C A Z S O C IA L

P R O TEC TIA M ED IC O S O C IA LA A
C O P IILO R C U S IN D R O M
A S P ER G ER
DR. GAVRILA ADRIANA
MEDIC REZIDENT ORL
SPITALUL CENTRAL UNIVERSITAR MILITAR CAROL
DAVILA

 Andrei Ivascu are 9 ani si sufera de

Sindromul Asperger. Provine dintr-o

familie monoparentala, mama fiind
decedata iar tatal sau, Marcel Ivascu,
fost programator de calculatoare, a
ramas singurul sau parinte.
In varsta de 41 de ani, Marcel are un
handicap sever, ambele picioare
fiindu-I amputate in urma cu 6 ani intrun accident de masina.
Marcel a fost de 8 ori internat in clinica
de dezalcoolizare in ultimii 5 ani, dar a
recidivat de fiecare data.

 Locuiesc impreuna cu mama lui

Marcel, Maria Ivascu, intr-o casa cu

doua camera, fara minime dotari
igienico-sanitare. Singurul venit al
familiei este pensia de handicap a
tatalui.
Andrei are varsta corespunzatoare
clasei a doua, dar nu a urmat
gradinita si nici nu a fost inscris la
scoala primara, datorita conditiei
sociale si economice precare pe care
familia sa o are si datorita
autoizolarii si compartamentului

 Sindromul Asperger, cunoscut de asemenea si sub

numele de tulburare Asperger, face parte dintr-un grup

de tulburari de neurodezvoltare care au efecte asupra
comportamentului unei persoane, la nivel de limba si
comunicare, precum si la modul de interactiune sociala
a acesteia. Tulburarea Asperger este caracterizata ca
una dintre tulburarile mai usoare din spectrul
autismului, insa are o arie mai larga de raspandire.
Exista inca unele controverse cu privire la sindromul
Asperger, daca ar trebui sa fie privita ca o entitate
clinica separata sau pur si simplu reprezint o forma
specifica de autism. Persoanele cu sindrom Asperger au
in mod obisnuit inteligenta peste medie, insa au mari
dificultati in ceea ce priveste interactiunile sociale .

 In urma ultimei recaderi alcoolice a lui

Marcel, bunica a alertat serviciul de

asistenta sociala.
Asistenul social se prezinta la adresa
locuintei familiei Ivascu, unde constata
conditiile precare in care membrii sai
locuiesc, starea alcoolica a tatatui si urme
de agresiune fizica la copilul, care nu
vorbeste si nu empatizeaza cu nimeni.
Peretii celor doua camera sunt plini cu
desene abstracte, pe care Maria le
defineste ca fiind singura modalitate prin
care copilul comunica.

 Se intocmeste un raport de evaluare

detaliat cu privire la problema de

sanatate pe care o prezinta Andrei, la
agresiunile fizice pe care copilul le
prezinta si la starea locuintei si
nivelului de trai pe care o au Andrei,
Maria si Marcel.
Se propune acordarea protectiei
sociale a lui Andrei si integrarea intrun serviciu medical specializat in
psihiatrie infantila. Atat Maria cat si
Marcel beneficiaza de consiliere
psihologica, respectiv psihiatrica.

 In urma sedintelor de consiliere, Marcel este

orientat catre urmarea pe timp indelugat

nedeterminat a tratamentului psihic
suportiv pentru dezalcoolizare si reconversie
profesionala.
Andrei este propus sa intre intr-un program
complex de ingrijiri medicale de ultima
generatie si cercetari stiintifice in domeniul
privat.
Se incearca obtinerea de fonduri de la
organizatii non-guvernamentale care sa
ajute familia Ivascu sa ii ofere lui Andrei
decenta si confortul unui camin dotat
corespunzator igienico-sanitar.