Sistemul educaional francez este centralizat, organizat, i ramificat.

Se mparte n trei etape:

nvmntul primar (enseignement primaire);

nvmntul secundar (enseignement secondaire);

nvmntul superior (enseignement suprieur). Urmtoarele grade sunt recunoscute de Procesul

Bologna (recunoatere european, deci identice cu cele din Romnia):

Licen (Licence i Licence Professionnelle)

Master (Master recherche i Master professionnel)

Doctorat.

Echivalena ntre sistemul primar i secundar romnesc i sistemul francez

Organizarea i numerotarea claselor n Frana este diferit fa de Romnia.
nvmntul primar include doi ani facultativi de grdini (cole maternelle) i cinci ani de coal
general. Echivalena la coal este urmtoarea :
clasa I : CP, cours prparatoire
clasa a IIa : CE1, cours lmentaire 1
clasa a IIIa : CE2, cours lmentaire 2
clasa a IVa : CM1, cours moyen 1
clasa a Va :CM2, cours moyen 2.
nvmntul secundar include patru ani de gimnaziu (collge) i trei ani de liceu (lyce). Echivalena este
urmtoarea:

Collge

clasa a VIa : sixime, 6e

clasa a VIIa : cinquime, 5e
clasa a VIIIa : quatrime, 4e
clasa a IXa : troisime, 3e.

Lyce

clasa a Xa : seconde, 2nde

clasa a XIa : premire, 1re
clasa a XIIa : terminale.
Bacalaureatul are loc n dou etape : nti proba de limba francez, la sfritul clasei a XIa premire, i
apoi celelalte materii, la sfritul clasei a XIIa (terminale).

Notele n Frana se acord de la zero la 20 ; nota 20 este cea mai bun not. Ea este ns n general
teoretic, dat fiind c profesorii nu obisnuiesc sa o acorde. ncepnd cu nota 16 elevul are meniunea
maxim trs bien, adic foarte bine. Nota minim de trecere este nota 10.