1.

Interviul
Interviul, una dintre cele mai frecvent aplicate metode de cercetare, este utilizat in stiintele
sociale, stiintele socioumane, dar si in desfasurarea diverselor activitati profesionale.
Precizari terminologice
Termenul de interviu este un neologism provenit din limba engleza (interview, intalnire,
intrevedere) si are ca echivalenti, in limba franceza, entretien (convorbire, conversatie) si
entrevue (intalnire intre doua sau mai multe persoane). Ceea ce inseamna ca termenul de
interviu s-a impus pe plan mondial, fiind preluat atat de sociologii francezi, cat si de catre cei
germani (in limba germana interview, befragung sau unterredung inseamna a intreba, a se
informa, convorbire, conversatie, conferintacu cineva).
Pentru a facilita transmiterea rezultatelor si realizarea comparatiilor intre cercetatori,
majoritatea sociologilor, indiferent de limba lor materna, utilizeaza termenul englez interview,
primul care a intrat in vocabularul sociologic.

2.Definirea interviului
Interviul nu este o simpla discutie in doi (ca in ziaristica), ci o tehnica de investigatie
stiintifica, aplicata de echipe mai mult sau mai putin numeroase, in scopul cunoasterii
sociologice si pluridisciplinare a unui anumit fenomen. Interviul sociologic este astfel "un
procedeu de investigatie stiintifica care utilizeaza procedul comunicarii verbale pentru a
culege informatii in scopul urmarit" (R. Pinto si M. Grawitz, 1964). In Dictionarul de sociologie
(1998), interviul este prezentat ca o"tehnica de obtinere prin intrebari si raspunsuri a
informatiilor verbale de la indivizi si grupari umane in vederea verificarii ipotezelor sau pentru
descrierea stiintifica a fenomenelor socioumane". Spre deosebire de interviul ziaristic,
interviul sociologic presupune deci o baza teoretica si mai multa precizie tehnica, iar datele
obtinute urmeaza sa fie valorificate potrivit unui sistem conceptual si a unui set de ipoteze,
dupa ce aceste date au fost prelucrate prin procedee stiintifice, inclusiv statistico-matematice.

3.Interviul ca tehnicade cercetare in stiintele socioumane

Folosirea interviului ca tehnica de cercetare in stiintele socioumane duce, asadar, la
stabilirea relatiilor dintre variabile si la verificarea, testarea ipotezelor. Acesta se deosebeste
de comunicarea verbala obisnuita prin simplul fapt ca informatia este dirijata de catre cel ce
intervieveaza.
Chestionarul si interviul sunt cele mai utilizate tehnici de cercetare in stiintele socioumane.
In general, se recomanda utilizarea interviului cand trebuie studiate comportamente dificil de
observat pentru ca se desfasoara in locuri private, cand se cerceteaza credintele si
atitudinile, neexistand documente scrise despre acestea (M. Stacey, 1970).
Utilizarea interviului in cercetarea stiintifica are mai multe scopuri:

Identificarea variabilelor si a relatiei dintre variabile (scop explorator); astfel, se pot

formula ipoteze interesante si valide;
Poate constitui instrumentul principal de recoltare a informatiilor in vederea testarii
ipotezelor; fiecare intrebare reprezinta un item in structura instrumentului de masurare;
Recoltarea unor informatii suplimentare celor obtinute prin alte metode.

4.Schema situatiei de interviu

Pentru cain cea mai mare parte din timpul nostru de veghe conversam (respectiv, punem
intrebari, dam raspunsuri), ar trebui clarificat modul in care se realizeazasituatia de interviu
ca relatie dintre doua persoane sau un operator de interviu si un grup de persoane, din punct
de vedere psihosociologic. Interviul personal fata in fata (face-to-face interview), cel mai
utilizat procedeu de intervievare, presupune interactiunea dintre doua persoane, pe care le
notam astfel:
X - operatorul de interviu
Y - persoana intervievata
In ce mod actioneazaX asupra lui Y? Prin intrebari care determinaraspunsuri din partea lui Y.
Aceste raspunsuri vor declansa la X anumite reactii specifice (fie prin faptul ca X trece la o
altaintrebare, fie carepetaintrebarea, fie caoferaexplicatii suplimentare sau reactii etc.).
Persoana intervievata Y ii transmite lui X (operatorul de interviu) un volum mai mare de
informatii, comunicarea fiind unilaterala (de la Y la X). X conduce discutia. Relatia dintre X si
Y depinde de statusul social al persoanelor care interactioneaza (varsta, sex, nivel de
instruire, rasa, religie, venituri) si de modul de desfasurare a interviului (debutul, derularea si
finalul convorbirii).

1.Tipuri de interviu:
Putem clasifica interviurile dupa mai multe criterii.Din punctul de vedere al continutului
vorbim despre interviul de opinie si cel documentar.Din punct de vedere al duratei de
pregatire avem de-a face cu interviuri spontane si cu interviuri planificate. Interviurile
spontane nu permit inregistrarea lor. De aceea, operatorul trebuie sa se asigure ca isi poate
nota tot ceea ce a observat pe teren.Interviurile planificate pot fi inregistrate.
Din punct de vedere al tipurilor de intrebari, interviurile pot fi:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Structurate (au intrebari si deschise si inchise)

Interviul semistructurat
Interviul nestructurat
Interviu directive
Interviu semi-directiv
Interviu non-directiv
Interviu fata in fata

2.Exista sase mari etape ale unei cercetari in care se

foloseste tehnica interviului. Aceste etape sunt:

Etapa tematizarii: se formuleaza tematica intrebarilor

Etapa planificarii: se planifica cercetarea propriu-zisa, in functie de datele disponibile
si in functie de obiectivul propus
Etapa intervievarii: Se foloseste un ghid de interviu pentru intervievarea propriu-zisa a
oamenilor
Etapa transcrierii: Interviul este transcris dupa ce este preluat de pe inregistrare.
Etapa analizei: Se analizeaza continutul raspunsurilor celor care au participat la
interviu.
Etapa verificarii: Se verifica in ce masura rezultatele sunt conforme cu ceea ce s-a
dorit sa se afle la inceput

Cand se intervine in timpul unui interviu

puteti sa va contraziceti partenerii dvs la discutie, insa daca faceti asta va supuneti
unor riscuri. Totusi, daca vreti sa va capatati o buna reputatie si sa fiti respectati de
catre cei intervievati puteti apela la aceasta tehnica, insa doar daca aveti argumente
solide sa faceti asta.
va puteti folosi de consemn ca sa treceti de la o tema la alta in cadrul unui interviu
puteti si relansa temele de discutie, propunand altele noi si ajungand exact unde va
propuseserati

3.Dintre principalele avantaje, pot fi mentionate:

Posibilitatea de a obtine raspunsuri specifice la fiecare intrebare;
Se pot obtine raspunsuri si de la persoane care nu stiu sa citeasca si sa scrie;
Posibilitatea de a observa comportamente non-verbale, ceea ce sporeste calitatea si
cantitatea informatiilor;
Asigura conditii standard de raspuns (spre deosebire de cazul chestionarelor postale);
Asigura controlul asupra succesiunii intrebarilor (ceea ce influenteaza pozitiv acuratetea
raspunsurilor);
Colectarea unor raspunsuri spontane (primele reactii sunt cele mai semnificative);
Asigurarea unor raspunsuri personale (fara interventia altora);
Asigurarea raspunsului la toate intrebarile;
Precizarea datei si locului convorbirii;

4.Limite si dezavantaje ale utilizarii interviului:

Costul ridicat al orelor de intervievare si al celorlalte etape ale proiectarii si realizarii
cercetarilor pe baza de interviu;
Timpul indelungat necesar pentru identificarea persoanelor incluse in esantion, pentru
obtinerea acordului si desfasurarea convorbirii;
Erorile datorate operatorilor de interviu in ceea ce priveste punerea intrebarilor si
inregistrarea raspunsurilor; Imposibilitatea consultarii unor documente in vederea
formularii unor raspunsuri precise;
Inconveniente legate de faptul ca se cere indivizilor sa raspunda indiferent de dispozitia
lor psihica, de starea de oboseala etc.
Neasigurarea anonimatului, fiind cunoscute adresa si numarul de telefon al persoanei
intervievate;
Lipsa de standardizare in formalarea intrebarilor, ceea ce limiteaza compatibilitatea
informatiilor;
Dificultati in accesul la cei care sunt inclusi in esantion.