloric [i cel psaltic care
au influen]at \ntreaga crea]ie de mai t@rziu a
compozitorului.
De numele s#u au r#mas zeci de ini]iative, toate
luate \n vederea impunerii muzicii [i muzicologiei
rom@ne[ti pe plan na]ional [i european.
_nv#]#tura primit# de la neuita]ii s#i profesori
de voca]ie Alfonso Castaldi [i Mihail Jora afirm#
din plin afinitatea organic# a melosului folcloric [i

cel psaltic cu principiile artei consacrate \n occident

de marii creatori ai secolelor XVI, XVII [i XVIII.
Paleta componistic# a lui Ion Dumitrescu este
larg# [i impun#toare \ntruc@t a scris muzic# coral#,
muzic# de scen# (60 de piese din repertoriul
rom@nesc [i universal) muzic# de balet,
aranjamente corale [i muzicologie.
Muzica sa de scen# - de o mare bog#]ie
melodic# [i ritmic# - care potrivit cronicilor vremii
probeaz# o deosebit# experien]# de orchestrator [i
vitez# componistic# - din nefericire - a fost ars# \n
totalitate la bombardamentul din august 1944.
Ata[at unei expresii modale de sorginte
folcloric# [i psaltic#, Ion Dumitrescu a compus \n
tinere]e cinci c@ntece arom@ne[ti, care se \nscriu pe
coordonatele spirituale ale echilibrului clasic,
p#str@nd \n acela[i timp toat# savoarea [i \n
traducerea rom@neasc# l#muritoare.
C@t prive[te muzica de scen#, Ion Dumitrescu
are o teorie cu totul original# \ntruc@t, "O bun#
muzic# de scen# nu se scrie numai cu talent [i
me[te[ug, ci se cere din partea compozitorului
orientare just# [i un efort deosebit pentru
aprofundarea ideilor, sentimentelor, ciocnirilor [i
rezolv#rilor pe care le con]ine ac]iunea" (8).
D#m ca exemplu \n acest sens lucr#rile: Hero [i
Leandru de F. Grillparzer,1941; Madame SansGne de Victorien Sardou, 1941; Madame Bovary
de Gustave Flaubert - Gaston Baty, 1942; Coana
Chiri]a de Tudor Mu[atescu, 1943; Regele Lear de
W. Shakespeare, 1944; Coco[ul Negru de V.
Eftimiu, 1945; Cezar [i Cleopatra de G. B. Shaw,
1946; Revizorul de Gogol, 1947 [i altele.
A scris de asemenea muzica la Gr#dinile
Capitalei (1924); P#durea \ndr#gosti]ilor (1947); _n
sat la noi (1953); Nepo]ii Gornistului (1953);
Muntele Retezat (1959) [i altele.
Cu toate c# a scris \n toate genurile muzicale,
crea]ia lui Ion Dumitrescu, at@t simfonic# c@t [i cea
coral#, nu poate fi interpretat# \n afara inspira]iei
din melosul popular [i cel psaltic.
Preferin]a sa pentru muzica pur#, pentru
echilibru, pentru bog#]ie de inven]ii personale,
pentru modalism [i metric# l-au a[ezat pe Ion
Dumitrescu \n fruntea compozitorilor care luptau
pentru edificarea {colii Na]ionale de Compozi]ie
cu r#d#cinile ad@nc \nfipte \n crea]ia folcloric#, el

2/2013

nefiind numai un teoretician, ci a folosit cu talent,

pricepere, dragoste [i r#bdare, un limbaj na]ional
ad@nc ancorat \n universalitate.
_n toat# crea]ia sa muzical#, Ion Dumitrescu
este un melodist prin excelen]#. De aceea el are un
adev#rat cult pentru melodie, pentru lucr#rile
muzicale \n care primeaz# melodia. "A \ndep#rta
melodia dintre mijloacele de expresie - scrie
compozitorul - \nsemneaz# a lipsi muzica de cel
mai important element al ei, \nsemneaz# a \ngusta
[i a s#r#ci enorm c@mpul expresiv al crea]iei
muzicale" (9).
"Compozitorii no[tri - scrie acela[i autor trebuie ca for]a melodic#, vigoarea ritmic# [i
poten]ialul armonic [i polifonic al muzicii populare
s# fie izvor de inspira]ie pentru ei a[a cum
compozitori ca: Liszt, Glinka, B. Smetana, Dvorak,
Janocek, Ravel [i al]ii au luat ca izvor de inspira]ie
muzica popoarelor lor" (10).
_ntreaga crea]ie a lui Ion Dumitrescu este
inspirat# de melosul popular [i de tradi]ia [colii
muzicale rom@ne[ti.
"Inova]ia compozitorului \n mijloacele de
expresie - scrie Ion Dumitrescu - este cu adev#rat
valoroas# c@nd nu se rupe de tradi]ie, c@nd intervine
[i l#rge[te cadrul acesteia, cu scopul de a exprima
c@t mai adecvat con]inutul nou" (11).
Men]ion#m ca influen]# a crea]iei
compozitorilor psaltichi[ti faptul c# Ion
Dumitrescu folose[te cu mult# m#iestrie sistemul
roatei existent \n muzica psaltic#, \n tema a I-a din
prima mi[care a Suitei sale.
Men]ion#m de asemenea c# Ion Dumitrescu,
inspir@ndu-se din practica instrumenti[tilor
populari, folose[te [i el cu mult discern#m@nt acele
]iituri ale acestora care fac farmecul c@ntecelor [i
jocurilor populare rom@ne[ti.
El folose[te de asemenea cu mult# m#iestrie
formule magice, ritual de c@ntece de copii, bocete,
etc. toate folosite prin sc#ri bitonice.
Iat# ce scrie muzicologul Gheorghe Ciobanu
cu privire la folosirea acestor crea]ii de c#tre
compozitor: "partea a doua [i ultima a Simfonietei
sunt bogate \n motive melodice ale unor jocuri, de
larg# circula]ie ast#zi \n Muntenia, Oltenia [i
Transilvania" (12).

19 RENA{TEREA

Premiat# de Academia Rom@n#, aceast#

lucrare reprezint# un moment important pe drumul
ascendent al succeselor [colii rom@ne[ti de
compozi]ie. Personalitatea lui Ion Dumitrescu de
compozitor cu spontaneit#]i creatoare se vede [i
atunci c@nd armonizeaz# sau prelucreaz# c@ntecele
arom@ne[ti [i unele colinde pe care le \mbrac# \ntro hain# armonic# [i orchestral# cu totul personal#.
Bog#]ia [i ineditul formulelor ritmice din
abunden]# \n crea]ia lui Ion Dumitrescu \i asigur#
acesteia o accesibilitate [i un farmec inegalabil [i
totodat# cu totul inconfundabil.
Prin crea]ia sa, Ion Dumitrescu s-a impus
distinct [i definitiv ca un compozitor pentru care
autenticitatea stilului, c#ldura inspira]iei, logica
formei, prevaleaz# calitativ asupra dimensiunilor
exterioare cantitative care sunt mai mult formale
ale muzicii.
At@t Simfonieta, Cvartetul de coarde, Simfonia
\n Fa major, Suita a III-a pentru orchestr# [i corul
M#r#cinul \l a[eaz# pe Ion Dumitrescu al#turi de
George Enescu, Mihail Jora, Dimitrie Cuclin, Paul
Constantinescu [i Mihail Andricu, compozitori
care [i-au dob@ndit o personalitate artistic# de
rezonan]# istoric#.
_n ceea ce prive[te "Preludiu simfonic",
preciz#m c# este o pagin# simfonic# a crea]iei culte
rom@ne[ti tonifiant#, extras# din folclor, turnat# de
compozitor cu maxim# economie a mijloacelor de
expresie, cu ritmic# precis# [i str#lucire tehnic#
captivant#.
O alt# latur# a personalit#]ii sale creatoare, este
aceea privind educa]ia muzical#, care prin
publicarea celor 120 de solfegii de grad superior \n
care linia melodic# este \n a[a fel construit# \nc@t
modalit#]ile cromatice [i enarmonice se realizeaz#
f#r# efort, \l a[eaz# pe Ion Dumitrescu \n fruntea
creatorilor de solfegii care au fost: Ion Andreas
Wachmann; Eduard Wachmann; E. Pozzoli; Jules
Arnoud [i al]ii, compozitorul, promov@nd studiul
solfegiilor \n sfera valorilor artistice, pun@nd accent
pe tonalitate [i melodie.
Din aceste solfegii cunoa[tem nu numai pe
valorosul pedagog ci [i pe mult d#ruitul creator de
muzic# rom@neasc# care prin crea]iile sale a
\mbog#]it mult repertoriul nostru na]ional.

RENA{TEREA 20

2/2013

Ceea ce confer# o not# distinct# stilului crea]iei

muzicale a lui Ion Dumitrescu, este c# el
\nve[m@nteaz# [i melodiile sale personale de
structur# modal# cu o armonie func]ional#, f#r# a
altera farmecul lor modal [i \ntru totul captivant.
Se poate spune c# el nu ia niciodat# integral
melodii din folclor, ci folose[te \n mod creator, fie
fragmente melodice, fie elemente caracteristice
unui stil sau altul, ceea ce confer# crea]iei sale odat#
cu accesibilitatea [i un caracter generos [i chiar
umanist.
O alt# latur# a complexei personalit#]i a lui Ion
Dumitrescu, este aceea de muzicolog; calitate, \n
care a dezb#tut diverse probleme de cercetare [i
orientare privind muzica simfonic#, de camer# [i
coral# sus]inut# de personalit#]i notorii ale muzicii
rom@ne[ti, care au pus bazele culturii muzicale
autohtone \n str@ns# leg#tur# cu via]a, cultura [i
aspira]iile artei universale.
Pot fi citate \n acest sens, zecile de medalioane
scrise \n cinstea dirijorilor [i compozitorilor rom@ni
[i str#ini, precum [i a unor oameni de cultur#
iubitori ai artei muzicale rom@ne[ti.
Iat# ce spune despre reputatul dirijor de talie
interna]ional# George Georgescu, care "fiind
ucenic al unor mari muzicieni [i continuator
str#lucit al bunelor tradi]ii ale muzicii, George
Georgescu a r#mas slujitor consecvent al lucr#rilor
cu puternic con]inut emo]ional, al capodoperelor
muzicii universale, pe care s-a str#duit [i a reu[it s#
le interpreteze \n form# m#iastr#, cu stil [i
personalitate" (13).
Iat# ce scrie [i despre laboratorul de crea]ie al
genialului George Enescu care a contribuit la
\nflorirea crea]iei interpret#rii [i [tiin]ei muzicale
rom@ne[ti: "[lefuirea artistic#, dus# p@n# la extrem,
simplitatea, lirismul intens [i de bun# calitate,
noble]ea, optimismul voalat de pete trec#toare de
\ntuneric, utilizarea larg# dar exigent# [i m#iastr# a
tuturor mijloacelor de expresie proprii artei
muzicale moderne, contemporane, sunt \nsu[iri
care caracterizeaz# majoritatea lucr#rilor lui
Enescu" (14).
Iat# ce spune [i despre marele s#u profesor
Alfonso Castaldi care [i-a \nv#]at ucenicii flac#ra
artei simfonice, cum s-o \ntrebuin]eze, cum s-o

creasc#, cum s-o p#streze.

"Castaldi - scrie Ion Dumitrescu despre
dasc#lul s#u - era un entuziast, un emotiv, un artist
rafinat, un om instruit [i un pedagog ne\ntrecut"
(15).
Cu acelea[i aprecieri, respect [i recuno[tin]#
scrie Ion Dumitrescu [i despre ceilal]i mentori ai s#i
ca: Mihail Jora - care a pus prima piatr# la temelia
muzicii rom@ne[ti - [i Dimitrie Cuclin muzicianul
filozof, "modest", "t#cut", "retras \n sine" cu
"g@ndurile sale", cu "elanurile sale", care a creat, a
scris, a \ndemnat [i n-a abdicat niciodat# de la
principiile sale.
Nu trece cu vederea \ns# nici pe slujitorii
muzicii corale pe care-i apreciaz# la superlativ ca:
{tefan Popescu, Ion Vidu, Sabin Dr#goi, Tiberiu
Brediceanu, Dumitru Botez, Ioan D. Chirescu [i
al]ii.
"Pilda luminoas# - scrie Ion Dumitrescu - a
compozitorului, folcloristului, profesorului [i
dirijorului de cor Sabin Dr#goi, s# fie pild#
luminoas# pentru genera]iile de muzicieni care vor
veni [i care vor trebui s# ]in# seama de realiz#rile
acestui mare \nainta[ al muzicii rom@ne[ti" (16).
Larg# apreciere acord# Ion Dumitrescu \n
medalioanele sale [i compozitorilor Zeno Vancea;
Mar]ian Negrea; Teodor Rogalski; Paul
Constantinescu; Mihail Andricu; Alfred
Alessandrescu [i al]ii.
Despre corurile lui Ion Vidu "doinitorul
Banatului!" care a scris peste 200 de piese corale [i
care au m@ng@iat sufletele oamenilor, au c@ntat
durerile [i bucuriile \ntregului popor, Ion
Dumitrescu scrie urm#toarele: "Corurile lui Vidu
poart# \n ele, mesajul artei mari, cinstite, curate,
n#scut# din necesitatea particip#rii active [i intense
la via]a oamenilor".
Cuvinte elogioase scrie Ion Dumitrescu [i la
adresa marilor [i neuita]ilor compozitori de alte
na]ionalit#]i ca: Frederic Chopin; Robert Schuman;
Igor Stravinski; Franz Liszt [i al]ii.
Men]ion#m de asemenea c# la opera de
compozitor \nn#scut a lui Ion Dumitrescu se
adaug# [i aceea de scriitor memorialist de prim#
m#rime pe care o demonstreaz# \n Filele sale de
Calendar [i care r#m@n pentru posteritate o lume

2/2013

plin# de tablouri, de documente, de concep]ii, de

cultur# teatral# [i muzical#, de evoc#ri a unor mari
personalit#]i ale teatrului [i muzicii rom@ne[ti [i de
cultur# laic# [i bisericeasc#.
_n fabuloasa sa memorie de cert# valoare
literar#, muzical# [i documentar#, se \nt@lnesc [i
conlucreaz# tr#s#turile specifice ale muzicianului
cu ale scriitorului.
Ion Dumitrescu memorialistul r@de dar nu
dispre]uie[te [i nu desfiin]eaz# partenerul de
discu]ie. El ceart# cu bl@nde]e, umor, discre]ie [i
mult#, chiar foarte mult# c#ldur# sufleteasc#.
Filele sale de calendar nu probeaz# numai
dimensiunea unui scriitor \nzestrat cu har [i [tiin]#
muzical# ci [i pagini \ntregi de veritabil# cronic# a
vremurilor trecute [i tr#ite cu intensitate de c#tre
autor.
Cu umorul bine cunoscut dar [i cu ascu]i[ul
criticii, scria \ntr-unul din Filele sale de calendar c#
profesioni[tii pot c@nta l@ng# amatori [i continu# \n
mod ironic ca pentru sine: "C# doar asta-i
tov#r#[ia"! Aluzie la C@ntarea Rom@niei.
M@nat de dorin]a sa fierbinte de a cunoa[te [i
valorifica c@t mai multe cuno[tin]e din domeniul
culturii [i artei rom@ne[ti, a audiat cu nesa] pe marii
profesori ai vremii: Nicolae Iorga, Ion Petrovici,
Dimitrie Gusti, Nae Ionescu, R#dulescu Motru, P.
P. Negulescu [i al]ii.
A fost de asemenea \n compania oamenilor de
cultur# [i art#, ca: Teodor Pallady, Academicianul
Nae Popescu, scriitorul Gala Galaction, profesorul
de art# I. D. {tef#nescu, scriitorii {erban
Cioculescu, Victor Eftimiu, Liviu Rebreanu, Vasile
Voiculescu [i al]ii.
_n concluzie, marcanta personalitate a
muzicianului [i omului de cultur# Ion Dumitrescu,
a trecut de mult grani]ele ]#rii, fiind apreciat la justa
sa valoare de cele dou# institu]ii de art# ale Fran]ei
[i Italiei, ca membru al Institutului de Arte
frumoase din Paris [i al Academiei Tiberine din
Roma, distinc]ii de care s-au bucurat doar trei
rom@ni: George Enescu, Marcel Mihalovici [i Ion
Dumitrescu, compozitorul care cu [tiin]# [i curaj,
cu timp [i f#r# timp a luptat pentru pre]uirea
valorilor muzicii na]ionale [i a muzicienilor
rom@ni, conduc@nd breasla acestora \n calitate de

21 RENA{TEREA

pre[edinte aproximativ un sfert de veac,

contribuind \n acest fel la impunerea acesteia \n
peisajul vie]ii spirituale rom@ne[ti [i universale.
Note
1. Vezi Dumitrescu, Ion. Probleme de orientare
\n muzica contemporan#. Art. \n: Muzica, nr. 7, anul
XIII, iulie, 1963, p. 4.
2. Vezi Dumitrescu, Ion. Muzica la Teatru
Na]ional. Art. \n: Rampa, anul II, nr. 32, duminic#, 12
iulie, 1942, p. 3.
3. Vezi Cum l-am cunoscut pe Alfred
Alessandrescu, Art. \n: Muzica, nr. 4/1977.
4. Vezi Conservatorul Ciprian Porumbescu, 100
de ani (1864-1964), p. 116.
5. Vezi Compozitorul Ion Dumitrescu la Teatrul
Na]ional. Art. \n: Rampa, anul II, nr. 32, duminic# 12
iulie, 1942, p. 3.
6. Vezi 120 de Solfegii de Grad Superior de Ion
Dumitrescu, Recenzie de George Breazul, \n: Muzica,
anul X, nr. 10, noiembrie, 1960, p. 47.
6. Vezi Ciobanu, Gheorghe. Ion Dumitrescu.
Personalitate creatoare [i atitudinea fa]# de
izvoarele muzicii populare. Art. \n: Muzica nr.
7/1964.
7. Vezi Interviul acordat de Ion Dumitrescu unui
redactor muzical al Radiodifuziunii, Art. \n: Muzica,
anul VI, ianuarie-februarie, nr. 1-2, 1956, p. 151.
8. Vezi Dumitrescu, Ion. Probleme de orientare
\n muzica contemporan#. Art. \n: Muzica, nr. 7, anul
XIII, iulie 1963, p. 4.
9. Vezi Idem ibidem, p. 9.
10. Vezi Dumitrescu, Ion. Probleme de orientare
\n muzica contemporan#, p. 9.
11. Vezi Ciobanu, Gheorghe, op. cit. p. 14.
12. Vezi Dumitrescu, Ion. Un artist de seam# al
epocii noastre. Art. \n: Muzica, anul XIV, nr. 8 august
1964, p. 5
13. Vezi Dumitrescu, Ion. Mihail Jora la 70 de
ani. Art. \n: Muzica, nr. 9/1961, p. 5
14. Vezi Dumitrescu, Ion. Trei mari dasc#li, trei
\ndrum#tori. Art. \n: Muzica, nr. 4/1977, p. 24.
15. Vezi Dumitrescu, Ion. Sabin Dr#goi (18941968). Art. \n: Muzica, anul XIX, nr. 2/1969, p. 25.
16. Vezi Dumitrescu, Ion. La aniversarea lui Ion
Vidu. Art. \n: Muzica, anul XVI, nr. 3, martie, 1966, p.
20.
Pr. Prof. Dr. Marin Velea

RENA{TEREA 22

2/2013

Pelerinajul cu moa[tele Sf@ntului Ierarh Grigorie Dasc#lul

\n Arhiepiscopia R@mnicului
_n contextul s#rb#toririi Anului omagial al
Sfin]ilor _mp#ra]i Constantin [i Elena \n Patriarhia
Rom@n# [i, \n virtutea frumoasei conlucr#ri \ntre
Biseric# [i Armat#, \n anul comemor#rii a 125 de ani
de la na[terea Generalului Paul Teodorescu, cel care
a rectitorit M#n#stirea Dintr-un Lemn, \ntre anii
1938-1940, devenit# loca[ de \nchinare [i de cinstire
al marinarilor [i al aviatorilor rom@ni, a fost
organizat pelerinajul cu moa[tele Sf@ntului Ierarh
Grigorie Dasc#lul \n Arhiepiscopia R@mnicului.
Timp de patru zile credincio[ii din Eparhia
R@mnicului, dar [i pelerinii din ]ar#, au avut bucuria
duhovniceasc# de a se \nchina la Moa[tele Sf@ntului
Ierarh Grigorie Dasc#lul, Mitropolitul }#rii
Rom@ne[ti.
Cu binecuv@ntarea Preafericitului P#rinte
Patriarh Daniel, la solicitarea _naltpreasfin]itului
P#rinte Arhiepiscop Gherasim, \n perioada 19-22
aprilie a.c., au fost aduse \n Arhiepiscopia
R@mnicului Moa[tele Sf@ntului Ierarh Grigorie
Dasc#lul de la M#n#stirea C#ld#ru[ani. Pelerinajul
cu Sfintele moa[te a \nceput la M#n#stirea Dintr-un
Lemn, vineri,19 aprilie [i a continuat la Catedrala
Arhiepiscopal# "Sf@ntul Ierarh Nicolae" din
R@mnicu V@lcea, \n zilele de 20-22 aprilie.
Racla cu Sfintele moa[te, \nso]it# de o delega]ie
din partea Arhiepiscopiei Bucure[tilor condus# de
Preasfin]itul P#rinte Varsanufie Prahoveanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucure[tilor,
\mpreun# cu P#rintele Arhim. Lavrentie G@]#,
stare]ul M#n#stirii C#ld#ru[ani [i doi p#rin]i din
ob[te, au fost \nt@mpinate de c#tre _naltpreasfin]itul
P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului,
Preasfin]itul P#rinte Sebastian, Episcopul Slatinei [i
Romana]ilor [i cu Preasfin]itul P#rinte Emilian
Lovi[teanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei
R@mnicului, \nso]i]i de mul]ime de preo]i [i monahi,
unde, dup# slujba de Te Deum, au fost a[ezate spre
\nchinare \n baldachinul din fa]a sf@ntului loca[.
_n a doua zi a pelerinajului cu moa[tele
Sf@ntului Ierarh Grigorie Dasc#lul, la Sf@nta
M#n#stire Dintr-un Lemn, din comuna Fr@nce[ti,
jude]ul V@lcea, a fost s#v@r[it# Sf@nta Liturghie
arhiereasc# de c#tre un ales sobor de ierarhi, preo]i [i
diaconi, sub protia _naltpreasfin]itului P#rinte Irineu,
Mitropolitul Olteniei. Din soborul de ierarhi au f#cut

parte: Preasfin]itul P#rinte Sebastian, Episcopul

Slatinei [i Romana]ilor, Preasfin]itul P#rinte
Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Bucure[tilor [i Preasfin]itul P#rinte
Emilian Lovi[teanul, Episcop Vicar al
Arhiepiscopiei R@mnicului. La slujb# a luat parte [i
Chiriarhul locului, _naltpreasfin]itul P#rinte
Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului.
La sf@r[itul Sfintei Liturghii, _naltpreasfin]itul
P#rinte Irineu a ]inut un cuv@nt de \nv#]#tur# \n care a
marcat momentul s#rb#toresc al primirii moa[telor
Sf@ntului Ierarh Grigorie Dasc#lul \n Eparhia
R@mnicului. Acest pelerinaj cu sfintele moa[te ale
Sf@ntului Grigorie Dasc#lul se \nscrie \n
preocup#rile Bisericii noastre de a aduce c@t mai
aproape pe sfin]i \n via]a credincio[ilor [i \n locurile
binecuv@ntate de Dumnezeu ca toat# lumea s# poat#
s# se \mp#rt#[easc# din lucrarea Duhului Sf@nt care
este \n sfin]i [i \n acela[i timp [i \n Biseric#, a
precizat _naltpreasfin]ia Sa. Cuv@ntul de mul]umire
din partea ob[tii M#n#stirii Dintr-un Lemn a fost
rostit de c#tre maica stare]# Emanuela Oprea care a
m#rturisit bucuria duhovniceasc# izvor@t# prin
prezen]a [i binecuv@ntarea sf@ntului ierarh, iar
r#spunsurile liturgice au fost date de corul de maici al
M#n#stirii Dintr-un Lemn [i Grupul Psaltic "Sf@ntul
Grigorie Decapolitul" al M#n#stirii Bistri]a.
_n dup# amiaza acelea[i zile, racla cu sfintele
moa[te a ajuns la Catedrala Arhiepiscopal# "Sf@ntul
Ierarh Nicolae" din R@mnicu-V@lcea, fiind a[ezate
spre \nchinarea credincio[ilor [i pelerinilor care au
participat la serviciul religios. Duminica a IV-a din
Post, a Cuvioasei Maria Egipteanca, a reprezentat
pentru binecredincio[ii cre[tini din Municipiul
R@mnicu-V@lcea o zi de aleas# s#rb#toare
duhovniceasc# creat# de bucuria de a se \nchina la
Moa[tele Sf@ntului Ierarh Grigorie Dasc#lul [i
lucrarea sporirii harului prin participarea la Sf@nta
Liturghie s#v@r[it# de c#tre _naltpreasfin]itul P#rinte
Irineu, Arhiepiscopul Craiovei [i Mitropolitul
Olteniei, \nconjurat de un ales sobor de ierarhi,
preo]i [i diaconi. Din soborul de ierarhi au f#cut
parte: Preasfin]itul P#rinte Nicodim, Episcopul
Severinului [i Strehaiei, Preasfin]itul P#rinte
Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei Bucure[tilor [i Preasfin]itul P#rinte

2/2013

Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar al

Arhiepiscopiei R@mnicului. La slujb# a luat parte [i
Chiriarhul locului, _naltpreasfin]itul P#rinte
Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului.
La finalul slujbei, _naltpreasfin]itul P#rinte
Mitropolit Irineu a ]inut un cuv@nt de \nv#]#tur# \n
care a explicat pericopa evanghelic# citit# \n cadrul
Sfintei Liturghii [i a elogiat via]a [i activitatea
Sf@ntului Ierarh Grigorie Dasc#lul, Mitropolitul
}#rii Rom@ne[ti, eviden]iind totodat# importan]a
Pelerinajului cu Sfintele Moa[te \n via]a
credincio[ilor din Eparhia R@mnicului. Totodat#,
_naltpreasfin]itul Arhiepiscop Gherasim a mul]umit
pentru vizit# \nal]ilor ierarhi [i pentru aducerea
Sfintelor Moa[te \n Arhiepiscopia R@mnicului,
apreciind c# \nchinarea la sfintele moa[te r#m@ne
modul de \ncredin]are a lucr#rii de sfin]ire a
oamenilor care au binepl#cut \naintea lui Dumnezeu.
_n ultima zi a pelerinajului, dup# s#v@r[irea
slujbei Utreniei, a Ceasurilor [i Vecerniei, \n
prezen]a _naltpreasfin]itului P#rinte Arhiepiscop
Gherasim, a Preasfin]itului P#rinte Varsanufie
Prahoveanul [i a Preasfin]itului P#rinte Emilian
Lovi[teanul, precum [i a numero[i credincio[i, racla
cu Sfintele moa[te a plecat la M#n#stirea
C#ld#ru[ani.
Pelerinajul a contribuit la sporirea evlaviei fa]#
de sfin]ii rom@ni, c@t [i la o mai bun# cunoa[tere a
vie]ii [i activit#]ii culturale [i misionare a Sf@ntului
Mitropolit Grigorie Dasc#lul, [i totodat# a
neoisihasmului rom@nesc din secolele al XVIII-lea
[i al XIX-lea, perioad# \n care ucenicii Sf@ntului
Paisie de la Neam], Sf@ntul Grigorie [i ceilal]i,
Mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei [i al]i
c#rturari ai Bisericii au tradus \n limba rom@n# parte
\nsemnat# din scrierile aghiografice c@t [i unele
dogmatice, contribuind \n acela[i timp [i la
dezvoltarea \nv#]#m@ntului rom@nesc.

23 RENA{TEREA

Date bibliografice
Sf@ntul Grigorie Dasc#lul s-a n#scut \n anul
1765, \n Bucure[ti, purt@nd numele Gheorghe. La
v@rsta de [apte ani, este \nscris la [coala elementar#
de la M#n#stirea Sf@ntul Sava. _nc# din vremea
studiilor, va lega o str@ns# prietenie cu monahii
Gherontie [i Dorotei de la M#n#stirea Neam],
manifest@nd dorin]a de a cunoa[te via]a
duhovniceasc# din M#n#stirea Neam], organizat# de
Sf@ntul Paisie de la Neam]. _n jurul anului 1790,
t@n#rul Gheorghe va pleca la M#n#stirea Neam],
unde va fi tuns \n monahism de Sf@ntul Paisie
Velicicovski, sub numele de Grigorie [i va fi
hirotonit ierodiacon. _mpreun# cu ieromonahul
Gherontie, traduce din limba greac# scrierile
Sfin]ilor P#rin]i.
La cererea Mitropolitului Dositei Filitti al
Ungrovlahiei, ieromonahul Gherontie [i
ierodiaconul Grigorie, revin \n Bucure[ti, unde vor
traduce [i tip#ri dou# lucr#ri: Carte folositoare de
suflet, un \ndreptar pentru taina Spovedaniei, \n
1799 [i Chiriacodromion la Evangheliile
duminicale, al \nv#]atului arhiepiscop grec Nichifor
Teotochis, \n 1801. _n acela[i timp, ierodiaconul
Grigorie va fi numit [i bibliotecar al Mitropoliei din
Bucure[ti.
_n anul 1802, cei doi calug#ri c#rturari se vor
afla din nou la M#n#stirea Neam], unde sub
ascultarea Mitropolitului Veniamin Costachi al
Moldovei, vor traduce mai multe lucr#ri teologice:
Taina credin]ei noastre cei pravoslavnici (1803);
T@lcuirea la Evanghelii a Sf@ntului Teofilact al
Bulgariei (1805); Dogmatica Sf@ntului Ioan
Damaschin (1806); Vie]ile Sfin]ilor. Luna
septembrie (1807) etc.
_n anul 1812, fiind iubitor de lini[te [i de
rug#ciune, la \ndemnul Sf@ntului Paisie, t@n#rul
Grigorie va merge \n Sf@ntul Munte Athos,
\mpreun# cu duhovnicul Gherontie, spre a cunoa[te

RENA{TEREA 24

2/2013

tainele vie]ii duhovnice[ti. Pe drumul de \ntoarcere,

cuviosul Gerontie va fi ucis de t@lhari, \n apropiere
de Dun#re (ora[ul Plovdiv, Bulgaria). Dup#
\nmorm@ntarea acestuia, \ntr-o m#n#stire din
apropiere, Sf@ntul Grigorie va merge din nou la
M#n#stirea Neam], unde va continua activitatea de
traducere a c#r]ilor teologice.
_n anul 1820, ierodiaconul Grigorie va pleca
din M#n#stirea Neam] [i se va a[eza, pentru o vreme,
\n M#n#stirea Antim, din Bucure[ti, iar mai apoi, \n
M#n#stirea C#ld#ru[ani, a c#rei ob[te fusese
reorganizat# [i \nt#rit# duhovnice[te de c#tre Sf@ntul
Cuvios Gheorghe de la Cernica, \ntre anii 17941806. Aici, sf@ntul va ajunge cunoscut multora
pentru \n]elepciunea, smerenia [i dragostea lui de
Dumnezeu.
_n anul 1823, ierodiaconul Grigorie a fost ales
Mitropolitul }#rii Rom@ne[ti, fiind hirotonit la 10
ianuarie 1823, demnitate \n care va sluji timp de
unsprezece ani, \n perioada anilor 1823-1834. Ca
episcop, Sf@ntul Grigorie Dasc#lul a desf#[urat o
neobosit# activitate pastoral-misionar# [i socialcultural#, numind ierarhi \n Episcopiile de Arge[,
R@mnic [i Buz#u, \ntemeind [coli teologice \n
fiecare centru eparhial, hirotonind preo]i vrednici [i
\nv#]@nd ne\ncetat la p#strarea dreptei credin]e. De
asemenea, a fost un exemplu viu de iubire
jertfelnic#, d@nd fiec#ruia daruri suflete[ti [i trupe[ti,
dup# trebuin]#. Numero[i s#raci, v#duve [i orfani au
primit de la Sf@ntul Grigorie m@ng@iere sufleteasc#,
binecuv@ntare [i daruri materiale (ad#post, hran# [i
c#r]i).
Slujirea jertfelnic# [i de luminare a preo]iei [i
credincio[ilor a Sf@ntului Grigorie a fost \ntrerupt#
odat# cu instaurarea administra]iei ruse \n
Principatele Rom@ne, dup# r#zboiul dintre Rusia [i
Turcia, izbucnit \n anul 1828. _ncep@nd cu anul
1828, Sf@ntul Grigorie va fi numit loc]iitor de domn,
domnitorul Grigorie Ghica fiind plecat din ]ar#.
Deoarece nu a fost de acord cu instituirea de noi taxe,
mitropolitul a intrat \n conflict cu noua st#p@nire.
Pentru aceasta, \n februarie 1829, autorit#]ile ruse \l
vor \nl#tura din scaun pe Sf@ntul Grigorie [i-l vor
exila \n Chi[in#u. Din acest moment, vreme de
aproape cinci ani, Dasc#lul }#rii Rom@ne[ti a
pribegit, mai int@i \n Chi[in#u, iar mai apoi \n Buz#u
[i la M#n#stirea C#ld#ru[ani. Pornind \n acest exil,
Sf@ntul Grigorie Dasc#lul s-a \ncredin]at cu totul \n
m@na lui Dumnezeu, zic@nd [i el, asemenea
Sf@ntului Ioan Gur# de Aur: Slav# lui Dumnezeu,

pentru toate!
_n luna aprilie a anului 1833, Sf@ntul Grigorie
avea s# primeasc# acceptul de a se a[eza \n
M#n#stirea C#ld#ru[ani, iar din luna august a
aceluia[i an se va \ntoarce \n Bucure[ti, relu@ndu-[i
scaunul de mitropolit. _n aceast# perioad# s-a \ngrijit
de restaurarea Catedralei Mitropolitane din
Bucure[ti, iar mai apoi de retip#rirea colec]iei Vie]ile
Sfin]ilor, \n dou#sprezece volume, dup# edi]ia de la
M#n#stirea Neam] (1807-1815), pe care o considera
at@t de folositoare pentru formarea duhovniceasc#
[i luminarea sufletelor credincio[ilor. At@t lucr#rile
de restaurare, c@t [i tip#rirea colec]iei amintite, vor fi
terminate dup# trecerea sa la cele ve[nice, \nt@mplat#
la data de 22 iunie 1834. A fost \nmorm@ntat \n
partea de miaz#-noapte a Catedralei Mitropolitane,
iar dup# [apte ani, osemintele sale au fost str#mutate
\n gropni]a M#n#stirii C#ld#ru[ani, iar mai apoi \n
pridvorul bisericii celei mari.
Sf@ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom@ne,
\ntrunit pe data de 20 octombrie 2005, a hot#r@t ca
mitropolitul Grigorie Dasc#lul al }#rii Rom@ne[ti s#
fie trecut \n r@ndul sfin]ilor, cu data de pr#znuire la
22 iunie. Proclamarea oficial# a canoniz#rii acestuia
a avut loc la 21 mai 2006, \n Catedrala Patriarhal#
din Bucure[ti. Tomosul de canonizare precizeaz# c#:
Av@nd \n vedere via]a pilduitoare a \nv#]atului
ierarh Grigorie Dasc#lul, evlavia sa c#lug#reasc# [i
\n]elepciunea sa sf@nt# \n p#strarea dreptei credin]e
[i \n t#lm#cirea cuv@ntului lui Dumnezeu [i a
Sfin]ilor P#rin]i, pentru zidirea duhovniceasc# [i
luminarea cinului c#lug#resc, a slujitorilor sfintelor
altare [i a poporului credincios, urm@nd \nv#]#tura
Bisericii, r@nduiala sinodal# [i chem#rii \n ajutorul
nostru cu puterea lui Dumnezeu, Cel \nchinat [i
pream#rit, noi, ierarhii Sf@ntului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Rom@ne, hot#r@m ca de acum \nainte, \n
veci, Ierarhul Grigorie Dasc#lul, Mitropolitul }#rii
Rom@ne[ti, s# fie num#rat \ntre sfin]ii Bisericii, s#
fie pomenit [i cinstit cu c@nt#ri de laud# \n ziua de 22
iunie.
Sfintele [i cinstitele moa[te ale Sf@ntului
Grigorie Dasc#lul se afl# \n M#n#stirea C#ld#ru[ani,
din jude]ul Ilfov. Aflat# la mic# distan]# de
Municipiul Bucure[ti, pe malul Lacului
C#ld#ru[ani, pe teritoriul comunei Gruiu, \n jude]ul
Ilfov, m#n#stirea a fost zidit# \ntre anii 1637-1638,
fiind \nzestrat# cu multe daruri de c#tre domnitorul
Matei Basarab.
Pr. Constantin C_RSTEA

2/2013

25 RENA{TEREA

Bucuria \nt@lnirii cu
Sf@ntul Cuvios Antonie de la Iezer

Cu binecuv@ntarea Preafericitului P#rinte

Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom@ne, [i
prin bun#voin]a _naltpreasfin]itului P#rinte
Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului, \n perioada
8-12 mai 2013, \n Episcopia Severinului [i
Strehaiei, Episcopia Devei [i Hunedoarei [i
Episcopia Caransebe[ului s-a desf#[urat un
pelerinaj cu moa[tele Sf@ntului Cuvios Antonie de
la Iezerul V@lcii. Delega]ia Arhiepiscopiei
R@mnicului a fost condus# de Preasfin]itul P#rinte
Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei R@mnicului.
Miercuri [i joi, 8-9 mai 2013, la Catedrala
episcopal# cu hramul "_nvierea Domnului" [i
"Sf@ntul Mare Mucenic Gheorghe" din Drobeta
Turnu Severin au fost oficiate sfinte slujbe, cu
ocazia hramului. Zeci de preo]i [i diaconi
mehedin]eni \n frunte cu Preasfin]itul Nicodim,
Episcopul Severinului [i Strehaiei, [i sute de oameni
au venit s# \nt@mpine sfintele moa[te. Dup# slujba
de Te-Deum oficiat# \n pridvorul Catedralei
episcopale, racla a fost a[ezat# pe un baldachin
special amenajat, unde preo]ii [i credincio[ii s-au
\nchinat cu evlavie. Apoi s-a s#v@r[it slujba
Vecerniei [i Acatistul Cuviosului Antonie. Cu acest
prilej, la Centrul eparhial al Episcopiei Severinului
[i Strehaiei au fost realizate icoane reprezent@ndu-l
pe Sf. Antonie, dar [i un CD audio cu via]a [i
Acatistul Cuviosului. Lectura CD-ului este realizat#
de c#tre Arhid. Drd. Adrian Cristian Mazili]a,
consilier administrativ \n cadrul Centrului eparhial.
Sf@nta Liturghie de joi, 9 mai, a fost s#v@r[it# pe
esplanada din fa]a Catedralei episcopale de c#tre

_naltpreasfin]itul P#rinte Irineu, Mitropolitul

Olteniei, ce a avut al#turi un sobor de arhierei, preo]i
[i diaconi. Din soborul de arhierei au f#cut parte:
_naltpreasfin]itul P#rinte Teodosie, Arhiepiscopul
Tomisului, Preasfin]itul P#rinte Lucian, Episcopul
Caransebe[ului, Preasfin]itul P#rinte Nicodim,
Episcopul Severinului [i Strehaiei, Preasfin]itul
P#rinte Sebastian, Episcopul Slatinei [i
Romana]ilor, Preasfin]itul P#rinte Gurie, Episcopul
Devei [i Hunedoarei, Preasfin]itul P#rinte Macarie,
Episcopul ortodox al rom@nilor din Europa de Nord
[i Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului.
Joi seara, 9 mai 2013, [i vineri 10 mai, au fost
s#v@r[ite slujbe la Biserica "Izvorul T#m#duirii" a
M#n#stirii Cri[an din Episcopia Devei [i
Hunedoarei, cu prilejul s#rb#toriri hramului.
S#rb#toarea a avut o semnifica]ie special#, fiind
binecuv@ntat# cu prezen]a moa[telor Sf@ntului
Antonie de la Iezerul-V@lcea, care au fost aduse \n
jude]ul Hunedoara la ini]iativa Preasfin]itului
P#rinte Gurie, Episcopul Devei [i Hunedoarei. _n
ziua praznicului, Sf@nta Liturghie a fost oficiat# de
un ales sobor de preo]i [i diaconi, \n fruntea c#ruia sau aflat cei doi ierarhi. Credincio[ii care au venit \n
num#r mare din toat# }ara Zarandului, dar [i din alte
locuri din jude] [i din ]ar#, s-au putut astfel bucura
de binecuv@ntarea harului divin rev#rsat prin
rug#ciunile s#v@r[ite. _n urm# cu doi ani, tot din
Arhiepiscopia R@mnicului au fost aduse spre
\nchinare moa[tele Sf@ntului Grigorie Decapolitul
de la M#n#stirea Bistri]a.
_n aceea[i sear#, Sfintele Moa[te au fost aduse \n

RENA{TEREA 26

2/2013

procesiune de la M#n#stirea Cri[an la Catedrala

episcopal# "Sf@ntul Ierarh Nicolae" din Deva, unde
au r#mas pentru \nchinare p@n# s@mb#t#, 11 mai
2013.
S@mb#t#, 11 mai 2013, sfintele moa[te au fost
\nt@mpinate la Re[edin]a episcopal# din Caransebe[
de Preasfin]itul P#rinte Lucian, dup# care au fost
purtate \n procesiune la Catedrala episcopal# de
c#tre ierarhi, preo]i [i diaconi din localitate [i
\mprejurimi, [i foarte mul]i credincio[i b#n#]eni. _n
continuare, a fost oficiat# slujba Vecerniei cu Litie
de c#tre Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului, \n
prezen]a _nalpreasfin]itului P#rinte Irineu,
Mitropolitul Olteniei, [i a Preasfin]itului P#rinte
Lucian, Episcopul Caransebe[ului.
Duminic#, 12 mai 2013, Duminica Tomii,
Catedrala episcopal# din Caransebe[ [i-a pr#znuit
hramul. S#rb#toarea a \nceput la orele dimine]ii
printr-o procesiune a soborului de ierarhi, preo]i [i
diaconi, al#turi de numero[i credincio[i, de la
Re[edin]a episcopal# la Catedrala episcopal# cu
hramurile "_nvierea Domnului" [i "Sf@ntul Proroc
Ilie Tesviteanul" din Caransebe[. Sf@nta Liturghie
solemn# a fost oficiat# de c#tre _naltpreasfin]itul
P#rinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei [i
Mitropolitul Olteniei, \nconjurat de un sobor de
ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Rom@ne, al#turi de un
impresionant num#r de preo]i [i diaconi, \n prezen]a
lucr#toarea a Moa[telor Sf@ntului Cuvios Antonie
de la Iezerul V@lcii.
Din soborul de ierarhi au f#cut parte
_naltpreasfin]itul P#rinte Teodosie, Arhiepiscopul
Tomisului, _naltpreasfin]itul P#rinte Timotei,
Arhiepiscopul Aradului, Preasfin]itul P#rinte
Lucian, Episcopul Caransebe[ului, Preasfin]itul
P#rinte Nicodim, Episcopul Severinului [i
Strehaiei, Preasfin]itul P#rinte Sebastian, Episcopul
Slatinei [i Romana]ilor, Preasfin]itul P#rinte
Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfin]itul P#rinte
Gurie, Episcopul Devei [i Hunedoarei, Preasfin]itul
P#rinte Siluan, Episcopul Ortodox Rom@n al
Ungariei, Preasfin]itul P#rinte Macarie, Episcopul
Ortodox Rom@n al Europei de Nord, Preasfin]itul
P#rinte Paisie Lugojanul, Episcop Vicar al
Arhiepiscopiei Timi[oarei [i Preasfin]itul P#rinte
Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei R@mnicului. La slujb# au participat
autorit#]i centrale, jude]ene [i locale, civile [i
militare, slujitorii altarelor din Caransebe[, \nso]i]i

de credincio[i, tineri [i copii, precum [i sute de

credincio[i din localitate [i \mprejurimi,
\nve[m@nta]i \n costume populare. R#spunsurile
liturgice au fost date de Corul "Armonia" al
Arhiepiscopiei Tomisului, care a venit \n municipiul
de pe Timi[ [i Sebe[ cu binecuv@ntarea _PS
Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. La final, a fost
prezentat \n pia]a din fa]a Catedralei, un scurt
moment folcloric, iar apoi, potrivit tradi]iei locale,
Marcel Vela, primarul Municipiului Caransebe[, a
deschis "Ruga de la Ora[". _n cursul serii, ierarhii
prezen]i al#turi autorit#]ile locale au participat la un
concert sus]inut de Filarmonica de stat din Arad
sus]inut \n pia]a Miron Cristea din fa]a Catedralei
episcopale.
Pelerinii nchintori la moatele Sfntului
Cuvios Antonie, prin care s-a artat prezena
sfinitoare a lui Dumnezeu, au trit ntr-un mod
deosebit de intens taina sfinirii timpului i bucuria
comuniunii cu Hristos i cu sfinii Lui, devind
mrturisitori ai lui Dumnezeu, ducnd mai departe
n casele lor, precum i n societate, pacea i bucuria,
lumina i sfinenia adunate n inimi, ntlnirea cu
Sfntul Cuvios Antonie devenind astfel o srbtoare
a vieii luminat de sfinenie, o icoan i o pregtire
a bucuriei venice n prezena lui Dumnezeu.
Semnificaiile spirituale profunde ale acestui
pelerinaj - eveniment misionar, n care adevrul
credinei se armonizeaz cu frumuseea
momentelor sfinte ale celebrrii liturgice, pentru a
exprima taina iubirii lui Dumnezeu pentru oameni i
a iubirii oamenilor fa de Dumnezeu - arat n
acelai timp folosul su spiritual, nnoire i
mbogire a vieii spirituale, att pentru viaa
personal a pelerinului, ct i pentru viaa Bisericii
n general.
Diac. Mihai Ciprian MAXIM

2/2013

27 RENA{TEREA

Simpozionul Repertoriul picturilor murale

br@ncovene[ti din jude]ul V@lcea

Sala "Iosif Episcopul" a A[ez#m@ntului

Cultural-Pastoral "Sf@ntul Ierarh Calinic" din
cadrul Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei
R@mnicului a g#zduit pe data de 31 mai 2013, de la
orele 17.00, Simpozionul Repertoriul picturilor
murale br@ncovene[ti din jude]ul V@lcea,
manifestarea copil#riei [i maturit#]ii sfinte.
Organizat de c#tre Arhiepiscopia R@mnicului \n
colaborare cu Universitatea de Arte din Bucure[ti,
\n cadrul Anului Omagial al Sfin]ilor _mp#ra]i
Constantin [i Elena, evenimentul s-a desf#[urat \n
prezen]a chiriarhului locului, _naltpreasfin]itul
Arhiepiscop Gherasim [i sub coordonarea
Preasfin]itului P#rinte Emilian Lovi[teanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului.
_n deschiderea lucr#rilor simpozionului
Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul a ]inut un
cuv@nt de binecuv@ntare \n care a subliniat faptul c#
persoana uman# se \mp#rt#[e[te din iubirea [i
sfin]enia lui Dumnezeu \n toate etapele vie]ii
p#m@nte[ti, iar pictura br@ncoveneasc# prezint#
chipurile spiritualizate ale sfin]ilor, model al
comuniunii [i lucr#rii harice \n via]a omului. _n
continuare a avut loc lansarea albumului
Repertoriul picturilor murale br@ncovene[ti din
jude]ul V@lcea, ap#rut \n dou# volume (text [i
imagine) sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Corina
Popa \n colaborare cu dr. Ioana Iancovescu,

Elisabeta Negr#u, Vlad Bedros, Ruxandra Lambru

(traduceri din lb. slavon#), Natalia Trandafirescu
(traduceri din lb. greac#). Prezentarea lucr#rii a fost
f#cut# de Prof. Univ. Dr. Oliviu Boldura.
_n partea a doua a \ntrunirii au fost prezentate \n
format Power Point dou# lucr#ri de conservare [i
restaurare a picturii murale de la bisericile
m#n#stirilor Surpatele [i Mamu: Aspecte generale
privind conservarea [i restaurarea picturii murale
de la Biserica M#n#stirii Surpatele, de Simona
P#tra[cu, precum [i Particularit#]i privind
conservarea [i restaurarea picturii lui P@rvu Mutu
de la Biserica M#n#stirii Mamu, tem# prezentat#
de Gina Baranoschi. De specificat c# aceste
monumente au fost restaurate sub observarea
direct# a Arhiepiscopiei R@mnicului.
Apari]ia albumului Repertoriul picturilor
murale Br@ncovene[ti din jude]ul V@lcea este
rezultatul unui amplu proiect care s-a derulat \n
cadrul Universit#]ii Na]ionale de Art# Bucure[ti,
\ntre anii 2006-2008, av@nd ca director pe prof.
univ. Corina Popa [i un colectiv format din dr.
Ioana Iancovescu cercet#tor la Institutul de Istoria
Artei al Academiei, Bucure[ti, fo[ti doctoranzi ai
directorului de proiect Elisabeta Negr#u [i Vlad
Bedros, asistent univ. la Catedra de Istoria [i Teoria
Artei, lector univ. Silviu Petrescu, lector univ.
Mirela D#uceanu, pictor monumentalist, cadre

RENA{TEREA 28

2/2013

didactice ale Universit#]ii Na]ionale de Art#

Bucure[ti. Pentru realizarea releveelor [i
desf#[ur#toarelor iconografice s-a colaborat cu
arhitec]ii Bogdan Teodor, Andrea Enache, Dan
Ionescu [i Ioana Olteanu, pictor restaurator, iar
textele \n slavon# [i greac# ce \nso]esc imaginile
pictate au fost verificate [i corectate de epigrafistele
dr. Natalia Trandafirescu [i dr. lector univ.
Ruxandra Lambru, Universitatea Bucure[ti.
Cercetarea [i-a propus repertorierea exhaustiv#
a ansamblurilor murale de epoc# br@ncoveneasc#
din zona V@lcea. _n ciuda patrimoniului cultural
relativ bogat al Rom@niei [i a existen]ei unor
institute [i catedre specializate, s-a elaborat un
singur repertoriu de picturi murale, cel coordonat
de Vasile Dragu], publicat \n 1985. _n cele dou#
volume sunt prezentate cincisprezece ansambluri
murale \nso]ite de liste complete a inscrip]iilor,
fiec#rei scene [i desf#[ur#toare iconografice
digitale pentru picturile murale de la Hurezi, [i
clasice pentru celelalte zece. Se men]ioneaz# c#
releveele digitale pentru pictura de la Hurezi
reprezint# o realizare de excep]ie, singurul
ansamblu pentru care s-a elaborat un releveu
similar este cel efectuat \n cadrul unui proiect
UNESCO, pentru biserica m#n#stirii Probota. _n
literatura de specialitate sunt foarte pu]ine cazuri \n
care studiile privind pictura mural# includ [i
inscrip]iile ce \nso]esc imaginile. Toate
ansamblurile
sunt prezentate prin imagini
relevante pentru iconografie, stil [i starea de
conservare a picturii.
_n ceea ce prive[te structura [i con]inutul
publica]iei, repertoriul prezint# ansamblurile
murale, \ncep@nd cu cele de la Hurezi, \n ordinea
cronologic# a realiz#rii lor. Fiecare ansamblu este
prezentat printr-o serie de secven]e:
- Iconografia [i stilul picturii murale din fiecare
monument sunt prezentate \n texte monografice
care con]in un scurt istoric cu date despre ctitor [i
me[teri, prezentarea arhitecturii bisericii, analiza
iconografic# (altar, naos, pronaos, pridvor) cu
eventuale men]iuni ale analogiilor de iconografie [i
stil, cu trimiteri la ansambluri similare din zon# [i
din ariile de art# postbizantin# \nvecinate.
- Prezentarea succint# a restaur#rilor,
interven]iilor ce-au avut loc de-a lungul timpului,

ca [i starea actual# de conservare a picturii murale

reprezint# o secven]# autonom# redactat# de
pictorii restauratori.
- Lista temelor iconografice (\n succesiune:
altar, naos, pronaos [i pridvor) care con]ine titlul
fiec#rei scene [i numele fiec#rui personaj, \n limba
[i grafia original# [i \n traducere. Aceasta list#
include pisaniile pictate din proscomidie, cele
referitoare la tabloul votiv, precum [i pisaniile
pictate sau sculptate \n piatr#.
Lucrarea reprezint# o valorificare cultural# [i
[tiin]ific# a acestor picturi murale reprezentative
pentru o mare epoc# artistic#, ce a fost arta
br@ncoveneasc#. Publicarea acestui repertoriu,
reprezint# un important [i util instrument de lucru
pentru cercetarea patrimoniului cultural rom@nesc.
Repertoriul va sluji cercet#rilor comparate ale artei
rom@ne[ti \n context balcanic ca atare [i va
r#spunde interesului [tiin]ific al celor care studiaz#
fenomenul artei postbizantine deopotriv# din
spa]iul \nvecinat balcanic c@t [i din restul lumii.
Prin acest simpozion organizatorii au dorit s#
pun# \n lumin# frumuse]ea iconografiei cre[tine [i
dezvoltarea acesteia \n perioada de libertate
cre[tin# ce a urmat Edictului de la Milan din anul
313 [i activit#]ii Sf@ntului _mp#rat Constantin cel
Mare, precum [i leg#tura acesteia cu \nv#]#tura
dogmatic# [i spiritualitatea cre[tin#, \ntruc@t
pictura bisericilor constituie o \ntreag# g@ndire
teologic# \n imagini. Pe de alt# parte, claritatea [i
accesibilitatea stilistic# [i iconografic# a picturii
br@ncovene[ti, precum [i formele arhitectonice ce
sintetizeaz# armonios tradi]ia constructiv#
anterioar# a Munteniei [i Olteniei, au f#cut ca
mo[tenirea artistic# br@ncoveneasc# s# fie firesc
receptat# \n \ntreg spa]iul v@lcean \n perioada
imediat urm#toare [i s# \[i pun# amprenta sa
formatoare [i de inspira]ie deopotriv# asupra
comanditarilor, constructorilor [i zugravilor
veacului al XVIII-lea.
La eveniment au participat stare]i [i stare]e de la
ctitoriile br@ncovene[ti, preo]i, profesori, oameni
de cultur# studen]i [i elevi.
Ierom. Drd. Nectarie Liciu
Universitatea de Arte din Bucure[ti,
Facultatea de Istoria [i Teoria Artei

2/2013

29 RENA{TEREA

Manifest#ri spiritual-culturale \nchinate

Generalului Paul Teodorescu (1888-1981)

Din dorin]a de a consemna recuno[tin]a fa]# de

\nainta[ii no[tri, eroi ai neamului rom@nesc,
Arhiepiscopia R@mnicului a organizat \n zilele de 28
[i 29 iunie 2013, cu binecuv@ntarea
_naltpreasfin]itului P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul
R@mnicului [i sub coordonarea Preasfin]itului
P#rinte Episcop-Vicar Emilian Lovi[teanul, o serie
de manifest#ri spiritual-culturale dedicate
comemor#rii a 125 de ani de la na[terea Generalului
Paul Teodorescu.
_n Sala de festivit#]i "Iosif Episcopul" a
A[ez#m@ntului Pastoral-Cultural "Sf@ntul Ierarh
Calinic" din cadrul Centrului Eparhial al
Arhiepiscopiei R@mnicului, a avut loc \n data de 28
iunie, de la orele 11.00, Simpozionul na]ional
Generalul Adjutant Paul (Pavel) Teodorescu (18881981) - slujitor al neamului [i ctitor al Bisericii.
Organizat de Arhiepiscopia R@mnicului \n
colaborare cu Universitatea "Ovidius" din
Constan]a, Statul Major al For]elor Aeriene, Statul
Major al For]elor Navale [i Serviciul Istoric al
Armatei, evenimentul a avut ca tem# central#
personalitatea Generalului de Corp de Armat# Dr.
Paul (Pavel) Teodorescu, erou al neamului rom@nesc
[i ctitor spiritual al Bisericii str#bune.
Evenimentul s-a bucurat [i de participarea
_naltpreasfin]itului Arhiepiscop Gherasim, care \n
deschiderea simpozionului a rostit un cuv@nt de
binecuv@ntare. Apoi, Preasfin]itul P#rinte Emilian
Lovi[teanul, \n calitate de gazd# a \nt@lnirii, a
prezentat evenimentul [i totodat# a sus]inut
prelegerea cu titlul Un neam de voievozi [i de ctitori.
_n continuare, s-a dat citire Mesajului Statului Major
al For]elor Navale, transmis de c#tre Contraamiralul
de flotil# Dr. Vergil Chi]ac, precum [i Mesajul

Statului Major al For]elor Aeriene, transmis de

Colonelul Dr. Nicu[or }acu.
Apoi, potrivit programului, invita]ii [i-au
prezentat \n plen comunic#rile: Dr. Valentin Marin
Un destin \n furtuna istoriei. Generalul adjutant \n
rezerv# Paul Teodorescu, Conf. univ. dr. Stoica
Lascu Rezumatele istorice ale locotenentului Paul
Teodorescu, ofi]er instructor \n anii 1911-1914, Dr.
Lumini]a Giurgiu Activitatea locotenent-colonelului
Paul Teodorescu \n cadrul Consiliului Superior al
Aeronauticii, Dr. Teodora Giurgiu _nv#t#m@ntul
superior militar \ntr-un nou local, Prof. univ. dr. Ion
Giurc# Generalul Paul Teodorescu, promotor al
[tiin]ei [i artei militare \n Rom@nia, Dr. Marian
Nencescu Generalul Paul Teodorescu "ctitor" al
Monumentului Eroilor Aerului, Dr. Andreea
Atanasiu-Croitoru "Din cuv@nt#rile generalului
adjutant Paul Teodorescu, ministru al Aerului [i
Marinei", Dr. Marian Mo[neagu Progresele Avia]iei
[i Marinei \n perioada ministeriatului generalului
adjutant Paul Teodorescu", Dr. Alin Sp@nu
Generalul Paul Teodorescu [i yachtul "Luceaf#rul"
o [arad# cu iz penal (1942-1943).
Momentul cel mai important din cadrul
simpozionului l-a constituit lansarea c#r]ii
Generalul adjutant Paul (Pavel) Teodorescu (18881091) - voca]ia creativit#]ii, volum \ngrijit de Prof.
Univ. Dr. Valentin Ciorbea, de la Universitatea
"Ovidius" din Constan]a.
_n partea a doua a \ntrunirii a fost vizionat filmul
documentar Oameni care au fost... Generalul Paul
Teodorescu, realizat de Florica Fulgeanu [i Emanuel
B#descu.
La final, Preasfin]itului P#rinte Emilian
Lovi[teanul a mul]umit organizatorilor [i
participan]ilor la acest eveniment ce a pus \n lumin#

RENA{TEREA 30

2/2013

personalitatea [i activitatea militar#, didacticopedagogic#, cultural# [i de ctitor a generalului Paul

Teodorescu.
La acest demers [tiin]ific au participat preo]i,
profesori universitari, cadre militare, cercet#tori,
jurnali[ti, monahi [i monahii.
S@mb#t#, 29 iunie, manifest#rile comemorative
au continuat la M#n#stirea Dintr-un Lemn, din
localitatea Fr@nce[ti, jude]ul V@lcea, unde a fost
oficiat# Sf@nta Liturghie Arhiereasc#, urmat# de un
Parastas la morm@ntul generalului Paul Teodorescu.
Generalul Paul Teodorescu s-a n#scut la 28 iunie
1888 la Bac#u \n familia unui ofi]er de carier#, mama
fiind descendent# ale familiilor Sturdza [i Rosetti.
Educa]ia aleas# primit# \n familie a fost continuat# la
Liceul Militar din Ia[i, {coala de Infanterie, \n
unit#]ile [i misiunile care i-au fost \ncredin]ate.
Absolvent al Academiei Militare Saint-Cyr, unde a
fost coleg cu Charles De Gaulle, a fost posesor al
brevetului Nr. 50 de ascensiune pe Mont Blanc, iar
ulterior a sus]inut doctoratul la Sorbona cu tema
"Opinia public# din Europa asupra r#zboiului rom@n
din 1877-1878 pentru independen]#", \n fa]a unei
comisii format# din oamenii de [tiin]# Pierre
Renouvin, Emmanuel de Martonne [i Louis
Eisenmann. A fost ata[at militar la Lisabona, Madrid
[i Londra, iar \ntre anii 1937-1938 a \ndeplinit
func]ia de Subsecretar de Stat la Ministerul Ap#r#rii
Na]ionale, perioad# \n care a ini]iat construirea
noului sediu al {colii Superioare de R#zboi.
Ministrul Aerului [i Marinei \n perioada 19381940, Paul Teodorescu \ndeplinise anterior o serie de
func]ii pe linie de comand#, diplomat militar,
profesor [i comandant al {colii Superioare de
R#zboi, subsecretar de stat - \n care \[i manifestase
capacitate organizatoric# [i voca]ia creatoare, vasta
cultur#, fiind ales membru corespondent al
Academiei Rom@ne [i distins cu premiul "Gheorghe
Laz#r", ales titular al Academiei Oamenilor de
{tiin]#. Se face v#dit# dragostea [i recuno[tin]a
Academiei pentru Oastea }#rii. ... Apoi nevoia de
avea printre noi speciali[ti \n [tiin]ele militare se
impune din ce \n ce mai puternic ... generalul Paul
Teodorescu printre alte calit#]i mai are [i pe aceea de
a fi un eminent cunosc#tor al Avia]iei, minunat# fiic#
a spiritului creator omenesc, care e destinat# s#
\ndeplineasc# un rol at@t de cov@r[itor \n [tiin]# [i
ap#rare na]ional# remarca Academicianul Emil
Racovi]# \ntr-un discurs la Academia Rom@n#.
Prin lucr#rile de restaurare pe care le-a desf#[urat

\n anii 1938-1940 la M#n#stirea Dintr-un Lemn,

Generalul Paul Teodorescu a fost recunoscut drept
noul ctitor al ei. Cu solda]i din avia]ie [i marin# [i
mijloace b#ne[ti personale, a restaurat cele dou#
biserici, Palatul Br@ncovenesc, clopotni]a, zidurile
de incint# [i chiliile, a pavat incinta, a restaurat
f@nt@nile [i a construit un sistem de electrificare prin
amplasarea unui dinam pe roata de moar# a
m#n#stirii.
M#n#stirea a devenit altar de \nchinare al
marinarilor [i aviatorilor rom@ni, iar la slujba de
sfin]ire, s#v@r[it# de Mitropolitul Nifon Criveanul la
1 octombrie 1942, a fost fixat# data de pomenire a
eroilor aviatori la S#rb#toarea Sf. Ilie (20 iulie), iar
cea a eroilor marinari la S#rb#toarea Adormirii
Maicii Domnului (15 august).
_n mandatul s#u de ministru s-a construit nava
port-mine "Amiral Murgescu", au fost asamblate
submarinele "Rechinul" [i "Marsuinul", iar la
[antierul Blohm & Wass din Hamburg a fost
construit# nava-[coal# "Mircea". A acordat o aten]ie
deosebit# atelierelor [i fabricilor de materiale [i
muni]ie din ]ar#.
_ntre realiz#rile sale se num#r# [i contribu]iile pe
care le-a avut la repararea unor [coli [i a bisericilor
din comunele Fundeni, Toamna [i Joi]a (Ilfov), a
Bisericii "Sfin]ii _mp#ra]i Constantin [i Elena" din
Bac#u, \nfiin]@nd spitale [i cantine pentru copiii
s#raci. A construit locuin]e pentru salaria]ii Fabricii
de Avioane I.A.R. Bra[ov, iar \n colaborare cu
Ministerul Agriculturii a ini]iat realizarea a 76 de
silozuri, fiind date \n folosin]# la plecarea sa din
minister 38, celelalte afl@ndu-se \n diverse stadii de
construc]ie.
_n ultima parte a vie]ii s-a retras la ctitoria de
suflet, M#n#stirea Dintr-un Lemn, unde [i-a scris
Memoriile, [i-a preg#tit morm@ntul \n care a fost
a[ezat dup# ce a trecut la Domnul, la 17 ianuarie
1981.
Arhid. Ioan Cristian CIOTEANU

2/2013

31 RENA{TEREA

Centenarul 100 de ani de la na[terea

Colonelului (r) Constantin Is#rescu,

la Arhiepiscopia R@mnicului

Sala "Iosif Episcopul" a A[ez#m@ntului

Cultural-Pastoral "Sf@ntul Ierarh Calinic" din cadrul
Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei R@mnicului,
\ntr-un cadru solemn, a g#zduit \n ziua de13 iunie
2013, de s#rb#toarea \mp#r#teasc# a _n#l]#rii
Domnului, comemorarea a 100 de ani de la na[terea
profesorului [i colonelului \n rezerv# Constantin
Is#rescu. Cu acest prilej a avut loc [i lansarea celei
de-a treia edi]ii a volumului Jurnal de front - 518 zile
[i nop]i \n linia \nt@i, o carte despre eroismul
legendar al osta[ului rom@n, scris# de Constantin
Is#rescu la 90 de ani de via]#.
Organizat de c#tre Arhiepiscopia R@mnicului,
evenimentul s-a desf#[urat \n prezen]a
_naltpreasfin]itului P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul
R@mnicului, care, \n deschiderea \nt@lnirii, a ]inut un
cuv@nt dedicat momentului festiv. S-au \mplinit 100
de ani de la na[terea Colonelului \n rezerv#
Constantin Is#rescu, veteran de r#zboi, [i este
datoria noastr# a celor ce continu#m s# cinstim pe
\nainta[i de a aduce \n aceast# zi de _n#l]are a
Domnului la ceruri, recuno[tin]a [i cinstirea
cuvenit#. Ast#zi continu#m \ntr-un anume mod
\nt@lnirile pe care le-am avut cu Domnul Constantin
Is#rescu la Palatul Arhiepiscopal sau la Dr#g#[ani,
\nt@lniri \n care evoca cu m@ndrie [i dragoste de
neam experien]a frontului [i a vie]ii din perioada
celui de-al doilea R#zboi Mondial. Recit@ndu-i
Memoriile \l facem prezent \n con[tiin]a noastr# [i
retr#im emo]iile celor pe care \i prezint# \n paginile
c#r]ii ajuns# la cea de-a treia edi]ie. L-am \ncurajat
de fiecare dat# ca s#-[i a[eze pe h@rtie experien]ele
tr#ite pe front, pentru c# acestea constituie cel mai
bun document al vie]ii ost#[e[ti, via]# d#ruit#
ap#r#rii neamului rom@nesc. _l pomenesc \n
permanen]#\n r@ndul eroilor neamului [i sunt
\ncredin]at c# Dumnezeu i-a r@nduit loc de odihn#
pentru jertfelnicia faptelor [i dragostea fa]# de neam
[i Biseric#., a conchis P#rintele Arhiepiscop
Gherasim.
Dup# cuv@ntul _naltpresfin]itului Gherasim,
P#rintele Consilier Constantin C\rstea a deschis seria
alocu]iunilor, invit@ndu-i pe r@nd s# vorbeasc# pe:
Generalul (r) Niculaie Spiroiu, Generalul (r) Cornel
Codi]#, profesorul Emil Istocescu, scriitorul Ion
Barbu [i pe consilierul BNR Adrian Vasilescu, apoi
pe editorul volumului, Valeriu Ioan Franc, care a

prezentat cea de-a treia edi]ie a lucr#rii. Tot \n cadrul

\nt@lnirii au fost transmise mesaje din partea
institu]iilor administrative [i de cultur# v@lcene, care
au apreciat modul \n care Constantin Is#rescu [i-a
scris memoriile, consemnate pe viu odat# cu
participarea la cel de-al doilea r#zboi mondial. La
final, Guvernatorul B#ncii Na]ionale a Rom@niei,
academicianul Mugur Is#rescu, a adresat un
emo]ionant cuv@nt dedicat centenarului na[terii
tat#lui Domniei Sale.
La eveniment au fost prezente oficialit#]i de stat,
centrale [i locale, preo]i, istorici, precum [i alte
personalit#]i marcante ale culturii v@lcene, care l-au
cunoscut pe colonelul Constantin Is#rescu.
La v@rsta de 90 de ani, \n anul 2003, colonelul
Constantin Is#rescu, tat#l academicianului Mugur
Is#rescu, Guvernatorului B#ncii Na]ionale, a
publicat a doua edi]ie a volumului "Jurnal de front 518 zile [i nop]i \n linia \nt@i", un jurnal inedit \n care
autorul a povestit toate momentele grele prin care a
trecut \n cel de-al Doilea R#zboi Mondial, cum [i-a
v#zut camarazii dobor@]i unul c@te unul. Colonelul
(r) Constantin Is#rescu s-a num#rat printre pu]inii
solda]i v@lceni care s-au \ntors de pe front, dup# ce a
luptat peste 500 de zile \n cel de-a doua conflagra]ie
mondial#. Dup# r#zboi, Constantin Is#rescu s-a
\ntors \n Dr#g#[ani. A fost profesor, inspector [colar
[i inspector bancar.
Pr. Silviu C_RSTEA

RENA{TEREA 32

2/2013

Sfin]irea Bisericii "Sfin]ii _mp#ra]i Constantin [i Elena"

din Parohia Geam#na Buciumeni

Cu vrerea Tat#lui, cu binecuv@ntarea Fiului, cu

pogor@rea Sf@ntului Duh, s-a pus piatra de temelie a
acestui sf@nt loca[
A[a este scris, cu pan# de Dumnezeu mi[cat#, pe
frontispiciul oric#rei Sfintei Biserici ridicate prin
os@rdia celor chema]i [i h#r#zi]i \ntru asemenea
fapte, spre pomenirea lor [i spre lauda Domnului
Nostru Iisus Hristos.
Iat# c# a ap#rut \nc# o Pisanie din anul Domnului
2013, luna mai, ziua 19, c@nd a avut loc slujba de
sfin]ire a noului l#ca[ de cult cu hramul "Sfin]ii
_mp#ra]i Constantin [i Elena".
Biserica cu hramul "Sfin]ii _mp#ra]i Constantin
[i Elena" din Parohia Geam#na-Buciumeni, se afl# \n
satul Geam#na, din comuna Dr#goe[ti, a[ezat la
extremitatea sudic# a jude]ului V@lcea, pe terasele
\nalte din st@nga Oltului, la contactul a dou# mari
unit#]i geografice \n care, prin tradi]ie, economia
agricol# a fost ocupa]ia de baz# a locuitorilor.
Vechea biseric# parohial# cu acela[i hram
dateaz# din anii 1874-1877, este construit# din lemn
de dimensiuni reduse (10 m lungime, pe 3 m l#]ime),
\n prezent fiind monument istoric.
Piatra de temelie pentru noua biseric# a fost pus#
\n toamna anului 1997, de c#tre Preasfin]itul P#rinte
Gherasim, ast#zi Arhiepiscopul R@mnicului, la
ini]iativa p#rintelui paroh Vasile C#t#lin Stoenete [i a
fost dus# la finalizare \n decembrie 2012, cu sprijinul
enoria[ilor, al Ministerului Culturii [i Cultelor, al
BCR, sucursala V@lcea, al M#n#stirii Fr#sinei, al
Guvernului Rom@niei [i al Consiliului Local al
Prim#riei Dr#goe[ti.
Construit# \n form# de cruce, biserica \mbin#
toate stilurile arhitecturale rom@ne[ti: Tinda este
realizat# dup# modelul Catedralei Patriarhale; \ntre
pronaos [i naos sunt construite patru coloane \n stilul
arhitectonic ardelenesc; deasupra naosului se afl#
turla principal# \nalt# de 15 m, cu pictura interioar#
proprie stilului br@ncovenesc, specific zonei noastre;
deasupra pronaosului sunt dou# turle false cu
acoperi[ul \n solzi din tabl# cu strea[in# dubl#, sunt
reflec]ie a stilului moldovenesc.
Pictura interioar# este \n tempera, semifresc#, iar
cea exterioar# \n fresc#, a fost realizat# de c#tre
pictorul Nicolae Preda din Craiova.
Al#turi de construc]ia l#ca[ului de cult au mai
fost efectuate lucr#ri de amenajare, pavare [i

\mprejmuire din zid \n care s-au \ncastrat por]i

metalice de acces, precum [i ridicarea unor anexe
const@nd \ntr-o Capel# mortuar#, Sal# de mese [i
buc#t#rie.
Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului, a
t@rnosit \n Duminica a III-a dup# Pa[ti, biserica
parohial# temeluit# \n satul Geam#na din comuna
v@lcean# Dr#goe[ti.
Sute de credincio[i v@lceni au luat parte la slujba
de sfin]ire a noii biserici cu hramul "Sfin]ii _mp#ra]i
Constantin [i Elena" din Parohia Geam#naBuciumeni, Protoieria Dr#g#[ani, jude]ul V@lcea.
Slujba de t@rnosire [i Sf@nta Liturghie au fost oficiate
de c#tre Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul
\mpreun# cu un sobor de 30 de preo]i [i diaconi, \n
prezen]a Chiriarhului locului, _naltpreasfin]itului
P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului.
Dup# slujba de t@rnosire a bisericii, Preasfin]itul
P#rinte Emilian Lovi[teanul a rostit un cuv@nt de
\nv#]#tur# \n care a ar#tat importan]a spiritual# [i
simbolistica slujbei de sfin]ire a unui l#ca[ de cult,
oferind p#rintelui paroh Vasile C#t#lin Stoenete o
Evanghelie pentru oficierea serviciului religios.
_n cadrul Sfintei Liturghii, dup# citirea Sfintei
Evanghelii, Preasfin]itul P#rinte Emilian
Lovi[teanul a eviden]iat sensurile duhovnice[ti
desprinse din pericopa evanghelic# a Sf@ntului
Apostol [i Evanghelist Marcu, eviden]iind rolul
femeii cre[tine \n via]a Bisericii de-a lungul
timpului, de la femeile mironosi]e care au m#rturisit
_nvierea Domnului, la \mp#r#tese, precum Sf@nta
Elena, mama _mp#ratului Constantin cel Mare, p@n#
la femeile [i mamele cre[tine din zilele noastre. La
finalul cuv@ntului de \nv#]#tur#, Preasfin]ia Sa le-a

2/2013

binecuv@ntat [i le-a felicitat pe toate mamele [i

femeile cre[tine prezente la s#rb#toare, cu prilejul
zilei lor din Duminica Mironosi]elor, zi \n care
Biserica noastr# le cinste[te.
Dup# Sf@nta Liturghie, _naltpreasfin]itul
Arhiepiscop Gherasim [i Preasfin]itul Episcop
Emilian Lovi[teanul l-au felicitat pe p#rintele paroh
Vasile C#t#lin Stoenete pentru frumoasa activitate
pastoral#, misionar# [i administrativ# desf#[urat# \n
cadrul parohiei, conferindu-i titlul onorific de
iconom stavrofor. La r@ndul s#u, p#rintele Stoenete a
mul]umit \nal]ilor prela]i pentru vizita [i
binecuv@ntarea arhiereasc# d#ruit# credincio[ilor
parohiei. De asemenea, mai multe familii de
credincio[i au primit din partea Centrului Eparhial al
Arhiepiscopiei R@mnicului "Distinc]ia de vrednicie
pentru contribu]ia substan]ial# la lucr#rile de
construire [i \nfrumuse]are a bisericii din localitate.
Conform Tradi]iei, dup# Sf@nta Liturghie,
credincio[ii veni]i \n num#r mare la t@rnosirea
bisericii au trecut prin Sf@ntul Altar, au s#rutat Sf@nta
Mas#, Sf@nta Evanghelie [i Sf@nta Cruce [i au primit

33 RENA{TEREA

t@rnoseal#, iconi]e [i c#r]i de rug#ciuni.

Ziua t@rnosirii va r#m@ne \nscris# \n con[tiin]a
enoria[ilor din Dr#goe[ti ca o pagin# de adev#rat#
istorie, bogat# \n \mpliniri [i d#t#toare de n#dejdi
sporite pentru genera]iile viitoare, care vor purta
peste timp tor]a vie [i arz@nd# a credin]ei noastre
ortodoxe.
Pr. Iulian M#d#lin BU{AG,
Protoiereu al Protoieriei Dr#g#[ani

Concertul "_n vremea aceea", la R@mnicu-V@lcea

Arhiepiscopia Tomisului \n colaborare cu sec]ia

de Art# Sacr# a Universit#]ii "Ovidius" din
Constan]a, au organizat prin Arhiepiscopia
R@mnicului, \n data 13 aprilie 2013, la Sala
Filarmonicii de Stat "Ion Dumitrescu" din
municipiul R@mnicu-V@lcea, un
concert
extraordinar "_n vremea aceea", fresc# muzical#
pentru soli[ti, cor [i orchestr#, compus# de preotul
Ion Popescu Runcu. Compozi]ia religioas# aflat# la
prim# audi]ie \n municipiul R@mnicu-V@lcea s-a
bucurat de prezen]a unui numeros auditoriu. Tineri
[i b#tr@ni, clerici [i mireni au tr#it mesajul dramatic
al piesei pus# \n scen# cu at@ta \nsufle]ire de
Ansamblul muzical al Arhiepiscopiei Tomisului.

M#iestria interpret#rii a f#cut din fresca

muzical# _n vremea aceea, compus# de preotul
Ion Popescu Runcu, o adev#rat# \ntoarcere
bimilenar# \n timp p@n# \n vremea M@ntuitorului.
Orchestra]ia celor opt tablouri inspirate din
Evanghelii [i reformularea armonic# \i apar]ine
Conf. Univ. dr. Hora]iu Alexandrescu, fiind \n fapt o
transpunere \n note muzicale a mesajului evanghelic
dedicat Patimilor, Mor]ii [i _nvierii Domnului nostru
Iisus Hristos. Perindarea personajelor solistice pe
scen# [i dialogul cu corul a f#cut [i mai atractiv#
interpretarea muzical# de \nalt# ]inut#, c#reia actul
dirijoral de excep]ie Arhid. Asist. Univ. Iulian
Dumitru i-a conferit un plus de valoare.

RENA{TEREA 34

2/2013

Ansamblul muzical a cuprins coralele b#rb#te[ti

"Armonia", \nfiin]at# \n anul 2001 \n cadrul
Seminarului Teologic Ortodox din Tulcea la
ini]iativa Arhid. Asist. Univ. Iulian Dumitru [i
"Cuv@nt Bun" ale Arhiepiscopiei Tomisului,
acompaniate la pian de Prof. Univ. Dr. Daniel
S#r#cescu. Corala b#rb#teasc# "Armonia" a
participat \n anul 2012 la cea de-a 7-a edi]ie a
Olimpiadei Corale Mondiale (7th World Choir
Games) desf#[urat# la Cincinnati, Ohio, \n Statele
Unite ale Americii, c@[tig@nd medalia de aur la
sec]iunile Folclor [i Muzica religiilor.
La evenimentul religios a participat [i
_naltpreasfin]itul P#rinte Teodosie, Arhiepiscopul

Tomisului, al#turi de _naltpreasfin]itul P#rinte

Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului [i
Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul, EpiscopVi c a r a l A r h i e p i s c o p i e i R @ m n i c u l u i .
_naltpreasfin]itul Arhiepiscop Teodosie a eviden]iat
la finalul spectacolului mesajul evanghelic desprins
din piesa muzical# [i personalitatea autorului ei,
preotul Ion Popescu Runcu, iar Chiriarhul locului,
_naltpreasfin]itul Arhiepiscop Gherasim a mul]umit
membrilor forma]iei corale pentru atmosfera de
profund# emo]ie pe care au creat-o \n aceast# sear#.
Arhid. Ioan Liviu GMAN

Concert coral religios la Catedrala Arhiepiscopal#

"Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea

_n Catedrala Arhiepiscopal# "Sf@ntul

Nicolae" din R@mnicu V@lcea a avut loc, \n
Duminica a IV-a a Postului Mare, Concertul de
muzic# coral# bisericeasc# "Crucii Tale".
Evenimentul spiritual-cultural s-a desf#[urat
cu binecuv@ntarea _naltpreasfin]itului P#rinte
Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului, [i sub
\ndrumarea Preasfin]itului P#rinte Emilian
Lovi[teanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
R@mnicului, \n cadrul manifest#rilor \nchinate
Anului omagial al Sfin]ilor _mp#ra]i Constantin [i
Elena, descoperind dezvoltarea [i valoarea culturii [i
a cultului ortodox \n contextul libert#]ii religioase pe
care Biserica a dob@ndit-o prin Edictul de la Milan,
libertate ce a fost ap#rat# [i afirmat# \n veacurile
urm#toare.
Concertul de muzic# religioas# transmite
auditoriului mesajul cre[tin de medita]ie, post [i
rug#ciune prin cele trei forma]ii corale biserice[ti:
Grupul Psaltic "Sf@ntul Grigorie Decapolitul" al
M#n#stirii Bistri]a, Grupul Psaltic "Sf@ntul Andrei

{aguna" al Mitropoliei Ardealului [i Corala "Sf@ntul

Antim Ivireanul" a Catedralei Arhiepiscopale din
R@mnicu-V@lcea. Recitalul a cuprins lucr#ri corale
din repertoriul bisericesc specifice perioadei
Postului Mare [i l-a avut ca moderator pe P#rintele
Constantin Olariu, Inspector pentru catehizarea
parohial# \n cadrul Arhiepiscopiei R@mnicului.
La eveniment a luat parte [i Chiriarhul locului,
_naltpreasfin]itul Arhiepiscop Gherasim, \mpreun#
cu Preasfin]itului Episcop-Vicar Emilian
Lovi[teanul [i numero[i iubitori de muzic# coral#
bisericeasc# [i spiritualitate rom@neasc# dornici s#
petreac# o sear# minunat# [i binecuv@ntat#,
premerg#toare marelui Praznic al _nvierii Domnului.
La final, Ierarhii au felicitat coralele pentru
deosebita interpretare, le-au binecuv@ntat [i le-au
d#ruit diplome, c#r]i de rug#ciuni [i albume cu
m#n#stirile din Arhiepiscopia R@mnicului.
Pr. Silviu C_RSTEA

2/2013

35 RENA{TEREA

Iconari [i tineri v@lceni premia]i de

Preafericitul P#rinte Patriarh Daniel
_n cadrul manifest#rilor dedicate hramului
Catedralei Patriarhale "Sfin]ii _mp#ra]i Constantin [i
Elena", Preafericitul P#rinte Daniel, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Rom@ne, i-a premiat pe
c@[tig#torii concursurilor na]ionale care au fost
ini]iate de c#tre Sectorul Teologic Educa]ional al
Patriarhiei Rom@ne.
Aula Magna Teoctist Patriarhul a g#zduit, \n
seara de 20 mai, festivitatea de premiere a tinerilor
participan]i la Etapa Na]ional# a Concursului
Spectacol Bucuria de a fi cre[tin. Concursul s-a
adresat copiilor, preo]ilor [i profesorilor de religie
implica]i \n programul catehetic "Hristos \mp#rt#[it
copiilor" [i s-a dorit a fi o m#rturie public# a copiilor
care s# transmit# bucuria vie]ii \n Hristos [i
\nsemn#tatea tradi]iei, a portului popular [i a
apartenen]ei la Trupul Bisericii bimilenare, a c#rei
istorie se contope[te, \n ]ara noastr#, cu cea na]ional#.
Reprezentan]ii Arhiepiscopiei R@mnicului la faza
na]ional#, Petric# Maria Diana, Parohia Galicea,
_ndrum#tor: Pr. Ion Ti]u (Sec]iunea interpretare
c@ntec); Tomescu Ana, Parohia Pope[ti, _ndrum#tor:
Pr. Florea Popescu (Sec]iunea poezie); Giug# Maria
Andreea, Parohia Galicea, _ndrum#tor: Pr. Ion Ti]u
(Sec]iunea proz#), au tr#it bucuria de a fi
binecuv@nta]i [i premia]i de c#tre Preafericitul
P#rinte Patriarh Daniel, fapt ce \i determin# s#
participe \n continuare la proiectele educative ale
Bisericii.
Copiii premia]i la Concursul Spectacol Bucuria
de a fi cre[tin au participat, al#turi de premian]ii
Concursului Na]ional Alege {coala! [i a Concursului
P#rintele Dumitru St#niloae, \n ziua pr#znuirii
Sfin]ilor _mp#ra]i Constantin [i Elena la Sf@nta
Liturghie s#v@r[it# de Preafericitul P#rinte Patriarh
Daniel pe scena din fa]a Catedralei Patriarhale. La
finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul P#rinte Patriarh
Daniel i-a premiat pe c@[tig#torii etapei na]ionale a
Concursului Alege {coala!, \ntre laurea]i (Premiul
III la Sec]iunea artistic#) fiind prezent# [i eleva
Diaconu M#d#lina, din Parohia S#l#trucel, din
cadrul Arhiepiscopiei R@mnicului, care a fost
\nso]it# de Prof. Teodor T#b#cu]u, profesor de religie
[i \ndrum#tor \n cadrul proiectului.
Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei a
g#zduit, \n aceea[i zi, Vernisajul Expozi]iei "Icoana
ortodox# - lumina credin]ei". Expozi]ia a cuprins
lucr#rile realizate de c#tre participan]ii la concursul

organizat de c#tre Patriarhia Rom@n#. Concursul

na]ional "Icoana ortodox# - lumina credin]ei", s-a
adresat tuturor pictorilor biserice[ti din cadrul
Patriarhiei Rom@ne, care au realizat o icoan# \n
fresc# sau o icoan# \n mozaic, av@nd ca tem# "Sfin]ii
_mp#ra]i Constantin [i Elena".
_n cuv@ntul de \nv#]#tur#, Preafericirea Sa a
ar#tat importan]a icoanei \n via]a credincio[ilor,
subliniind c# Icoana ortodox# este, \n primul r@nd, o
m#rturisire de credin]#; [i anume c# Cel nev#zut S-a
f#cut v#zut, Cel necuprins S-a f#cut cuprins, Cel
inaccesibil S-a f#cut accesibil, Cel neapropiat S-a
f#cut apropiat. Cel ce nu cinste[te icoanele nu
m#rturise[te deplin \ntruparea lui Hristos. _n al
doilea r@nd icoana este o chemare la rug#ciune, nu
doar la admira]ie; [i ar#t#m c# de fapt ne \nt@lnim
cu Hristos. Icoana ne cheam# la rug#ciune, la
comuniune cu Hristos [i apoi, \n al treilea r@nd,
icoana prin frumuse]ea ei ne cheam# la frumuse]ea
spiritual#, s# ne cur#]im sim]irile, s# \nfrumuse]#m
sufletul nostru cu fapte bune, dup# cum sunt
frumoase icoanele din biseric#. _n al patrulea r@nd
icoana este o realitate artistic#.
_ntre c@[tig#torii premia]i de c#tre Preafericitul
P#rinte Patriarh Daniel au fost [i Ionescu Mihai
Marius, Men]iune la Sec]iunea Tehnic# fresc# [i
Bozg# Lauren]iu - Premiul al II-lea la Sec]iunea
Tehnica Mozaic, reprezentan]i ai Arhiepiscopiei
R@mnicului.
Premierea tinerilor [i binecuv@ntarea lor de
c#tre Preafericitul P#rinte Patriarh Daniel a \nsemnat
un moment de bucurie duhovniceasc#, un \ndemn [i
un impuls pentru implicarea lor activ# \n sprijinirea
activit#]ilor cultural spirituale [i un reper al form#rii
lor duhovnice[ti.
Pr. Constantin OLARIU

RENA{TEREA 36

2/2013

Festivitate de premiere la Seminarul Teologic

"Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea

La Seminarul Teologic "Sf@ntul Nicolae" din

R@mnicu-V@lcea, \n prezen]a _naltpreasfin]itului
P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului, s-a
desf#[urat \n data de 20 iunie, festivitatea de
\ncheiere a anului [colar 2012-2013 [i decernarea
premiilor elevilor seminarului care au ob]inut
rezultate foarte bune [i bune la \nv#]#tur# [i purtare,
precum [i a laurea]ilor la Olimpiada de Religie a
Seminariilor Teologice [i la alte concursuri
na]ionale.
_n deschidere, Pr. Prof. Dr. Nicolae Proteasa,
directorul Seminarului Teologic a prezentat
programul \nt@lnirii [i i-a felicitat pe premian]i,
subliniind \nsemn#tatea voca]iei preo]e[ti pentru
lumea contemporan# [i responsabilit#]ile pe care
viitorii slujitori ai altarelor le au fa]# de Biserica
str#bun# [i societatea cre[tin#.
Manifestarea a continuat cu un program artistic
oferit de Corala "Canticum" a Seminarului Teologic,
condus# de Prof. Gelu Stratulat, dup# care a urmat
festivitatea de premiere a seminari[tilor.

Premiile, const@nd \n diplome [i c#r]i

religioase, au fost acordate elevilor de c#tre
_naltpreasfin]itul Arhiepiscop Gherasim din partea
Eparhiei R@mnicului \n semn de mul]umire pentru
dragostea [i interesul ar#tat de elevi pentru studiul
Teologiei, dar [i pentru \ncurajarea pe mai departe
spre un progres [colar [i duhovnicesc.
Prezent la eveniment, P#rintele Constantin
C\rstea, Consilier cultural al Arhiepiscopiei
R@mnicului, i-a felicitat pe absolven]i pentru
\ncheierea celor patru ani de [coal# teologic# \n care
au pus, cu timp [i f#r# timp, pietre spirituale la
edificiul devenirii lor.
_n finalul manifest#rii _naltpreasfin]itul P#rinte
Arhiepiscop Gherasim i-a felicitat pe elevi pentru
rezultatele ob]inute \n anul [colar 2012-2013 [i i-a
\ndemnat pe elevii [i profesorii Seminarului s#
sus]in# \n continuare, prin munca lor, [coala
teologic# de la R@mnic, [coal# cu tradi]ie [i cu
renume \n r@ndul [colilor de profil.
REDAC}IA

Sear# de poezie, teatru [i c@ntec religios

Vineri, 26 aprilie, Sala de festivit#]i a

Complexului Spiritual-Cultural "Sf@ntul Antim
Ivireanul" din cadrul Centrului Eparhial al
Arhiepiscopiei R@mnicului, a g#zduit o sear# de
p o e z i e o rg a n i z a t # , c u b i n e c u v @ n t a r e a
_naltpreasfin]itului P#rinte Arhiepiscop Gherasim [i
sub coordonarea Preasfin]itului P#rinte Emilian
Lovi[teanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
R@mnicului, de c#tre Biroul de catehizare \n
parteneriat cu Inspectoratul {colar Jude]ean V@lcea.
La acest eveniment au participat elevi ai Liceului

de Arte "Victor Giuleanu" din R@mnicu-V@lcea,

coordona]i de Pr. Prof. Lauren]iu R#doi, \n
colaborare cu elevi ai Colegiului Na]ional
"Alexandru Lahovari" coordona]i de prof. Cristina
Popescu [i Cristian Manu, au sus]inut un frumos
recital de c@ntece [i poezii, \nchinat celei mai mari
s#rb#tori cre[tine, _nvierea Domnului.
Evenimentul acestei seri, dedicat S#rb#torii
_nvierii Domnului, face parte din seria activit#]ilor
desf#[urate \n cadrul parteneriatului dintre
Arhiepiscopia R@mnicului [i Inspectoratul {colar
Jude]ean V@lcea, av@nd drept scop promovarea

2/2013

valorilor spiritualit#]ii [i culturii cre[tine. Tinerii

participan]i [i-au manifestat pl#cerea de a lua parte
la acest eveniment [i [i-au demonstrat talentul [i
sensibilitatea, interpret@nd piese cu mesaj religios.
Ast#zi, c@nd lumea [i mai ales tinerii sunt asalta]i de

37 RENA{TEREA

tot felul de ispite, c@nd adolescen]ii sunt preocupa]i

mai mult de distrac]ii dec@t de valorile spiritualculturale ale neamului nostru, ace[ti copii,
\nsufle]i]i de dragostea de Dumnezeu [i de art#, neau oferit un minunat moment artistic, transpun@nd
\n versuri cutremurul R#stignirii [i transfigurarea
_nvierii. Retr#ind fiecare \n felul lui momentele
m@ntuitoare pentru omenire, au scos \n eviden]#
adev#rate calit#]i spirituale, dar [i artistice, care
dovedesc odat# \n plus, dac# mai era nevoie, c#
avem tineri frumo[i, cura]i, plini de bucurie
duhovniceasc# [i de dragoste fa]# de aproapele lor.
_i felicitam pentru efortul depus, ur@ndu-le Hristos a
\nviat!, a precizat Prof. Daniela Ionescu, Inspector
de Religie \n cadrul Inspectoratului {colar Jude]ean
V@lcea.
Prof. Camelia MATEI

"D#ruind, vei dob@ndi!", un motto care

]ine treaz# con[tiin]a iubirii aproapelui
Continu@nd seria activit#]ilor social-caritative pe
care le desf#[oar# la centrele de \ngrijire a copiilor,
v@rstnicilor [i persoanelor cu dizabilit#]i, vineri 14
iunie, Parohia "Sf@ntul Ioan Botez#torul" \n
parteneriat cu Arhiepiscopia R@mnicului, Parohia
"Sf@ntul Apostol Andrei" [i Seminarul Teologic
"Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea au oferit un
pelerinaj la m#n#stiri copiilor de la Centrul de zi Casa Pinochio din B#beni.
La eveniment au participat Pr. Prof. Dr. Nicolae
Proteasa, Directorul Seminarului Teologic "Sf@ntul
Nicolae", Pr. Constantin Olariu, Inspector
catehizare \n cadrul Arhiepiscopiei R@mnicului, Pr.
Lauren]iu Barbu, parohul Bisericii "Sf@ntul
Andrei", enoria[i ai parohiilor, copiii de la Centrul
de zi - Casa Pinochio din B#beni [i angaja]i ai acestei
institu]ii.
Itinerariul pelerinajului a cuprins vizitarea
M#n#stirilor Dintr-un Lemn, Bistri]a, Hurezi [i
Polovraci, vizitarea Pe[terii Polovraci precum [i a
unor obiective turistice din zona Olteniei de sub
munte.
Activitatea de ast#zi este una misionar# pentru
c# am c#utat s# aducem \n sufletele acestor copii
bucuria tr#irii cre[tine izvor@te din rug#ciune [i
aleas# tr#ire duhovniceasc#. Prezen]a copiilor [i a
noastr# \n m#n#stiri a prilejuit un moment al
descoperirii valorilor spiritual-culturale din

interiorul acestora, \ns# a fost [i un moment al

rug#ciunii [i un moment al comuniunii, pentru c#
am servit masa \mpreun# la trapeza M#n#stirii
Hurezi, am m@ncat fructe [i dulciuri, lucruri care \n
mod cert ne-au apropiat unii de ceilal]i. Bucuria
acestor copii aduce bucurie sufletelor noastre, iar
pentru bucuria lor, n#d#jduim s# putem reitera
aceste momente. Afec]iunea de care au nevoie copiii
abandona]i nu poate fi compensat# cu nimic, \ns#
prin aceste scurte vizite le d#ruim aten]ia [i
dragostea noastr#. Ne dorim ca pe viitor aceste acte
caritabile s# fie sporite, s# participe c@t mai mul]i
cre[tini cu ajutoare, alimente [i obiecte materiale
necesare traiului de zi cu zi al celor \n cauz#.
Mul]umim celor ce au participat [i au d#ruit din tot
sufletul! a precizat Pr. Prof. Dr. Nicolae Proteasa.
Pr. Cristian Vasile IVAN

RENA{TEREA 38

2/2013

ARHIEPISCOPIA R^MNICULUI A PREMIAT ELEVII PARTICIPAN}I

LA OLIMPIADA NA}IONAL~ DE RELIGIE

Educaia religioas, realizat n Biseric i n

coal reprezint o ans care se ofer fiecrui elev
de a cunoate i de a aprofunda Cuvntul lui
Dumnezeu. De aceea i n acest an colar elevii
vlceni au reprezentat cu succes judeul nostru la
Olimpiada Naional de Religie care s-a desfurat
n perioada 1-5 aprilie 2013 la Cluj-Napoca.
Cei ase elevi participani au obinut rezultate
deosebite iar la finalul acestei competiii au fost
premiai att de Ministerul Educaiei, care a oferit
premii i meniuni, ct i de Mitropolia Clujului,
Maramureului i Slajului care a acordat premii
speciale, rspltind astfel eforturile elevilor.
Elevii olimpici la disciplina Religie au fost
premiai i de ctre Arhiepiscopia Rmnicului.
Astfel, n prezena naltpreasfinitului Printe
Gherasim, Arhiepiscopul Rmnicului, n data de 31
mai, n Sala Iosif Episcopul a Aezmntului
Cultural Pastoral Sfntul Ierarh Calinic din cadrul
Centrului Eparhial, Preasfinitul Printe Emilian
Loviteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
Rmnicului i-a premiat pe elevii din Rmnicu
Vlcea mpreun cu profesorii lor coordonatori:
Kapros Maria de la coala Gimnazial Take
Ionescu - clasa a VII-a Meniune, coordonator
Prof. Laura Lcraru; - Piloiu Andreea de la coala
Gimnazial Anton Pann - clasa a VII-a
Meniune, coordonator Prof. Daniela Piloiu; Mustea-Ungureanu Luiza de la Colegiul Naional
Matei Basarab participant, coordonator Prof.
Georgeta Gitnaru .

Elevii Colegiului ,,Gib Mihaiescu din

Drgani care au obinut premii la Olimpiada
Naional de Religie, au fost premiai de ctre
Preasfinitul Printe Emilian Loviteanul, n
prezena cadrelor didactice, a prinilor i colegilor,
n cadrul vizitei pe care a desfurat-o la colile din
Municipiul Drgani. Elevii premiani: Stancu Alin
- meniune, Petrariu Cristiana Dorina - premiu
special i Petriceanu Andreea Catrinel - premiu
special, au fost ndrumai de prof. Marinescu Lucian.
n cuvntul de nvtur rostit n cadrul
festivitii de premiere, Preasfinitul Printe Emilian
Loviteanul a subliniat necesitatea conlucrrii
omului cu lucrarea harului, ndemnndu-i pe tineri s
sporeasc n lucrarea virtuilor, slvind pe
Dumnezeu, spre bucuria preoilor, dasclilor i
prinilor. Totodat, Preasfinia Sa a subliniat
necesitatea conlucrrii ntre Biseric, coal i
familie pentru asigurarea creterii spirituale i
intelectuale a tinerilor i dezvoltarea capacitilor de
a alege i a deprinde valori spirituale, culturale i
sociale, ndemnndu-i pe acetia s fie recunosctori
fa de prini i profesori, pe care s-i aeze n
rugciunile lor.
n cadrul festivitailor de premiere elevii premiai
au primit diplome, premii n bani, icoane, cri i
pliante.
Prof. Daniela IONESCU,
Inspector de specialitate Religie Ortodox

Prof. Adrian Boldi[or: Valen]e cre[tine \n g@ndirea lui

Mircea Eliade, Ed. "Mitropolia Olteniei", Craiova, 2011, 720 p.
Lucrarea Valen]e cre[tine \n g@ndirea lui Mircea
Eliade a fost tip#rit# \n anul 2011 la Editura
Mitropolia Olteniei din Craiova (editura
recunoscut# CNCS \n categoria B) [i reprezint#
rezultatul activit#]ii de cercetare [tiin]ific# pentru
\ntocmirea lucr#rii de doctorat la disciplina Istoria [i
filosofia religiilor a Pr. Adrian Boldi[or desf#[urat#
\n perioada 2007-2010 \n cadrul Facult#]ii de
Teologie "Justinian Patriarhul" din Bucure[ti, sub
\ndrumarea d-lui prof. Remus Rus. _n prezent, Pr.
Adrian Boldi[or este lector \n cadrul Universit#]ii
din Craiova, Facultatea de Teologie, catedra de
Sistematice, disciplina Istoria [i filosofia religiilor.
Lucrarea a ap#rut cu binecuv@ntarea
_naltpreasfin]itului Dr. Irineu, Arhiepiscopul
Craiovei [i Mitropolitul Olteniei, cel care a scris [i
un frumos "Cuv@nt \nainte" \n care a eviden]iat at@t
valoarea operei eliadine, c@t [i meritul autorului \n

conturarea acestui demers: "Dup# o

lectur# atent# [i profund# a lucr#rii
profesorului Boldi[or, cititorul
este pe drept cuv@nt atras s#
angajeze o investiga]ie serioas# a
operei lui Eliade ca s# descopere
[i alte aspecte inedite ale acestui
savant".
Cartea este structurat# \n opt capitole [i mai
multe subcapitole ce con]in informa]ii detaliate
privind diferite etape ale vie]ii [i operei literare [i
[tiin]ifice a lui Mircea Eliade: "Introducere",
"Metoda de cercetare a lui Mircea Eliade",
"Perioada rom@neasc# (1921-1945)", "Mircea
Eliade [i mitologia rom@nilor", "Cre[tinismul \n
Istoria credin]elor [i ideilor religioase", "Mircea
Eliade - \ntre diurn [i nocturn", "Dialectica sacru-

2/2013

profan", "Valorific#ri cre[tine ale ideilor eliadiene",

urmate de bogate [i interesante concluzii [i o
bibliografie ce num#r# cele mai importante
contribu]ii aduse cunoa[terii vie]ii [i g@ndirii
savantului semnate de nume de marc# at@t din ]ar#
c@t [i din lumea \ntreag#.
_n introducerea c#r]ii, autorul ne aduce \n fa]#
bogate detalii biografice, eviden]iindu-se faptul c#
marele istoric al religiilor de origine rom@n# a avut o
prodigioas# activitate editorial# asupra c#reia [i-au
pus puternic amprenta evenimentele la care a luat
parte \n decursul vie]ii de cercet#tor, fiind c#l#uzit de
o mare sete de cunoa[tere [i experiere. Autorul vede
via]a lui Mircea Eliade desf#[ur@ndu-se \ntre
imanent [i transcendent, \ntre cotidian [i mit, \n acest
sens Ioan P. Culianu numindu-l pe savantul de la
Chicago un adev#rat "cet#]ean al lumii".
Pornind de la \ntrebarea expus# \n al patrulea
subpunct din introducere: "De ce Valen]e cre[tine \n
g@ndirea lui Mircea Eliade?", autorul atrage aten]ia
\n mod special asupra lui Petre }u]ea care, de[i
observ# o puternic# influen]# indian# \n g@ndirea
eliadian#, scoate \n eviden]# componenta cre[tin# a
acestei g@ndiri: "Dar credin]a lui Mircea Eliade nu
r#m@ne ancorat# \n Vede [i-n Upani[ade, el
\n]eleg@nd \n stil cre[tin-european ace[ti termeni
fundamentali: idealismul, realismul, panteismul,
teismul, deismul, spiritualismul, ra]ionalismul,
empirismul, materialismul, m@nui]i de subiectul
c#ut#tor sau privitor al adev#rului, personalitatea
real# primindu-l [i particip@nd la el \n stil platonicpaulinic" (p. 46).
Metoda de cercetare este aleas# \ntr-un mod
aparte, autorul lucr#rii de fa]# pornind \n aceast#
abordare ca un ucenic silitor ce urmeaz# sfatul
batr@nului maestru. _n acest sens, el se ghideaz#
dup# remarca lui Eliade: "pentru a putea judeca ceea
ce am scris, c#r]ile mele trebuie judecate \n
totalitatea lor. Dac# ele au vreo valoare, vreo
semnifica]ie, atunci acestea apar numai \n totalitatea
operei" (p. 55).
_n capitolul "Cre[tinismul \n istoria credin]elor [i
ideilor religioase", autorul porne[te de la
importantul proiect al lui Eliade de a realiza o istorie
integral# a credin]elor religioase, a[a cum au fost ele
cunoscute de umanitate de-a lungul timpului. _n
acest sens, Cezar Baltag afirma: "Este clar c# pentru
Eliade sacrul nu cere [i nu are nevoie de
demonstra]ie. Pornind de la aceste considera]ii,
savantul rom@n nu trateaz# \n operele sale \n mod
direct subiecte referitoare la existen]a lui Dumnezeu
sau la natura divinului" (p. 349).
Un punct important al cercet#rii Pr. Adrian

39 RENA{TEREA

Boldi[or l-a reprezentat modul \n care Eliade \l

prive[te pe om ca homo religiosus. Astfel, el de la
identificarea c@torva puncte importante ale g@ndirii
eliadiene prin care savantul se apropie de credin]a
cre[tin#: dialectica sacru-profan, \n care orice loc din
spa]iu [i orice perioad# de timp pot constitui, la un
moment dat, manifest#ri ale sacrului; aceste
manifest#ri poart# numele de hierofanii, fiind
observabile \n \ntreaga istorie; timpul [i spa]iul sacru
sunt legate de simboluri r#sp@ndite \n toate tradi]iile
religioase, pentru ca, \n final, concluzia s# se
cuprind# \n existen]a unei continuit#]i [i a unei
interferen]e \ntre sensurile acestora: "homo
religiosus nu este doar omul societ#]ilor arhaice [i
tradi]ionale, cre[tinul fiind [i el un om religios
autentic. Mai mult dec@t at@t, chiar omul modern ce
se define[te prin totala desacralizare, nu este
desprins de homo religiosus din care descinde.
Cre[tinismul, religia omului modern nu este \n
contradic]ie cu religiozitatea arhaic#. Avem
impresia c# de c@te ori vorbe[te de statutul lui homo
religiosus, ca fiind opus omului modern, Eliade se
refer# la cre[tinismul occidental" (p. 685).
_n capitolul "Valorific#ri cre[tine ale ideilor
eliadiene" autorul trateaz# teme de interes major ce
scot \n eviden]# posibilele leg#turi \ntre ideile
eliadiene [i spiritualitatea cre[tin#, a[a cum aceasta
s-a dezvoltat \n diferite confesiuni: "Mircea Eliade [i
teologia mor]ii lui Dumnezeu", "Homo religiosus
[i credin]a istoric#", "Mircea Eliade, cre[tinismul [i
religiile lumii", "Allen Douglas: Mircea Eliade [i
cre[tinismul", "Tradi]ia mistic# cre[tin# [i studiul
comparatist al religiei", "Mircea Eliade [i
iconografia ortodox#", "Neop#g@nismul lui homo
religiosus", "Importan]a lui Mircea Eliade pentru
teologia cre[tin#", "Mircea Eliade [i catolicismul".
Mircea Eliade [i-a fundamentat ideile religioase
pe tradi]ii vechi [i noi, din majoritatea ariilor
geografice. Folosind materiale din mai multe religii,
Eliade nu trece cu vederea nici pe cele specifice
cre[tinismului. Unii cercet#tori au accentuat acest
lucru, afirm@nd c# Eliade se comport# \n studiile sale
ca un cre[tin ortodox, \ndep#rt@ndu-se astfel de ceea
ce reprezint# obiectivitatea unui adev#rat istoric al
religiilor. Lucrarea de fa]# are un final deschis, \n
sensul \n care autorul noteaz# c#, pe l@ng# tema
abordat#, mai exist# [i alte subiecte asupra c#rora
putem extinde aceast# analiz#: descoperirea
"valen]elor" cre[tine \n g@ndirea altor personalit#]i
ale culturii rom@ne nu este un demers sortit e[ecului
(p. 689).
Daniel Alin Ionic#

RENA{TEREA 40

2/2013

AGENDA DE LUCRU A _NALTPREASFIN}ITULUI

GHERASIM, ARHIEPISCOPUL R^MNICULUI
(Perioada 1 aprilie - 30 iunie 2013)
Duminic#, 7 aprilie
2013, a participat la
Sf@nta Liturghie, la
Catedrala arhiepiscopal#
"Sf@ntul Ierarh Nicolae"
din R@mnicu-V@lcea;
Luni, 8 aprilie, a
prezidat [edin]a
Permanen]ei Consiliului
eparhial;
Miercuri, 10 aprilie,
a avut program de
audien]e [i a efectuat lucr#ri de birou;
Joi, 11 aprilie, a participat la Sf@nta Liturghie,
s#v@r[it# de Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul,
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului la Catedrala
arhiepiscopal# "Sf@ntul Ierarh Nicolae" din R@mnicuV@lcea; a participat la cea de-a treia conferin]# dedicat#
Anului omagial al Sfin]ilor _mp#ra]i Constantin[i Elena
\n Patriarhia Rom@n#, a comemor#rii a 110 ani de la
na[terea P#rintelui Acad. Dumitru St#niloae [i a 20 de ani
de la trecerea sa la cele ve[nice, unde _naltpreasfin]itul
P#rinte Acad. Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei [i
Mitropolitul Olteniei a sus]inut prelegerea cu tema
"Sf@ntul Ierarh Calinic - model de via]# \n Hristos", la
A[ez#m@ntul Pastoral Cultural "Sf@ntul Ierarh Calinic"
din cadrul Centrului eparhial;
S@mb#t#, 13 aprilie, a participat \mpreun# cu
_naltpreasfin]itul P#rinte Teodosie, Arhiepiscopul
Tomisului [i Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul,
Episcop Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului la Concertul
extraordinar "_n vremea aceea", organizat prin
Arhiepiscopia R@mnicului de c#tre Arhiepiscopia
Tomisului \n colaborare cu Sec]ia de Art# Sacr# a
Universit#]ii "Ovidius" din Constan]a la Filarmonica de
Stat "Ion Dumitrescu" din municipiul R@mnicu-V@lcea;
Duminic#, 14 aprilie, a participat la Sf@nta
Liturghie, la Catedrala arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae"
din R@mnicu-V@lcea; a participat \mpreun# cu
Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar
al Arhiepiscopiei R@mnicului la Concertul de muzic#
coral# bisericeasc# intitulat "Crucii Tale", sus]inut de
Grupul Psaltic "Sf@ntul Grigorie Decapolitul" al
M#n#stirii Bistri]a, Grupul Psaltic "Sf@ntul Andrei
{aguna" al Mitropoliei Ardealului [i Corala "Sf@ntul
Antim Ivireanul" a Catedralei arhiepiscopale din
municipiul R@mnicu-V@lcea;
Vineri, 19 aprilie, a \nt@mpinat, \mpreun# cu

Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar

al Arhiepiscopiei R@mnicului racla cu Sfintele Moa[te
ale Sf@ntului Grigorie Dasc#lul de la M#n#stirea
C#ld#ru[ani la M#n#stirea Dintr-un Lemn din comuna
Fr@nce[ti, jude]ul V@lcea;
S@mb#t#, 20 aprilie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie
\mpreun# cu _naltpreasfin]itul P#rinte Acad. Dr. Irineu,
Arhiepiscopul Craiovei [i Mitropolitul Olteniei la
M#n#stirea Dintr-un Lemn din comuna Fr@nce[ti, jude]ul
V@lcea; a \nt@mpinat \mpreun# cu Preasfin]itul P#rinte
Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
R@mnicului racla cu Sfintele Moa[te ale Sf@ntului
Grigorie Dasc#lul de la M#n#stirea C#ld#ru[ani, aduse
de o delega]ie condus# de _naltpreasfin]itul P#rinte Acad.
Dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei [i Mitropolitul
Olteniei la Catedrala arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae"
din municipiul R@mnicu-V@lcea, unde a s#v@r[it slujba
privegherii;
Duminic#, 21 aprilie, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie
al#turi de _naltpreasfin]itul P#rinte Acad. Dr. Irineu,
Arhiepiscopul Craiovei[i Mitropolitul Olteniei la
Catedrala arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din
municipiul R@mnicu-V@lcea;
Mar]i, 23 aprilie, a participat la Sf@nta Liturghie, la
Catedrala arhiepiscopal# "Sf@ntul Ierarh Nicolae"
din municipiul R@mnicu-V@lcea;
Miercuri, 24 aprilie, a prezidat [edin]a Permanen]ei
Consiliului eparhial;
S@mb#t#, 27 aprilie, a participat \mpreun# cu
Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul, Episcop -Vicar
al Arhiepiscopiei R@mnicului, la Pelerinajul de Florii.
Duminic#, 28 aprilie, a participat la Sf@nta
Liturghie, s#v@r[it# de Preasfin]itul P#rinte Emilian
Lovi[teanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
R@mnicului la Catedrala arhiepiscopal# "Sf@ntul
Nicolae" din municipiul R@mnicu-V@lcea;
Joi, 2 mai, a participat la Sf@nta Liturghie, s#v@r[it#
de Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul, Episcop
Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului la Catedrala
arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din municipiul
R@mnicu-V@lcea;
Vineri, 3 mai, a participat la Denia Prohodului
s#v@r[it# de Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului la Catedrala
arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din municipiul
R@mnicu-V@lcea.
Duminic#, 5 mai, a s#v@r[it Slujba _nvierii [i Sf@nta

2/2013

Liturghie \mpreun# cu Preasfin]itul P#rinte Emilian

Lovi[teanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
R@mnicului, la Catedrala arhiepiscopal# "Sf@ntul
Nicolae" din municipiul R@mnicu-V@lcea; la orele 12.00
a participat la slujba Vecerniei s#v@r[it# de Preasfin]itul
P#rinte Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar al
Arhiepiscopiei R@mnicului, \mpreun# cu preo]ii din
municipiul R@mnicu-V@lcea, \n cadrul c#reia s-a citit
Evanghelia _nvierii \n cele 12 limbi la Catedrala
arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din municipiul
R@mnicu-V@lcea;
Luni, 6 mai, a participat la Sf@nta Liturghie, la
Catedrala arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din
municipiul R@mnicu-V@lcea;
Mar]i, 7 mai, a participat la Sf@nta Liturghie
s#v@r[it# de _naltpreasfin]itul P#rinte Calinic,
Arhiepiscopul Arge[ului [i Muscelului [i de
Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar
al Arhiepiscopiei R@mnicului, la Parohia Vaideeni II,
jude]ul V@lcea;
Vineri, 10 mai, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie la Schitul
Troianu, municipiul R@mnicu-V@lcea, jude]ul V@lcea, cu
ocazia hramului;
Duminic#, 19 mai, a s#v@r[it Sf@nta Liturghie
\mpreun# cu Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul,
Episcop -Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului la
Parohia Geam#na-Buciumeni [i slujba de sfin]ire a
bisericii cu hramul "Sfin]ii _mp#ra]i Constantin[i Elena"
din Parohia Geam#na-Buciumeni, Protoieria Dr#g#[ani,
jude]ul V@lcea;
Mar]i, 21 mai, a participat la Sf@nta Liturghie
s#v@r[it# de Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului la
M#n#stirea Hurezi, cu ocazia hramului;
Duminic#, 26 mai, a participat la Sf@nta Liturghie la
Catedrala arhiepiscopal# din municipiul R@mnicuV@lcea;
Luni, 27 mai, a prezidat [edin]a Permanen]ei
Consiliului eparhial;
Vineri, 31 mai, a participat la Simpozionul
"Repertoriul picturilor murale br@ncovene[ti din jude]ul
V@lcea - manifestarea copil#riei [i maturit#]ii sfinte",
organizat de Arhiepiscopia R@mnicului \n colaborare cu
Universitatea de Arte din Bucure[ti, \n cadrul "Anului
Omagial al Sfin]ilor _mp#ra]i Constantin[i Elena", la
A[ez#m@ntului Pastoral - Cultural "Sf@ntul Ierarh
Calinic" din cadrul Centrului eparhial al Arhiepiscopiei
R@mnicului;
Duminic#, 2 iunie, a participat la Sf@nta Liturghie la
Catedrala arhiepiscopal# din municipiul R@mnicuV@lcea;
Luni, 3 iunie, a participat la Conferin]a pastoral
misionar# \n Protoieria R@mnicu-V@lcea, ce s-a
desf#[urat la A[ez#m@ntul Pastoral-Cultural "Sf@ntul
Ierarh Calinic" din incinta Centrul eparhial;

41 RENA{TEREA

Miercuri, 5 iunie, a avut program de audien]e [i a

efectuat lucr#ri de birou;
Joi, 6 iunie, a participat la Conferin]a pastoral
misionar# \n Protoieria Horezu;
Duminic#, 9 iunie, a participat la Sf@nta Liturghie la
Catedrala arhiepiscopal# din R@mnicu-V@lcea;
Miercuri, 12 iunie, a avut program de audien]e [i a
efectuat lucr#ri de birou;
Joi, 13 iunie, a participat la Sf@nta Liturghie la
Catedrala arhiepiscopal# din municipiul R@mnicuV@lcea; a participat la comemorarea a 100 de ani de la
na[terea profesorului [i colonelului \n rezerv# Constantin
Is#rescu. Cu acest prilej a avut loc [i lansarea celei de-a
treia edi]ii a volumului Jurnal de front - 518 zile [i nop]i
\n linia \nt@i, o carte despre eroismul legendar al osta[ului
rom@n, scris# de Constantin Is#rescu la 90 de ani de via]#,
la A[ez#m@ntului Pastoral - Cultural "Sf@ntul Ierarh
Calinic" din cadrul Centrului eparhial al Arhiepiscopiei
R@mnicului;
Duminic#, 16 iunie, a participat la Sf@nta Liturghie
la Catedrala arhiepiscopal# din municipiul R@mnicuV@lcea;
Miercuri, 19 iunie, a avut program de audien]e [i a
efectuat lucr#ri de birou;
Joi, 20 iunie, a participat la Festivitatea de premiere
a elevilor la Seminarul Teologic "Sf. Nicolae" din
municipiul R@mnicu-V@lcea;
Duminic#, 23 iunie, a participat la Sf@nta Liturghie
s#v@r[it# de Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului la
M#n#stirea "Pogor@rea Duhului Sf@nt", din satul
Bl#noiu, comuna Racovi]a; a pus piatra de temelie pentru
Biserica cu hramurile "_nvierea Domnului"[i "Sf@ntul
Ioan Iacov Hozevitul"[i a sfin]it locul pentru construc]ia
A[ez#m@ntului social-filantropic "Rena[terea-Lovi[tei"
din comuna Racovi]a, jude]ul V@lcea;
Luni, 24 iunie, a participat la Sf@nta Liturghie
s#v@r[it# de Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului la
M#n#stirea Cozia, cu ocazia hramului;
Vineri, 28 iunie, a participat la Simpozionul
na]ional Generalul Adjutant Paul (Pavel) Teodorescu
(1888-1981) - slujitor al neamului [i ctitor al Bisericii,
coordonat de Preasfin]itul P#rinte Emilian Lovi[teanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului \n
colaborare cu Universitatea "Ovidius" din Constan]a,
Statul Major al For]elor Aeriene, Statul Major al For]elor
Navale[i Serviciul Istoric al Armatei la A[ez#m@ntului
Pastoral - Cultural "Sf@ntul Ierarh Calinic" din cadrul
Centrului eparhial al Arhiepiscopiei R@mnicului;
S@mb#t#, 29 iunie [i duminic#, 30 iunie, a
participat la Sf@nta Liturghie la biserica "Sf. Apostoli
Petru [i Pavel" din municipiul R@mnicu-V@lcea, cu
ocazia hramului.
Diacon Mihai Ciprian MAXIM

RENA{TEREA 42

2/2013

AGENDA DE LUCRU A PREASFIN}ITULUI

EMILIAN LOVI{TEANUL, EPISCOP-VICAR
(Perioada 1 aprilie - 30 iunie 2013)
Duminic#, 7 aprilie 2013, a
s#v@r[it Sf@nta Liturghie \mpreun# cu
Preasfin]itul Paisie Lugojanul, EpiscopVicar al Arhiepiscopiei Timi[oarei, la
Catedrala mitropolitan# din Timi[oara;
Luni, 8 aprilie, a participat la
{edin]a Permanen]ei Consiliului
eparhial, prezidat# de _naltpreasfin]itul
Arhiepiscop Gherasim;
Joi, 11 aprilie, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie \n prezen]a _naltpreasfin]itului
P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul
R@mnicului, la Catedrala arhiepiscopal#
"Sf@ntul Nicolae" din municipiul
R@mnicu-V@lcea; a coordonat [i a
participat la cea de-a treia conferin]#
dedicat# "Anului omagial al Sfin]ilor
_mp#ra]i Constantin [i Elena" \n
Patriarhia Rom@n#, a comemor#rii a 110
ani de la na[terea P#rintelui Acad.
Dumitru St#niloae [i a 20 de ani de la
trecerea la cele ve[nice, unde
_naltpreasfin]itul P#rinte Acad. Dr.
Irineu, Arhiepiscopul Craiovei [i
Mitropolitul Olteniei, a sus]inut
prelegerea cu tema Sf@ntul Ierarh
Calinic model de via]# \n Hristos, la
A[ez#m@ntul Pastoral Cultural "Sf@ntul
Ierarh Calinic" din cadrul Centrului
eparhial;
S@mb#t#, 13 aprilie, a participat
\mpreun# cu _naltpreasfin]itul P#rinte
Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului [i
_naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim la
Concertul extraordinar "_n vremea
aceea", organizat prin Arhiepiscopia
R@mnicului de c#tre Arhiepiscopia
Tomisului \n colaborare cu Sec]ia de
Art# Sacr# a Universit#]ii "Ovidius" din
Constan]a, la Filarmonica de Stat "Ion
Dumitrescu" din municipiul R@mnicuV@lcea;
Duminic#, 14 aprilie, a s#v@r[it
Sf@nta Liturghie la Biserica parohial#
"Sf@ntul Nicolae" din localitatea
Cerni[oara, jude]ul V@lcea; a participat
la proiectul "Hristos \mp#rt#[it copiilor"
[i "Alege [coala!", sus]inut de copii din
localitate; a participat \mpreun# cu
_naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim,
Arhiepiscopul R@mnicului la Concertul
de muzic# coral# bisericeasc# intitulat
"Crucii Tale", sus]inut de Grupul Psaltic
"Sf@ntul Grigorie Decapolitul" al
M#n#stirii Bistri]a, Grupul Psaltic

"Sf@ntul Andrei {aguna" al Mitropoliei

Ardealului [i Corala "Sf@ntul Antim
Ivireanul" a Catedralei arhiepiscopale
din R@mnicu-V@lcea;
Mar]i, 16 aprilie, a organizat [i
sus]inut Conferin]a cu tema Libertatea [i
dragostea cre[tin# \n via]a Bisericii [i a
omului, la A[ez#m@ntul Pastoral
Cultural "Sf@ntul Ierarh Sf. Calinic" din
cadrul Centrului eparhial;
Miercuri, 17 aprilie, a vizitat
Colegiul Na]ional "Gib Mih#escu" din
Dr#g#[ani; a felicitat pe Dl. Prof. Lucian
Marinescu [i a premiat elevii participan]i
la Olimpiada de Religie, precum [i pe al]i
olimpici ai [colii, oferindu-le diplome,
premii \n bani, icoane, c#r]i [i pliante;
Vineri, 19 aprilie, a \nt@mpinat
\mpreun# cu _naltpreasfin]itul P#rinte
Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului
racla cu Sfintele Moa[te ale Sf@ntului
Grigorie Dasc#lul de la M#n#stirea
C#ld#ru[ani la M#n#stirea Dintr-un
Lemn din comuna Fr@nce[ti, jude]ul
V@lcea;
S@mb#t#, 20 aprilie, a s#v@r[it
Sf@nta Liturghie \mpreun# cu
_naltpreasfin]itul P#rinte Acad. Dr.
Irineu, Arhiepiscopul Craiovei [i
Mitropolitul Olteniei [i cu Preasfin]itul
P#rinte Varsanufie Prahoveanul,
Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei
Bucure[tilor la M#n#stirea Dintr-un
Lemn, comuna Fr@nce[ti, jude]ul
V@lcea; a \nt@mpinat \mpreun# cu
_naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim,
Arhiepiscopul R@mnicului, racla cu
Sfintele Moa[te ale Sf@ntului Grigorie
Dasc#lul de la M#n#stirea C#ld#ru[ani,
aduse de o delega]ie condus# de
_naltpreasfin]itul P#rinte Acad. Dr.
Irineu, Arhiepiscopul Craiovei [i
Mitropolitul Olteniei la Catedrala
arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din
R@mnicu-V@lcea, unde a s#v@r[it slujba
privegherii;
Duminic#, 21 aprilie, a s#v@r[it
Sf@nta Liturghie sub protia
_naltpreasfin]itului P#rinte Acad. Dr.
Irineu, Arhiepiscopul Craiovei [i
Mitropolitul Olteniei la Catedrala
arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din
municipiul R@mnicu-V@lcea;
Mar]i, 23 aprilie, a s#v@r[it Sf@nta

Liturghie la
M#n#stirea
St#ni[oara,
jude]ul
V@lcea, cu
o c a z i a
hramului.

M i e rc u r i ,
24 aprilie, a
participat la
[edin]a
Permanen]ei
Consiliului eparhial, prezidat# de
_naltpreasfin]itul
Arhiepiscop
Gherasim;
Vineri, 26 aprilie, a vizitat mai
multe biserici parohiale [i filiile din
localitatea Ocnele Mari (Biserica
"Intrarea \n Biseric# a Maicii Domnului"
a Parohiei Tr#istari; Biserica "Sfin]ii
_ngeri"; Biserica "Sf@ntul GheorgheDomnesc"; Biserica "Sf@ntul Ioan
Botez#torul" [i Biserica "Adormirea
Maicii Domnului");
S@mb#t#, 27 aprilie, a s#v@r[it
Sf@nta Liturghie la M#n#stirea
"Pogor@rea Duhului Sf@nt" Bl#noiu, din
localitatea Racovi]a, jude]ul V@lcea; a
oficiat Slujba Vecerniei [i a Litiei la
Parohia "To]i Sfin]ii" din R@mnicuV@lcea [i a participat la Pelerinajul de
Florii;
Duminic#, 28 aprilie, a s#v@r[it
Sf@nta Liturghie \n prezen]a
_naltpreasfin]itului P#rinte Gherasim,
Arhiepiscopul R@mnicului, la Catedrala
arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din
municipiul R@mnicu-V@lcea;
Luni, 29 aprilie, a s#v@r[it slujba
deniei la M#n#stirea Ostrov, slujba de
rasoforie a dou# surori [i slujba de
tundere \n monahism a unei rasofore
pentru ob[tea M#n#stirii Ostrov;
Joi, 2 mai, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie \n prezen]a _naltpreasfin]itului
P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul
R@mnicului, la Catedrala arhiepiscopal#
"Sf@ntul Nicolae" din municipiul
R@mnicu-V@lcea; a s#v@r[it slujba celor
12 Evanghelii la Catedrala
arhiepiscopal# din municipiul R@mnicuV@lcea;
Vineri, 3 mai, a s#v@r[it Denia

2/2013

Prohodului la Catedrala arhiepiscopal#

din municipiul R@mnicu-V@lcea;
Duminic#, 5 mai, a s#v@r[it Slujba
_nvierii [i Sf@nta Liturghie \mpreun# cu
_naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim,
Arhiepiscopul R@mnicului, la Catedrala
arhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din
municipiul R@mnicu-V@lcea; la orele
12.00 a s#v@r[it
slujba Vecerniei,
\mpreun# cu preo]ii din municipiul
R@mnicu-V@lcea, \n cadrul c#reia s-a
citit Evanghelia _nvierii \n cele 12 limbi;
Luni, 6 mai, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie la M#n#stirea Govora;
Mar]i, 7 mai, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie \mpreun# cu _naltpreasfin]itul
P#rinte Calinic, Arhiepiscopul Arge[ului
[i Muscelului, \n prezen]a
_naltpreasfin]itului P#rinte Gherasim,
Arhiepiscopul R@mnicului, la Parohia
Vaideeni II, jude]ul V@lcea; a participat
\mpreun# cu \nal]ii ierarhi la Concertul
Pascal "Hristos a \nviat!", organizat de
parohia Vaideeni II [i Prim#ria localit#]ii
Vaideeni cu prilejul \nfr#]irii localit#]ilor
Vaideeni (V@lcea) [i Corbi (Arge[);
Miercuri, 8 mai, a condus delega]ia
ce a \nso]it moa[tele Sf@ntului Cuvios
Antonie de la M#n#stirea Iezer \n
Episcopia Severinului [i Strehaiei;
Joi, 9 mai, a s#v@r[it
Sf@nta
Liturghie sub protia _naltpreasfin]itului
P#rinte Acad. Dr. Irineu, Arhiepiscopul
Craiovei [i Mitropolitul Olteniei la
Catedrala episcopal# din Drobeta Turnu
Severin;
S@mb#t#, 11 mai, a condus
delega]ia ce a \nso]it moa[tele Sf@ntului
Antonie de la M#n#stirea Iezer la
Episcopia Caransebe[ului;
Duminic#, 12 mai, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie \mpreun# cu _naltpreasfin]itul
P#rinte Acad. Dr. Irineu, Arhiepiscopul
Craiovei [i Mitropolitul Olteniei la
Catedrala episcopal# din Caransebe[;
Mar]i, 14 mai, a coordonat Etapa
eparhial# a Concursului-spectacol
"Bucuria de a fi cre[tin", organizat de
Arhiepiscopia R@mnicului la
A[ez#m@ntul Pastoral-Cultural "Sf@ntul
Ierarh Calinic" din incinta Centrului
eparhial al Arhiepiscopiei R@mnicului [i
i-a premiat pe participan]i;
Miercuri, 15 mai, a efectuat vizite
pastoral-misionare \n cadrul
Protopopiatului Horezu la Parohiile
Stoene[ti [i B#rb#te[ti, \nso]it de
Preasfin]itul P#rinte Macarie, Episcopul
Ortodox Rom@n al Europei de Nord;
Duminic#, 19 mai, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie \mpreun# cu _naltpreasfin]itul

P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul

R@mnicului, la Parohia Geam#naBuciumeni [i slujba de sfin]ire a bisericii
cu hramul "Sfin]ii _mp#ra]i Constantin [i
Elena" din Parohia Geam#naBuciumeni, Protoieria Dr#g#[ani,
jude]ul V@lcea;
Mar]i, 21 mai, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie \n prezen]a _naltpreasfin]itului
P#rinte Gherasim, Arhiepiscopul
R@mnicului la M#n#stirea Hurezi, cu
prilejul hramului;
Vineri, 24 mai, a s#v@r[it slujba de
sfin]ire a Hotelului Palace din ora[ul
B#ile Govora;
Duminic#, 26 mai, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie la Parohia Avr#me[ti [i slujba
de resfin]ire a bisericii cu hramul
"Sf@ntul Ierarh Nicolae";
Luni, 27 mai, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie, la M#n#stirea "_n#l]area
Sfintei Cruci" din comuna M#laia,
jude]ul V@lcea; a participat la [edin]a
Permanen]ei Consiliului eparhial,
prezidat# de _naltpreasfin]itul
Arhiepiscop Gherasim;
Miercuri, 29 mai, a participat la
Simpozionul interna]ional Paradigma
cre[tin# a unei Europe unite [i a sus]inut
lucrarea cu tema Omul \ntre libertate [i
dragoste, ca daruri ale lui Dumnezeu,
organizat de Arhiepiscopia Craiovei,
Facultatea de Teologie din Craiova [i
Consiliul Jude]ean Gorj, la M#n#stirea
Tismana;
Joi, 30 mai, a participat la Ziua
"Armei Geniu", s#rb#torit# \n R@mnicu
V@lcea la Centrul de Instruire pentru
Geniu, EOD [i Ap#rare CBRN "Panait
Donici"; a sfin]it casa social# de pe l@ng#
biserica cu hramul "Sf. M. Mc. Dimitrie"
din incinta {colii Militare de Ofi]eri de
Geniu;
Vineri, 31 mai, a coordonat [i
participat la Simpozionul Repertoriul
picturilor murale br@ncovene[ti din
jude]ul V@lcea manifestarea copil#riei
[i maturit#]ii sfinte, organizat de
Arhiepiscopia R@mnicului \n colaborare
cu Universitatea de Arte din Bucure[ti,
\n cadrul "Anului Omagial al Sfin]ilor
_mp#ra]i Constantin [i Elena," la
A[ez#m@ntului Pastoral - Cultural
"Sf@ntul Ierarh Calinic" din cadrul
Centrului eparhial al Arhiepiscopiei
R@mnicului;
Duminic#, 2 iunie, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie la Parohia B#beni V, jude]ul
V@lcea;
Duminic#, 9 iunie, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie la Biserica Parohiei

43 RENA{TEREA

"Adormirea Maicii Domnului" din Los

Angeles (California) SUA;
Joi, 13 iunie [i S@mb#t#, 15 iunie, a
s#v@r[it Sf@nta Liturghie la M#n#stirea
"_n#l]area Domnului" din Clinton,
Michigan SUA;
Duminic#, 16 iunie, a s#v@r[it
Sf@nta Liturghie la Biserica "Sf@nta
Maria" din Cleveland, Ohio SUA;
Duminic#, 23 iunie, a s#v@r[it
Sf@nta Liturghie la M#n#stirea
"Pogor@rea Duhului Sf@nt", din satul
Bl#noiu, comuna Racovi]a; _mpreun# cu
_naltpreasfin]itul P#rinte Gherasim a pus
piatra de temelie pentru Biserica cu
hramurile "_nvierea Domnului" [i
"Sf@ntul Ioan Iacob Hozevitul" [i a sfin]it
locul pentru construc]ia A[ez#m@ntului
social-filantropic "Rena[terea Lovi[tei",
din comuna Racovi]a, jude]ul V@lcea;
Luni, 24 iunie, a s#v@r[it Sf@nta
Liturghie la M#n#stirea Cozia, cu ocazia
hramului;
Vineri, 28 iunie, a coordonat [i
participat la Simpozionul na]ional
Generalul Adjutant Paul (Pavel)
Teodorescu (1888-1981) - slujitor al
neamului [i ctitor al Bisericii, organizat
de Arhiepiscopia R@mnicului \n
colaborare cu Universitatea "Ovidius"
din Constan]a, Statul Major al For]elor
Aeriene, Statul Major al For]elor Navale
[i Serviciul Istoric al Armatei, la Centrul
eparhial din R@mnicu-V@lcea; a s#v@r[it
slujba Privegherii la Biserica "Sfin]ii
Apostoli" din municipiul R@mnicuV@lcea;
S@mb#t#, 29 iunie, a s#v@r[it, la
M#n#stirea "Dintr-un Lemn", Sf@nta
Liturghie [i slujba parastasului \n
memoria generalului ctitor Paul
Teodorescu. A hirotonit diacon pe
t@n#rul Vasile Marius Tomescu, [i \n
preot pe p#rintele diacon Ioan St#ticescu,
pentru Biserica "Sf@ntul Gheorghe" din
Parohia Gole[ti I, Protoieria R@mnicu
V@lcea, jude]ul V@lcea;
Duminic#, 30 iunie, a s#v@r[it
Sf@nta Liturghie la Biserica "To]i Sfin]ii"
din municipiul R@mnicu-V@lcea, jud.
V@lcea. A hirotonit \ntru ierodiacon pe
monahul Cri[an Florin Gabriel-Flavian
pe seama M#n#stirii P#trunsa din
localitatea B#rb#te[ti, Protopopiatul
Horezu, jude]ul V@lcea, [i \n preot pe
p#rintele diacon Vasile Marius Tomescu,
pentru Biserica "Sfin]ii Voievozi" din
Parohia V#leni-Z#treni, Protoieria
Horezu, jude]ul V@lcea.

Diacon Mihai Ciprian MAXIM

RENA{TEREA 44

2/2013

CUPRINS

1. Pastorala la _nvierea Domnului - I. P. S. Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului ------------------------------------ 1

2. Sf@ntul Ierarh Calinic - model de via]# \n Hristos - Dr. Irineu, Arhiepiscop al Craiovei [i Mitropolit al
Olteniei -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 4
3. Omul cre[tin \ntre libertate [i dragoste - Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei R@mnicului 12
4. La o sut de ani de la na[terea dirijorului, profesorului,
compozitorului, muzicologului [i memorialistului Ion
Dumitrescu (1913-2013) - Pr. Prof. Dr. Marin Velea------------------------------------------------------------------------16
5. Pelerinajul cu moa[tele Sf@ntului Ierarh Grigorie Dasc#lul \n Arhiepiscopia R@mnicului - Pr. Constantin
C_RSTEA -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 22
6. Bucuria \nt@lnirii cu Sf@ntul Cuvios Antonie de la Iezer - Diac. Mihai Ciprian MAXIM --------------------------- 25
7. Simpozionul Repertoriul picturilor murale br@ncovene[ti din jude]ul V@lcea - Ierom. Drd. Nectarie Liciu -- 27
8. Manifest#ri spiritual-culturale \nchinate Generalului Paul Teodorescu (1888-1981) -Arhid. Ioan Cristian
CIOTEANU ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 29
9. Centenarul 100 de ani de la na[terea Colonelului (r) Constantin Is#rescu, la Arhiepiscopia R@mnicului - Pr.
Silviu C_RSTEA------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 31
10. Sfin]irea Bisericii "Sfin]ii _mp#ra]i Constantin [i Elena" din Parohia Geam#na Buciumeni-Pr. Iulian M#d#lin
BU{AG~---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 32
11. Concertul "_n vremea aceea", la R@mnicu-V@lcea - Arhid. Ioan Liviu GMAN--------------------------------- 33
12. Concert coral religios la CatedralaArhiepiscopal# "Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea- Pr. Silviu
C_RSTEA---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 34
13. Iconari [i tineri v@lceni premia]i de Preafericitul P#rinte Patriarh Daniel- Pr. Constantin OLARIU------------- 35
14. Festivitate de premiere la Seminarul Teologic "Sf@ntul Nicolae" din R@mnicu-V@lcea -REDAC}IA ----------- 36
15. Sear# de poezie, teatru [i c@ntec religios - Prof. Camelia MATEI--------------------------------------------------- 36
16. "D#ruind, vei dob@ndi!", un motto care ]ine treaz# con[tiin]a iubirii aproapelui - Pr. Cristian Vasile IVAN -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 37
17. Arhiepiscopia R@mnicului a premiat elevii participan]i la Olimpiada Na]ional# de Religie - Prof. Daniela
IONESCU-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 38
18. Prof. Adrian Boldi[or: Valen]e cre[tine \n g@ndirea lui Mircea Eliade, Ed. "Mitropolia Olteniei", Craiova, 2011,
720p. - Daniel Alin Ionic# ------------------------------------------------------------------------------------------------- 38
19. Agenda de lucru a _naltpreasfin]itului Gherasim, Arhiepiscopul R@mnicului - (Perioada 1 aprilie - 30 iunie
2013) -Diacon Mihai Ciprian MAXIM----------------------------------------------------------------------------------------- 40
20. Agenda de lucru a Preasfin]itului Emilian Lovi[teanul, Episcop-vicar - (Perioada 1 aprilie - 30 iunie 2013)Diacon Mihai Ciprian MAXIM----------------------------------------------------------------------------- 42

"

PRE{EDINTE: _PS Gherasim Cristea, Arhiepiscopul R@mnicului

VICEPRE{EDINTE: PS Emilian Lovi[teanul, Episcop-Vicar
Redactor: Pr. Constantin C\rstea - Consilier Cultural
Inspector pentru catehizarea parohial#: Pr. Constantin Olariu
Secretar de redac]ie: Diac. Mihai-Ciprian Maxim - Secretar Eparhial
Membrii:
P. Cuv. Pr. Dr. Vartolomeu Androni, Exarhul M#n#stirilor,
Pr. Prof. Dr. Ilie Ivan, Pr. Prof. Dr. Nicolae Proteasa, Pr. Prof. Dr. Ioan Gavril#,
Pr. Prof. Petre Mateiescu, Pr. Prof. Ion Iliescu, Pr. Prof. George Pomene[te,
Pr. Prof. Mihai Cojocaru
Tehnoredactor: Camelia {uiu
Grafic# [i tipar: ADRIANSO S.R.L.
Articolele vor fi trimise pe adresa:
Arhiepiscopia R@mnicului, str. Episcopiei, nr.1, R@mnicu-V@lcea, jud. V@lcea
Redac]ia revistei Rena[terea a[teapt# sugestiile colaboratorilor [i ale cititorilor ei.
Materialele nepublicate nu se restituie.
Adrese e-mail:
Consilier cultural: prconstcirstea@gmail.com
Secretariat: arhiepiscopia.ramnicului@gmail.com

ISSN 1223-3811