Sunteți pe pagina 1din 39

Subiectul 1.

Noiunea de drept al afacerilor


1.1 Caract no de dr. AfacerilorRelatai despre noiunea de drept al afacerilor i raporturile juridice
pe care le reglementeaz, referindu-v inclusiv la noiunile de drept comercial, dreptul
antreprenoriatului, drept economic, drept civil.
Dr. afacerilor un ansamblu de norme jur. care reglem. relaiile sociale patrimoniale i personal
nepatrimoniale ce apar ntre persoane n legtur cu desfurarea activit. de ntreprinztor, precum i
raporturile ce apar n cazul interveniei statului n aceast activitate. Afacerile operaiuni social utile de
extragere, creare sau dobndire de bunuri, pentru a fi comercializate, astfel nct suma de bani primit ca plat
s acopere toate cheltuelile suportate i s asigure persoanei obinerea unui profit.
Dr. comercial ansamblu de norme jur. De dr. privat aplicabile raporturilor jur. Izvorte din svrirea actelor
jur; faptelor i operaiunilor considerate de lege fapte de comer, precum i raporturilor jur. La care particip
pers. Care au calitatea de comerciant. Se opteaz pentru denumirea de dr. afacerilor, deoarece aceasta din
urm reprezint un domeniu mai amplu, n care se include i normele de dr. public. Denumirea dr. comercial
sugereaz ideea c acest ansamblu de norme are un obiect mai restrns, adic obiectul de reglementare se
refer la distribuia de mrfuri, nu ns i la producia lor, la executarea de lucrri sau prestarea de servicii.
Se sustine ca dr. economic ar fi o realitate si o necesitate dar fiind dirijarea masiva a economieie
socialiste.Desemneaza un ansamblu de reguli ce privesc interventia statului intr-o economie libera si supusa
legilor naturale ale cererii si ofertei.Deci notiunea desemneaza o parte a dr public. Dreptul civil, ca ramur a
dreptului privat, reglementeaz raporturile juridice civile, care sunt raporturi sociale cu coninut patrimonial
sau personal nepatrimonial, stabilite ntre pri care au o poziie juridic egal. Activitatea antreprenorial
este un proces care se deruleaz n diferite medii i uniti de afaceri ce cauzeaz schimbri n sistemul
economic prin inovri realizate de persoanele care valorific oportunitile economice crend valori att
pentru indivizi ct i
pentru societate.
1.2. Clasificai izvoarele dreptului afacerilor dup fora juridic, evideniind rolul 5 pct.
uzanelor, practicii judectoreti, doctrinei i a actelor corporative.
NJ componente ale da sunt cuprinse in uzantele comerciale si in actele normative,o importanta deosebita o
are doctrina jur si practica judecatoreasca.
Dupa forta lor jur actele normative au urm ierarhie:constitutia,acordurile si conventiile
internat,legile,ordonantele si hot G,acteleBNM,CNPF,actele aut pub locale si actele corporative.
Rolul uzantelor:uzanta este o norma de conduita,care desi neconsfintita de lg,este general recunoscuta si
aplicate pe parcursul unei perioadeindelungate intr-un anumit domeniu al rap civ.Uzanta se aplica numai in
cazul in care nu exista nj care sa regl rap jur respectiv si uzanta nu contravine lg,ordinii publice sau bunelor
moravuri.uzantele comerciale sunt apl mai frecvent in rap jur cu el de extranietate.
Actele corporative.pj cu scop lucrativ adopta acte care contin norme de comportament pt membrii sai.In
unele cazuri,de aceste norme se conduc si tertii.sunt corporative actele de constituire a pj,hot adun gen a
asociatilor,hot consiliului,actele org executiv.norma actului corporativ poate sta la baza unei hot a instantei in
cazul in care nu exista norme cu o forta juridica mai mare.mai mult decit atit,nj supletiva poate avea,in actul
de constituire,un continut deosebit de cel al normei legale.
1.3. Unii autori afirm c raporturile juridice dintre autoritile publice i persoanele 7 pct.
private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ. Alii
afirm c raporturile juridice dintre stat i persoanele fizice i juridice ce apar n
legtur cu desfurarea activitii de ntreprinztor sunt reglementate de dreptul
afacerilor. Dovedii care din autorii menionai au dreptate.
Raporturile jur. Dintre stat i pers. Fizice i jur. Ce apar n legtur cu desfurarea activit. De ntreprinztor sunt
de dr. Public i se reglementeaz de dr. Afacerilor. Aceasta rezulta din definiia dr. Afacerilor dat de doctrin. Dr.
Afacerilor e un domeniu amplu ce include norme de dr. Public, n care pers. Fiz. i jur. Care practic activ. De
ntreprinztor sunt pe poziie de subordonare fa de stat. Un exemplu n acest sens ar fi procesul de liceniere a

unor genuri de activitate care este strict reglementat de lege, n care statul n persoana org. Competente cum ar fi
Camera de Liceniere, Banca Naional a Moldovei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului acord licen
pentru un anumit gen de activ. Alt exemplu care demonstreaz caracterul public al raporturilor jur. Dintre stat i
pers. Fiz. i jur. Care practic activ. De ntreprinztor este procesul de nregistrare de stat a acestor pers. Fiz. i jur.
La Camera nregistrrii de Stat.

Subiectul 3. Noiunea i clasificarea activitii de ntreprinztor


1.1. Relatai despre elementele activitatii de ntreprinztor din definiia acesteia.

3 pct.

Activit de intrepr este act de fabricare a productiei,de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor,desf de
cetateni si asociatiile acestora in mod independent,din proprie initiativa,in numele si cu riscul propriu,sub
rasp lor patrimoniala,in scopul asigurarii unei surse de venituri permanente.
Elemente :
*act practicata de cetateni si de asociatiile lor-pf poate desf act de intrep daca a obtinut patenta de intrepr,a
inregistrat o II,a inreg o gospodarie taraneasca.pj poate desf activ numai dupa nasterea ei ca sub de drept,si
anume pers jur cu scop lucrativ.luind in considerare importanta acestei activ,statul permite practicarea ei
numai dupa inregistr oficiala.
*act independenta-intreprinzatorul actioneaza independent,exprimindusi vointa in rap jur fara a cere acordul
unor organe ierarhic superioare.el stabileste independent preturile si tarifele la productie sau servicii,cu exc
cazurilor cind acestea sunt regl de stat.garantie a independentei serveste patrimoniul propriu si interdictia
imixtiunii aut pub in activ acestuia.
*activ din proprie initiativa-activ ce se exercita prin propriul spirit de intreprinzator si propria
ingeniozitate,initiativa treb sa fie rationala,intemeiata,reala si legala.nimeni nu poate fi obl sa practice act de
intrepr,pers isi manifesta liber vointa.
*act in nume propriu-act va fi practicata de pf care a solicitat inregistrarea sau de pj creata prin
inregistrare.daca se solicita patenta,titularul va practica act in nume propriu fara a putea atrage munca unor
alte pers,intrepr indiv si gosp taranesti pot angaja salariati.activ pj se practica in numele ei propriu,ea
dispune de denumire,patrim distinct si org executive prin care-si manif vointa in exterior.
*activ pe riscul propriu si sub rasp patrim proprie-activ poate fi practicata eficient numai daca initiatorul
pune in circuit anumite valori patrim,indiferent de nat lor.riscul act este un fenomen obisnuit in econ de
piata,el se produce din cauze obiective sau subiective si depinde de capacitatea intrepr de asi alege
asociatii,investitorii,vinzatorii,consumatorii.in cazul incalcarii obl survine rasp intreprinzatorului cu tot
patrimoniul pe care il are in proprietate.
*act permanenta-practicata cu o anumita regularitate
*act aducatoare de beneficii-obtinerea de profit este scopul act de intr,insa nu neaparat razultatul ei
real.realizarea profitului depinde de eficienta activitatii.
1.2. Clasificai genurile activitii de ntreprinztor dup criteriile cunoscute.

5 pct.

Dup importan pt societate,act De ntreprinztor pot fi clasificate n:


a)activit. Interzise activ Care pot s aduc un profit material i pentru care e prevzut o pedeaps penal
sau administrativ (traffic de fiine umane),
b)activ. Monopol de stat sint desfurate exclusive de org. de stat sau de pers. Jur. Create de stat.
Monopol de stat situaie n care un numr limitat de ageni economici sunt nvestii de ctre autoritile
adm. Publice cu dr. exclusive de desfurare a unei anumite activ. aductoare de profit:prepararea si vinz
subs narcotice,tratamentul prin interventie chirurgicala,efectuarea expertizei pt determinarea pierderii cap
de munca,tratamentul animalelor ce sufera de boli deosebit de periculoase,confectionarea ordinelor si
medaliilor,prestarea serv postale,confect si comercializarea tehnicii de lupta si militare,imprimarea si
baterea monedei,imprimarea hirt de valoare de stat,efectuarea lucrarilor cartografice
geografice,topografice,cadastrale.
c)activitatile monopol natural situaia n care producerea, transportarea, comercializarea procurarea
mrfurilor i grupurilor de mrfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, n virtutea unor factori de
ordin natural, economic sau tehnologic se afl sub controlul direct al unuia sau al mai multor ageni

economici .astfel de act sunt:exploatarea cailor ferate,exploatarea garilor feroviare,autostrazilor,porturilor


fluvial,retelelor magistrale de telecomunicatii,retelelor de tv si radiofuziune pt difuzarea radioprogr de
stat,exploatarea retelelor electrice.
d)activ. Supuse licenierii sunt stabilite prin legea privin licenierea unor genuri de activ.;
e)activ. Practicate n baza patentei de ntreprinztor legea privind patenta de ntreprinztor.
f)activ care pot fi practicate fara autorizatii speciale intreprinz pot desfasura genurile de activitate care
nus supuse licentieriifara vreo autorizatie sau permisiune speciala .
g)act liberale-act econ practicate de pf liberi profesionisti:prestatiile acordate de
avocati,medici,arhitecti,notary,profesori,artisti.
1.3. Argumentai dac urmtoarele activiti pot fi calificate ca fiind de ntreprinztor: a) 7 pct.
actvitatea avocatului; b) activitatea persoanei care comercializeaz cri la tarab; c)
activitatea angajatului; d) activitatea instituiei de nvmnt; e) activitatea
acionarului; f) activitatea pstorului; g) activitatea agentului brokerului la bursa de
valori, h) activitatea notarului; i) activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului;
a) Legea cu privire la avocatur stabilete expres c avocatura nu constitue active. De ntreprinztor;
b) poate fi calificat astfel, deoarece acest gen de activit. E prevzut n legea cu privire la patenta de ntreprinztor i
respectiv nu e prevzut sau interzis de alte legi , mai ales c patenta de ntreprinztor se elibireaz pentru
practicarea active. De ntreprinztor;
c) nu poate, deoarece activ. De salariat nu ntrunete n sine elementele constitutive ale active. De ntreprinztor
(activ. Independent, n nume propriu, pe riscul i sub rspunderea patrimonial proprie) i n plus activ. Salariatului
intr sub incidena raporturilor sociale de munc;
d) poate, dac e instituie de nvmnt privat, pentru acest gen de activ. Fiind prevzut necesitatea obinerii
licenei;
e)nu poate fi, deoarece se consider c pers. Jur. Va practica activ. De ntreprinztor (adic soc. Pe aciuni) iar nu
acionarul care face parte din ea, chiar i dac e singurul fondator;
f) poate dac ntrunete elementele constitutive;
g)legea licenierii unor genuri de activ.
h)nu e active. De ntreprinztor, expres prevzut n lege; i), k) similar cu f).
Subiectul 3. Natura juridic a activitii de ntreprinztor
2.1. Caracterizai noiunea activitii de ntreprinztor, referindu-v i la noiunile activitate 3 pct.
economic, antreprenoriat, afaceri.
Definiia : activ. de ntreprinz.- activ. de fabricare a produciei, de executare a lucrrilor i de pestare a serviciilor,
desfurat de ceteni i asociaiile acestora n mod independent, din proprie iniiativ , n numele i cu riscul
propriu, sub rspunderea lor patrimonial, n scopul asigurrii unei surse de venituri permanente.
2.2. Comparai activitile monopol de stat cu activitile monopol natural

5 pct.

activiti monopol de stat sunt desfurate exclusiv de organe ale statului sau de pers. jur. constituite de
stat. Monopolul de stat este definit ca situaie n care un numr limitat de ageni economici sunt nvestii de
ctre autoritile administraiei publice cu dreptul exclusiv sau cu dr-ri exclusive de desfurare a unei
anumite activiti aductoare de profit.( confecionarea ordinelor i medaliilor, tratamentul animalelor ce
sufer de boli deosebit de periculoase, imprimarea i baterea monedei, imprimarea hrtiilor de valoare .a.)
activiti monopoluri naturale prin monopol natural legiutorul desemneaz situaia n care producerea ,
transportarea, comercializarea, procurarea mrfurilor i grupurilor de mrfuri fungibile , precum i
prestarea anumitor tipuri de servicii, n virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se
afl sub controlul direct al unuia sau al mai multor ageni economici (activiti legate de exploatarea grilor
feroviare, activiti legate de exploatarea porturilor fluviale, activiti legate de colectarea gunoiului i
zpezii .a.)
2.3.

Societatea comercial Tabl SRL a procurat din Germania utilaje pentru 7 pct.
confecionarea numerelor de nmatriculare a automobilelor, tractoarelor, remorcilor

etc. Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de


confecionare a numerelor tuturor solicitanilor. Tabl SRL avea contract i cu Poliia
Rutier care, fiind responsabil de nmatricularea automobilelor, le punea la dispoziia
proprietarilor de automobile.
Prin Hotrrea Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit c producia i livrarea
tuturor numerelor de nmatriculare a mijloacelor de transport se pun n sarcina S.A.
Artmet, stabilind prin aceasta monopolul unui singur productor asupra producerii
numerelor de nmatriculare.
Este oare confecionarea numerelor de nmatriculare o activitate monopol de stat? Ce
trebuie s ntreprind SRL Tabl pentru a desfura activitatea de confecionare a
numerelor de nmatriculare?
Raspuns : confectionarea numerelor de inmatriculare nu reprezinta o activitate
monopol de stat nu este prevazuta in lista exhaustiva prevazuta prin Hotarirea
Guvernului cu privire la reglementarea monopolurilor. De asemenea, conform Legii
privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator, nu este prevazut ca
pentru confectionarea numerelor de inmatriculare este necesara eliberarea licentei.

1.1.

Subiectul 4. Licenierea activitii de ntreprinztor.


Relatai despre noiunea de licen referindu-v la ea ca la autorizaie de a desfura 3 pct.
activitatea de ntreprinztor i ca drept al titularului de licen.

Licen - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de liceniere n procesul de


reglementare a activitii de ntreprinztor, ce atest dreptul titularului de licen de a desfura, pentru o
perioad stabilit, genul de activitate indicat n aceasta, integral sau parial, cu respectarea obligatorie a
condiiilor de liceniere; Licena demonstreaz c titularul ei ntrunete toate condiiile i are toate
capacitile necesare pentru producerea de mrfuri i prestarea de servicii de calitate.
Licenta este un act care reflecta manifestarea de vointa a statului de a autoriza subiectul sa desfasoare genul
respectiv de activitate,largindui capac civ
Licenta este un act care confirma dreptul titularului de a desf un gen anumit de activitate.
1.2.
Comparai procedura de liceniere a activitii de transport de pasageri cu activitatea 5 pct.
farmaceutic.
Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana mputernicit de acesta sau
persoana fizic depune la autoritatea de liceniere personal, prin scrisoare recomandat sau prin post
electronic (sub form de document electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul stabilit de
aceast autoritate, semnat de persoana care depune declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al
organizaiei;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfsurare solicitantul de licen intenioneaz s
obin sau s prelungeasc licena;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea
condiiilor de liceniere la desfsurarea genului de activitate pentru care se solicit licen si pentru
veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraia pentru eliberarea/prelungirea licenei se anexeaz:
a) copia certificatului de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din
Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin liceniere a activitii de ntreprinztor);
b) copiile certificatelor de nmatriculare (nregistrare) a vehiculelor, eliberate n modul
stabilit, ori certificatelor de nmatriculare (nregistrare) a vehiculelor nsoite de un alt
document ce atest dreptul la utilizarea acestora sau, dup caz, certificatelor de
nmatriculare (nregistrare) eliberate pe numele persoanei juridice (Regulamentul
circulaiei rutiere, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009);

c) copia contractului individual de munc cu privire la angajarea persoanei responsabile de activitatea de


transport si securitatea circulaiei transportului auto, cu anexarea copiei diplomei de studii n domeniul
transportului auto (art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de cltori si bagaje, aprobat prin
Hotrrea Guvernului nr. 854 din28.07.2006);
d) copia contractului individual de munc cu privire la angajarea persoanei responsabile de
controlul medical al conductorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii de
specialitate (Art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de cltori si bagaje, aprobat prin Hotrrea
Guvernului nr. 854 din 28.07.2006, art. 4 din Legea nr. 264 din
27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic).
Documentele pot fi nsoite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.
Documentele se depun n original sau n copie cu prezentarea concomitent a originalului.
*Documentele care se verific prin procedura ghiseului unic n cadrul Camerei de Liceniere.
1. NREGISTRAREA DECLARAIEI
Declaraia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenei si documentele anexate la ea se
nregistreaz conform borderoului, a crui copie se expediaz (se nmneaz) solicitantului de licen, cu
meniunea privind data nregistrrii declaraiei, autentificat prin semntura persoanei responsabile a Camerei
de Liceniere.
Declaraia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenei nu se nregistreaz n cazul n
care:
a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu nclcarea cerinelor indicate mai sus. Despre refuzul nregistrrii
declaraiei pentru eliberarea/prelungirea sau cererii de reperfectare a licenei, solicitantul de licen este
informat n scris n cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicndu-se temeiurile refuzului. Dup
nlturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei,
solicitantul de licen poate depune o nou declaraie, care se examineaz n modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENEI
SAU PRIVIND RESPINGEREA DECLARAIEI PENTRU
ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENEI
Camera de Liceniere, n baza declaraiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei si
documentelor anexate, adopt decizia privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei sau privind
respingerea declaraiei n cel mult 5 zile lucrtoare de la data nregistrrii acesteia. Solicitantul poate, n
ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, s formeze numrul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00)
pentru a obine informaia despre decizia adoptat de Camera de Liceniere. Informaia despre adoptarea
deciziei privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei se comunic solicitantului cel trziu n ziua
lucrtoare imediat urmtoare adoptrii deciziei. Temei pentru respingerea declaraiei pentru
eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei este depistarea de ctre Camera de Liceniere a datelor
neveridice n documentele prezentate de ctre solicitantul de licen. n caz de respingere a declaraiei
pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenei, solicitantul poate depune o nou declaraie dup
nlturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENEI
Licena se perfecteaz n termen de 3 zile lucrtoare, ncepnd cu ziua primirii documentului care confirm
achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Meniunea despre data primirii documentului, care confirm
achitarea taxei pentru eliberarea licenei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de
licen.
Dac solicitantul, n termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (nmnat) nstiinarea despre
adoptarea deciziei privind eliberarea licenei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirm achitarea
taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licena perfectat, Camera de
Liceniere este n drept s anuleze decizia privind eliberarea licenei sau s adopte decizia privind
recunoasterea licenei ca fiind nevalabil.
Titularul de licen nu este n drept s transmit licena sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind
reglementarea prin liceniere a activitii de ntreprinztor stabileste principiul aprobrii tacite n cazul
depsirii de ctre Camera de Liceniere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenei si n lipsa
unei comunicri scrise din partea acesteia, cu excepiile prevzute de legea respectiv sau de legile ce
reglementeaz expres activitile liceniate. n cazul survenirii unei astfel de situaii, solicitantul de licen se
prezint la Camera de Liceniere cu prezentarea dovezilor de ncadrare n condiiile legale ale aprobrii tacite

si de neobinere a rspunsului n termenul prevzut de lege. n astfel de situaii, Camera de Liceniere


perfecteaz licena n termen de 3 zile lucrtoare, ncepnd cu ziua primirii documentului care confirm
achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Rspunsul negativ, dat n termenele prevzute de lege, nu
echivaleaz cu aprobarea tacit.
----------------------------- cu activitatea farmaceutic(de ctre Camera de Liceniere - Taxa pentru eliberarea
licenei pentru unitile farmaceutice, cu excepia unitilor farmaceutice veterinare, din localitile rurale este
de 2340 lei. Taxa pentru eliberarea licenei pentru activitatea farmaceutic veterinar n localitile rurale este
de 390 de lei. Taxa pentru eliberarea licenei pentru asisten veterinar n localitile rurale nu se percepe;
pe un termen de 5 ani).
DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBINEREA LICENEI
Pentru obinerea licenei, conductorul intreprinderii sau organizaiei ori persoana imputernicit
de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere personal, prin scrisoare
recomandat sau prin post electronic (sub form de document electronic cu semntur
digital) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana care depune
declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al organizaiei;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfsurare solicitantul de licen intenioneaz s
obin licen;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea
condiiilor de liceniere la desfsurarea genului de activitate pentru care se solicit licen si pentru
veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz:
a) Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din
Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin liceniere a activitii de intreprinztor);
b) Copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau a contractului de locaiune a
imobilului, unde se va desfsura activitatea liceniat, cu anexarea schemei, intocmite de solicitantul de
licen, privind amplasarea incperilor si suprafaa lor (cu indicarea
destinaiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sntii nr. 411-XIII din
28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din
25.02.1998; Hotrirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si normativelor sanitaroepidemiologice Privind amplasarea, dotarea si exploatarea intreprinderilor si instituiilor farmaceutice nr.
11 din 29.09.2005, aprobat de Medicul Sef sanitar de stat al Republici Moldova);
c) Copia autorizaiei sanitare de funcionare a intreprinderii sau instituiei farmaceutice, eliberat de
serviciul sanitaro-epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si 42 alin. (5) din Legea nr.10-XVI din
03.02.2009 privind supravegherea de stat a sntii publice);
d) Copia autorizaiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al Republicii Moldova pentru
utilizare a obiectivelor si incperilor destinate activitilor legate de circulaia substanelor narcotice si
psihotrope si a precursorilor (Art. 7 alin. (2) lit. a) si art. 40 alin. (1) si alin.(2) din Legea nr. 382-XIV din
06.05.1999 cu privire la circulaia substanelor narcotice si psihotrope si a precursorilor);
e) Copiile diplomelor de absolvire a instituiei superioare sau medii de specialitate in
domeniul farmaceutic ale specialistilor (dup caz, certificatele de echivalare a diplomelor obinute in
strintate, eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin. (2) si art. 27 alin. (1) din Legea nr.1456-XII
din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutic);
f) Copia certificatului ce confirm perfecionarea continu a cunostinelor specialistului (Art. 9 alin. (3) si
art. 10 alin. (1) si (3) din Legea ocrotirii sntii nr. 411-XIII din 28.03.1995);
g) Copiile carnetelor de munc ale specialistilor cu inscrierea respectiv despre angajarea in funcia dat
(pentru conductorii unitilor farmaceutice si filialelor acestora) (Art. 143
lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea
farmaceutic; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind completarea, pstrarea si evidena carnetului de munc,
aprobat prin Hotrirea Guvernului nr. 1449 din 24.12.2007 privind carnetul de munc.);
h) Adeverina eliberat de autoritatea administraiei publice locale privind numrul de
locuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutic).
Documentele pot fi insoite si de copii pe suport electronic.
Solicitarea altor documente se interzice.

Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitent a originalului.


*Documentele care se verific prin procedura ghiseului unic n cadrul Camerei de Liceniere.
ELIBERAREA LICENEI
1. NREGISTRAREA DECLARAIEI
Declaraia pentru eliberarea licenei si documentele anexate la ea se inregistreaz conform borderoului, a
crui copie se expediaz (se inmineaz) solicitantului de licen, cu meniunea privind data inregistrrii
declaraiei, autentificat prin semntura persoanei responsabile a Camerei de Liceniere.
Declaraia pentru eliberarea licenei nu se inregistreaz in cazul in care:
a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu inclcarea cerinelor indicate mai sus.
Despre refuzul inregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen este informat in scris
in cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicindu-se temeiurile refuzului. Dup inlturarea cauzelor ce
au servit temei pentru refuzul inregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen poate
depune o nou declaraie, care se examineaz in modul stabilit.
2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAIEI PENTRU
ELIBERAREA LICENEI
Camera de Liceniere, in baza declaraiei pentru eliberarea licenei si documentelor anexate, adopt decizia
privind eliberarea licenei sau privind respingerea declaraiei in cel mult 5 zile lucrtoare de la data
inregistrrii acesteia. Solicitantul poate, in ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, s formeze numrul
de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obine informaia despre decizia adoptat de Camera de
Liceniere. Informaia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei se comunic solicitantului cel
tirziu in ziua lucrtoare imediat urmtoare adoptrii deciziei. Temei pentru respingerea declaraiei pentru
eliberarea licenei este depistarea de ctre Camera de Liceniere a datelor neveridice in documentele
prezentate de ctre solicitantul de licen. In caz de respingere a declaraiei pentru eliberarea licenei,
solicitantul poate depune o nou declaraie dup inlturarea cauzelor care au servit drept temei pentru
respingerea declaraiei precedente.
3. PERFECTAREA LICENEI
Licena se perfecteaz in termen de 3 zile lucrtoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirm
achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Meniunea despre data primirii documentului, care confirm
achitarea taxei pentru eliberarea licenei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de
licen.
Dac solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat) instiinarea despre
adoptarea deciziei privind eliberarea licenei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirm achitarea
taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licena perfectat, Camera de
Liceniere este in drept s anuleze decizia privind eliberarealicenei sau s adopte decizia privind
recunoasterea licenei ca fiind nevalabil.
Titularul de licen nu este in drept s transmit licena sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind
reglementarea prin liceniere a activitii de intreprinztor stabileste principiul aprobrii tacite in cazul
depsirii de ctre Camera de Liceniere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenei si in lipsa
unei comunicri scrise din partea acesteia, cu excepiile prevzute de legea respectiv sau de legile ce
reglementeaz expres activitile liceniate. In cazul survenirii unei astfel de situaii, solicitantul de licen se
prezint la Camera de Liceniere cu prezentarea dovezilor de incadrare in condiiile legale ale aprobrii tacite
si de neobinere a rspunsului in termenul prevzut de lege. In astfel de situaii, Camera de Liceniere
perfecteaz licena in termen de 3 zile lucrtoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirm
achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Rspunsul negativ, dat in termenele prevzute de lege, nu
echivaleaz cu aprobarea tacit.

1.3. Camera de Liceniere a decis retragerea licenei SRL Titan pentru activitatea
particular de detectiv i paz. Ca motiv al retragerii Camera a indicat c titularul de
licen a desfurat activitatea de depozitare i folosire a substanelor explozive.
Administratorul SRL Titan solicit rspuns la urmtoarele ntrebri: a) poate s fie
retras licena pentru un gen de activitate dac societatea nu a nclcat modul de
desfurare a acestui gen, ci a desfurat o alt activitate ?; b) poate SRL Titan s

obin o alt licen pentru genul de activitate ?; c) Este n drept Camera de Liceniere
s retrag licena de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenei pentru
acest gen de activitate; Elaborai o not informativ cu rspunsul la ntrebrile puse.
Licenta se retrage pentru :desfurarea ilicit de ctre titularul de licen a altei/altor activiti supuse
licenierii fr deinerea licenei respective; a) licenta se retrage b) Titularul de licen cruia i s-a retras
licena poate s depun nou cerere de eliberare a licenei pentru acelai gen de activitate doar dup
expirarea a 6 luni de la data depunerii la Camer a licenei retrase, cu excepia cazurilor prevzute de alte
acte legislative. C) da d) ) desfurarea ilicit de ctre titularul de licen a altei/altor activiti supuse
licenierii fr deinerea licenei respective;
Drept temei pentru retragerea licenei servesc:
a) cererea titularului de licen privind retragerea acesteia;
b) decizia cu privire la anularea nregistrrii de stat a ntreprinderii - titular de licen;
c) neonorarea de ctre titularul de licen a obligaiilor fa de bugetul consolidat i bugetul asigurrilor
sociale de stat;
d) depistarea unor date neautentice n documentele prezentate autoritii de liceniere;
e) stabilirea faptului de transmitere a licenei sau a copiei de pe aceasta altei persoane n scopul
desfurrii genului de activitate stipulat n licen;
f) descoperirea faptului de neprezentare, n termenul stabilit, a ntiinrii privind modificarea datelor
indicate n documentele anexate la cererea de eliberare a licenei;
g) nenlturarea, n termenul stabilit, a circumstanelor care au dus la suspendarea licenei;
h) nerespectarea repetat a prescripiilor privind lichidarea nclcrilor ce in de condiiile de
liceniere;
i) neachitarea anual sau trimestrial, n termenul stabilit, a taxei pentru licen;
j) desfurarea ilicit de ctre titularul de licen a altei/altor activiti supuse licenierii fr deinerea
licenei respective;
k) desfurarea de ctre filial i/sau alt subdiviziune separat a titularului de licen a activitii
liceniate fr copia autorizat de pe licen;
l) nerespectarea de ctre titularul de licen a termenului de depunere a cererii de eliberare a
duplicatului licenei pierdute sau deteriorate.
(2) Licena se retrage i n alte cazuri prevzute de legislaie
Subiectul 5. Obligaia ntreprinztorului de a obine licen.
1.1. Relatai despre organul/ele de stat mputernicite de a elibera licene.
3 pct.
Articolul 6. Autoritile de liceniere
(1) Autoritile de liceniere snt:
a) Camera de Liceniere;
b) Banca Naional a Moldovei;
c) Comisia Naional a Pieei Financiare;
d) Agenia Naional pentru Reglementare n Energetic;
e) Agenia Naional pentru Reglementare n Comunicaii Electronice i Tehnologia Informaiei;
f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
(2) Autoritile de liceniere reglementeaz prin liceniere genurile de activitate conform competenelor
stabilite la art.8.
(1) Camera de Liceniere, denumit n continuare Camer, este o autoritate public de specialitate n
subordinea Ministerului Economiei, are statut de persoan juridic i dispune de tampil cu stema de stat i
cu denumirea sa. Camera i desfoar activitatea pe baza regulamentului aprobat de Guvern. (2) n scopul
realizrii activitilor atribuite conform prezentei legi n competena Camerei, aceasta ndeplinete
urmtoarele atribuii:
a) elibereaz, prelungete, reperfecteaz, reia valabilitatea licenelor, elibereaz copii i duplicate ale
acestora, realizeaz aciunile prevzute de lege pentru suspendarea, retragerea, recunoaterea nevalabilitii
licenelor; b) organizeaz controlul asupra respectrii de ctre titularii de licene a condiiilor de liceniere;
c) asigur verificarea corespunderii solicitantului condiiilor de liceniere n baza declaraiei pentru
eliberarea licenei i a documentelor anexate, dac legile care reglementeaz activitatea pentru care se solicit

licena nu stabilesc expres verificarea ncadrrii solicitantului n condiiile de liceniere la faa locului;
d) remite prescripii privind lichidarea nclcrilor ce in de condiiile de liceniere;
e) ine dosarele de liceniere i registrul de liceniere;
f) comand i pstreaz formularele de licen;
g) generalizeaz experiena din domeniul de competen i prezint Ministerului Economiei propunerile
respective;
h) prezint Ministerului Economiei dri de seam anuale privind activitatea sa.
(3) Deciziile Camerei pot fi contestate n instana judectoreasc
1.2. Analizai procedura legal de eliberare a licenei, termenul de valabilitate i 5 pct.
ncetarea valabilitii licenei.
Articolul 10. Documentele necesare pentru obinerea
sau prelungirea licenei
(1) Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana mputernicit de
acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere respectiv personal, prin scrisoare recomandat
sau prin pot electronic (sub form de document electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul
stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana care depune declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al organizaiei ori numele,
prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul de licen intenioneaz s
obin licen sau s o prelungeasc;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea
condiiilor de liceniere la desfurarea genului de activitate pentru care se solicit licen i pentru
veridicitatea documentelor prezentate.
(2) La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz:
a) copia de pe certificatul de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei ori de pe buletinul de
identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare n conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementeaz activitatea
liceniat pentru care se solicit licena. Documentele se depun n original sau n copii, inclusiv pe suport
electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepia celor stabilite spre verificare prin
procedura ghieului unic.
(21) La declaraia pentru prelungirea licenei se anexeaz numai documentele care necesit actualizare sau
conin date diferite de cele prezentate la momentul eliberrii licenei.
(3) Solicitarea altor documente dect cele prevzute de prezentul articol se interzice.
(4) Documentele se depun n original sau n copie. Datele din documentele i informaiile depuse se
verific prin procedura ghieului unic.
(5) Declaraia pentru eliberarea/prelungirea licenei i documentele anexate la ea se nregistreaz
conform borderoului, a crui copie se expediaz (se nmneaz) solicitantului de licen, cu meniunea
privind data nregistrrii declaraiei, autentificat prin semntura persoanei responsabile a autoritii de
liceniere.
(6) Declaraia pentru eliberarea/prelungirea licenei nu se nregistreaz n cazul n care:
a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu nclcarea cerinelor prezentului articol.
(7) Despre refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea/prelungirea licenei, solicitantul de licen este
informat n scris n cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicndu-se temeiurile refuzului.
(8) Dup nlturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea
licenei, solicitantul de licen poate depune o nou declaraie, care se examineaz n modul stabilit.
Articolul 11. Decizia privind eliberarea/prelungirea licenei
sau privind respingerea declaraiei pentru
eliberarea licenei
(1) Autoritatea de liceniere, n baza declaraiei pentru eliberarea/prelungirea licenei i documentelor
anexate, adopt decizia privind eliberarea/prelungirea licenei sau privind respingerea declaraiei n cel mult
5 zile lucrtoare de la data nregistrrii acesteia.
(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), n cazurile expres stabilite de legile care reglementeaz
activitatea liceniat respectiv, poate fi stabilit un termen mai mare pentru adoptarea de ctre autoritatea de
liceniere a deciziei privind eliberarea/prelungirea licenei sau privind respingerea declaraiei pentru
eliberarea/prelungirea licenei.

(3) Informaia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenei se comunic solicitantului
cel trziu n ziua lucrtoare imediat urmtoare adoptrii deciziei.
(4) Temei pentru respingerea declaraiei pentru eliberarea/prelungirea licenei este depistarea de ctre
autoritatea de liceniere a datelor neveridice n documentele prezentate de ctre solicitantul de licen.
(5) n caz de respingere a declaraiei pentru eliberarea/prelungirea licenei, solicitantul poate depune o
nou declaraie dup nlturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraiei precedente.
(6) Licena se consider eliberat dac autoritatea de liceniere nu rspunde solicitantului de licen n
termenele prevzute de lege. Dup expirarea termenului cumulativ stabilit pentru ntiinarea despre refuzul
nregistrrii declaraiei pentru eliberarea/prelungirea licenei, despre respingerea acesteia sau despre
adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenei, cu condiia lipsei unei comunicri scrise despre
temeiurile refuzului nregistrrii i/sau respingerii declaraiei pentru eliberarea/prelungirea licenei,
solicitantul de licen poate desfura activitatea pentru care a solicitat licena.
(7) n cazul survenirii situaiei prevzute la alin.(6), autoritatea de liceniere perfecteaz licena n
condiiile art.14 alin.(1).
(8) Procedura aprobrii tacite, prevzute la alin.(6), se aplic tuturor licenelor, cu excepia celor emise de
autoritile de reglementare din sectorul financiar (bancar i nebancar), n domeniul activitilor care
vizeaz regimul armelor de foc, muniiilor i explozibililor.
(9) Rspunsul negativ, dat n termenele prevzute de lege, nu echivaleaz cu aprobarea tacit.
Articolul 13. Termenul de valabilitate a licenei
(1) Pentru genurile de activitate specificate la art. 8 alin. (1) pct. 1)4), 9)32) i 43), licena se elibereaz
pe un termen de 5 ani.
(2) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct. 5), 6) i 8), licena se elibereaz pe un termen
de un an.
(3) Pentru genul de activitate indicat la art.8 alin.(1) pct.7), licena se elibereaz pe un termen de 3 ani, cu
indicarea anual n coninutul acesteia a termenului pentru care s-a achitat taxa de licen
(5) Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) pct. 33)42) i 44), termenul de valabilitate a
licenei se stabilete prin legile care reglementeaz activitatea liceniat respectiv.
1.3. Societatea cu rspundere limitat ArahnidImob, principalul gen de activitate al 7 pct.
creia era vnzarea - cumprarea bunurilor imobile, precum i evaluarea acestora, s-a
adresat la un avocat cu urmtoarele ntrebri:
Are oare societatea nevoie de licen pentru genurile de activitate desfurate?
Care sunt condiiile pentru a obine licena pentru evaluarea bunurilor imobile?
Care este lista documentelor necesare pentru obinerea licenei?
Indicai organele specializate antrenate n eliberarea licenei pentru genul respectiv
de activitate.
Are oare societatea nevoie de licen pentru genurile de activitate desfurate?- pentru activitatea de
evaluare a bunurilor => DA
Care sunt condiiile pentru a obine licena pentru evaluarea bunurilor imobile?
???? Respectarea restriciilor privind activitatea i independena evaluatorului. Semnarea raportului de
evaluare doar de evaluatorii indicai n licen. + dok : Copiile certificatelor de calificare a evaluatorilor
angajai, eliberate de Agenia Relaii Funciare i Cadastru, a contractelor individuale de munc sau
carnetelor de munc. Care este lista documentelor necesare pentru obinerea licenei
Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana mputernicit de
acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere respectiv personal, prin scrisoare recomandat
sau prin pot electronic (sub form de document electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul
stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana care depune declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al organizaiei ori numele,
prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul de licen intenioneaz s
obin licen sau s o prelungeasc;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea
condiiilor de liceniere la desfurarea genului de activitate pentru care se solicit licen i pentru
veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz:

a) copia de pe certificatul de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei ori de pe buletinul de


identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare n conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementeaz activitatea
liceniat pentru care se solicit licena. Documentele se depun n original sau n copii, inclusiv pe suport
electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepia celor stabilite spre verificare prin
procedura ghieului unic.
La declaraia pentru prelungirea licenei se anexeaz numai documentele care necesit actualizare sau
conin date diferite de cele prezentate la momentul eliberrii licenei.
Solicitarea altor documente dect cele prevzute de lege se interzice.
Documentele se depun n original sau n copie. Datele din documentele i informaiile depuse se verific
prin procedura ghieului unic.
Indicai organele specializate antrenate n eliberarea licenei pentru genul respectiv de activitate. Camera de
licentiere. Plus agentia relatii funciare shi cadastru
Subiectul 6. Suspendarea i retrarea licenei pentru activitatea de ntreprinztor
2.1. Descriei cum influeneaz obinerea licenei asupra capacitii de exerciiu a 3 pct.
titularului de licen.
2.2. Comparai temeiurile i procedura de suspendare a licenei cu procedura i temeiurile 5 pct.
de retragere a licenei.
Drept temei pentru suspendarea licenei servesc:
a) nerespectarea de ctre titularul de licen a prescripiei privind lichidarea nclcrii condiiilor de
liceniere n termenul stabilit;
b) pierderea parial sau temporar de ctre titularul de licen a capacitii de a desfura genul de
activitate liceniat.
c) neachitarea cotei anuale a taxei de licentiereatun cind taxa se plateste pe cote.
Drept temei pentru retragerea licenei servesc:
a) cererea titularului de licen privind retragerea acesteia;
b) decizia cu privire la anularea nregistrrii de stat a ntreprinderii - titular de licen;
c) neonorarea de ctre titularul de licen a obligaiilor fa de bugetul consolidat i bugetul asigurrilor
sociale de stat;
d) depistarea unor date neautentice n documentele prezentate autoritii de liceniere;
e) stabilirea faptului de transmitere a licenei sau a copiei de pe aceasta altei persoane n scopul
desfurrii genului de activitate stipulat n licen;
f) descoperirea faptului de neprezentare, n termenul stabilit, a ntiinrii privind modificarea datelor indicate
n documentele anexate la cererea de eliberare a licenei;
g) nenlturarea, n termenul stabilit, a circumstanelor care au dus la suspendarea licenei;
2.3. Societatea cu rspundere limitat Imobilestim SRL, principalul gen de activitate al 7 pct.
creia era vnzarea - cumprarea bunurilor imobile, precum i evaluarea acestora, s-a
adresat la un avocat cu urmtoarele ntrebri: Are oare societatea nevoie de licen
pentru genurile de activitate desfurate? Care sunt condiiile pentru a obine licena
pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru
obinerea licenei? Indicai organele specializate antrenate n eliberarea licenei pentru
genul respectiv de activitate.
Societatea cu rspundere limitat Imobilestim SRL, principalul gen de activitate al creia era vnzarea cumprarea bunurilor imobile, precum i evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu urmtoarele ntrebri:
Are oare societatea nevoie de licen pentru genurile de activitate desfurate? Care sunt condiiile pentru a
obine licena pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru obinerea
licenei? Indicai organele specializate antrenate n eliberarea licenei pentru genul respectiv de activitate.
Pentru vinarea-cumararea bunurilor imobile nu este necesara licenta; insa pentru evaluarea bunurilor
imobile, cf. art.8 alin.(1) punctul 2 al Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator
va fi necesara licenta eliberata de Camera de Licentiere. Documentele necesare sunt prev. de art.10 al legii

privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator: Articolul 10. Documentele necesare
pentru obinerea sau prelungirea licenei:
(1) Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana mputernicit de
acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere respectiv personal, prin scrisoare recomandat
sau prin pot electronic (sub form de document electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul
stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana care depune declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al organizaiei ori numele,
prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul de licen intenioneaz s
obin licen sau s o prelungeasc;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea
condiiilor de liceniere la desfurarea genului de activitate pentru care se solicit licen i pentru
veridicitatea documentelor prezentate.
(2) La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz:
a) copia de pe certificatul de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei ori de pe buletinul de
identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare n conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementeaz activitatea
liceniat pentru care se solicit licena. Documentele se depun n original sau n copii, inclusiv pe suport
electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepia celor stabilite spre verificare prin
procedura ghieului unic.
(21) La declaraia pentru prelungirea licenei se anexeaz numai documentele care necesit actualizare sau
conin date diferite de cele prezentate la momentul eliberrii licenei.
(3) Solicitarea altor documente dect cele prevzute de prezentul articol se interzice.
(4) Documentele se depun n original sau n copie. Datele din documentele i informaiile depuse se
verific prin procedura ghieului unic.
(5) Declaraia pentru eliberarea/prelungirea licenei i documentele anexate la ea se nregistreaz conform
borderoului, a crui copie se expediaz (se nmneaz) solicitantului de licen, cu meniunea privind data
nregistrrii declaraiei, autentificat prin semntura persoanei responsabile a autoritii de liceniere.
(6) Declaraia pentru eliberarea/prelungirea licenei nu se nregistreaz n cazul n care:
a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective;
b) documentele au fost perfectate cu nclcarea cerinelor prezentului articol.
(7) Despre refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea/prelungirea licenei, solicitantul de licen este
informat n scris n cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicndu-se temeiurile refuzului. (8) Dup
nlturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei,
solicitantul de licen poate depune o nou declaraie, care se examineaz n modul stabilit.
Subiectul 7. Evidena contabil.
1.1. Determinai importana evidenei contabile pentru fondatorii persoanei juridice i 3 pct.
pentru nsi persoana juridic.
Importanta evidentei kontabile rezida din faptul ka in baza acesteia se determina indikatorii necesari pentru
intokmire a deklaratiilor , altor dokumente utilizate in vederea kalkularii si akitarii impozitelor , efectuarii
dekontarilor
evidena contabil este cea mai importanta forma a evidenei economicecontabilitatea reflect, urmrete i
controleaz toate activitile economice desf urate de agenii economici, determina modul kum se
administreaza patrimonial
Permite inerea evidenei fiecrui element patrimonial n parte;
Asigur nregistrarea sistematic a operaiunilor;
Permite cunoaterea n orice moment a situaiei unui element patrimonial;
1.2. Analizai ciclul contabil.
5 pct.
CONTABILeOrganizarea evidentei contabile este efectuata de intreprinzatorul pers.fizica sau de
administratorul pers.juridica.Ei sunt obligati sa creeze conditii pt.tinerea corecta a contabilitatii,intocmirea si
prezentarea in termen a rapoartelor finaciare.Pers.juridica formeaza servicii contabile ori incheie contracte cu
firme de audit,care asigura evident contabila.Responsabil de elaborarea in termen a darilor de seama este

seful serviciului contabil.Daca seful serviciului contabil considera ca documentele prezentate contravin
normelor legale ,este in dr.sa refuze executarea lor.Legea contabilitatii stabileste 4 etape de tinere a evidentei
contabile:a)intocmirea documentelor justificative;b)sistematizarea info.si completarea registrelor
contabile;c)inventarierea;d)darea de seama financiara.a)sunt documente justificative:contactele.facturile de
eliberare sau receptionare a marfurilor,ordinile administratorului,dispozitiile de plata,etc.Documentele
justificative se pastreaza un anumit timp in arhiva intreprinzatorului.Daca se constata pierdera,sustragerea sau
distrugerea documentelor contabile acestea trebuie reconstituite in decursul a 2 luni de la constatare.
b)Info.care se contine in documentele justificative,necesare pt.inregistrarea contabila,este acumulata si
sistematizata in registrele contabile.In registrele contabile se inscriu cronologic operatiile economice
effectuate de intreprinzator,asfel incat sa fie redata situatia economica reala la zi.Registrele contabile ajuta
intreprinzatorii sa constate starea generala a afacerilor sale,pierderile,starea active,pasiva a patrimoniului
sau.La sfarsit de an pe baza registrelor se intocmeste raportul financiar,inclusive bilantul care exprima
situatia activului si pasivului.c)Rportul financiar reprezinta o info.financiara sistematizata despre
evenimentele care influenteaza activ.intreprinderii si operatiunile economice.Scopul rap.financiar este
prezentarea unei info.accesibile investitorilor si creditorilor reali si potentiali despre situatia financiara a
intreprinderii,datoriile intreprinderii,sursele activelor,modificarile lor.Intreprinderea care utilizeaza sistemul
simplificat sau sistemul complet al partidei duble sunt obligati sa faca rapoarte financiare trimestriale si
anuale.Intreprinzatorii individuali care tin evidenta contabila intocmesc declaratie privind veniturile reale si
cheltuielile din anul care a expirat.Rap.financiare trebuie sa cuprinda info.despre active,passive,venit net,flux
de mijloace banesti in perioada de gestiune.
1.3. Ceteanul Pruteanu solicit consultaie cu privire la obligativitatea inerii evidenei 7 pct.
contabile de ctre: a) titularul patentei de ntreprinztor; b) ntreprinderea individual;
c) societatea cu rspundere limitat. De asemenea el solicit ai explica deosebirea
dintre diferite sistemuri de inere a evidenei contabile. ntocmii o not informativ cu
rspunsul la aceste ntrebri.
a) titularul patentei de intreprinzator nu tine evident contabila, deoarece conform legii e scutit de acesta
evidenta, achitind doar o simpla taxa pe o anumita perioada de timp
b) intreprinzatorii individuali, cu exceptia titularilor de intreprinzator, tin evidenta contabila conform
prevederilor imperative ale legii contabilitatii, care la rindul sau poate fi evident contabila in partida simpla
sau sistemul simplificat al partie simple
c) SRL pot utilize pentru tinerea contabilitatii sistemul simplificat al partidei duble
sistem contabil complet n partid dubl - sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice n
baza dublei nregistrri, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile i rapoartelor
financiare;
sistem contabil n partid simpl - sistem contabil care prevede reflectarea unilateral a faptelor economice,
utiliznd nregistrarea n partid simpl conform metodei intrare-ieire; se utilizeaza daca activitatea e
bazata pe munca individuala a membrilor unei familii si volumul annual al vinzarilor nete nu depaseste limita
de 1 mln lei, iar valoarea totala de bilant a mijloacelor fixe limita de 350 mii lei.
Subiectul 8. Noiunea de concuren.
1.1. Descriei condiiile de existen a concurenei i funciile concurenei.
3 pct.
1)Liberalizarea acttivitii de ntreprinztor fiecare ntreprinztor e n drept s-i aleag domeniul de
activitate, avnd deplina libertate de a produce i/sau de a vinde mrfurile, de a presta servicii cerute pe pia.
n acest sens au fost elaborate dispoziii legale privind dr. ntreprinztorului pers. Fizic de a-i desfura
activitatea fr a constitui o pers. Jur; i dr. ntreprinztorului pers. Jur. De a practica orice gen de activitate
neinterzis de lege. 2)Existena unui numr suficient de ntreprinztori privai i are originea n princip.
Constituional de libertate a activ.de ntreprinztor, conform cruia legiuitorul permite pers. Fizice a se
nregistra ca ntreprinztor individual i de a participa la constituirea pers. Jur. Cu scop lucrative ca s
desfoare activit. Economice aductoare de profit. E important i existena unei liberti depline de intrare i
retragere de pe pia, libertate care face investiia mai atrgtoare. Cadrul normative reglementeaz ca
autoritile publice nu au dr. s interzic constituirea de noi ageni economici i s creeze obstacole intrrii i
ieirii de pe pia a agenilor economici. 3) Liberalizarea preurilor i tarifelor ntreprinztorii sunt n dr. s

stabileasc n mod independent preurile i tarifele la producia fabricat sau la serviciile prestate. Mrfurile,
lucrrile i serviciile se comercializeaz la preuri libere, cu excepia celor reglementate de stat (preul la
energia electric i termic, la gazelle natural, la transportul de pasageri). 4)Asigurarea unui cadru legal, care
s previn i s sancioneze concurena ilicit Legea cu privire la protecia concurenei, care prin
reglementrile sale interzice un ir de aciuni ce duc la denaturarea i suprimarea concurenei, ca abuzul de
situaia dominant pe pia, acordurile anticoncuren dintre agenii economici, actele de concuren neloial,
aciunile autoritilor publice care limiteaz concurena.
Funciile concurenei: 1)Regulator al cererii i
ofertei numai ntr-o economie de pia n care concurena funcioneaz efectiv se ajunge la un echilibru
ntre cerere i ofert. Dac piaa are un deficit de anumite produse, mrfuri sau servicii, preul la ele crete,
determinnd ntreprinztorii s s majoreze cantitatea de producie deficitar.Dac pe pia se observ un
surplus de mrfuri sau servicii, preul la ele scade brusc. n ctig vor fi ofertanii care propun mrfuri mai
calitative i la un pre mai redus; 2)Factorul determinant n stabilirea preului la mrfuri concurena
mpiedic impunerea preurilor de monopol i obinerea de suprabeneficii; 3)Mecanismul de repartizare a
profitului ntre ntreprinztorii implicai n producia i distribuia mrfurilor pentru a se menine pe pia i
a obine profitul scontat, ntreprinztorii au dr. de a utiliza: reducerea cheltuelilor de producie i a preului de
cost, producerea de mrfuri i prestarea de servicii de calitate mai nalt.
1.2. Clasificai actele care suprim concurena dup criteriile cunoscute.
5 pct.
Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele de conkurenta neloiala .
Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile anticoncurentiale si concentrarile
economice
Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic
folosirea neautorizata a emblemei comerciale
divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor
actiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea de formare a noi agenti economici , sa dea
indicatii agentului economic privitor la inkeerea prioritara a unui kontrakt , sa stab konditii dicriminatotii sau
privelegiate pentru unii agenti , limitarea drepturilor agentilor economici , stabilirea unor interdiktii neprevazute
de lege ,limitarea accesului pe piata , majorarea /reducerea preturilor
1.3. Mai muli ntreprinztori din or. Hnceti s-au adresat n instana de judecat cu o 7 pct.
cerere pentru a anula o clauz din contractul de arend semnat de Primria or. Hnceti
i SRL VOCO. Potrivit acestui contract a fost transmis n arend un lot de 20 de ari
pentru a organiza o pia comercial. Prin contract Primria s-a obligat ca dup darea
n exploatare a pieei, s retrag autorizaiile de comer tuturor micilor ntreprinztori
care comercializeaz mrfuri n raza de 1 km de la pia. Dup ce piaa a nceput s
funcioneze, Primarul a retras autorizaiile de comer mai multor ntreprinztori care
activau n raza de 1 km de la piaa nou format. n referina Primriei a fost menionat
c motivul retragerii autorizaiilor este necesitatea de a face ordine n ora precum i
cel de onorare a obligaiei contractuale fa de SRL VOCO. Cum va fi soluionat
litigiul?
AutoritTEA PUBLIKA A STABILIT KONDITII DESCRIMINATORII PENTRU AGENTII Economici ,
favorozindul pe SRL voco , astefel primaria a deklansat un act ce suprima conkurenta libera intre agentii
economici . primaria nu a avut dreptul sa retraga autorizatiile de komert al intreprinzatorilor , astfel in konformitate
ku legea klauza kontraktuala data va fi anulata . Instanta de judecata va stabili clauza conrtactuala conform careia
primaria sa obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza de 1 km de la piata ce urmeaza a fi
deskisa, ca clauza de concurenta neloiala, care in esenta sa prezinta un acord anticoncurential. Astfel, claua
respectiva va fi anulata si va fi interzisa retragerea autorizatiilor tuturor acelor agenti economici mici.
Subiectul 9. Concurena neloial.
1.1. Relatai despre noiunea de concuren neloial i evideniai actele de concuren 3 pct.
neloial reglementate n legislaia R. Moldova.
din plan doctrinar concurenta neloiala e definite ca incalcare a obligatiei comerciantului de a folosi in
activitatile comerciale sau industrial numai procedee oneste si corecte.
Legislatorul nostrum reglementeaza concuren neloial ca aciunile agentului economic de a obine
avantaje nentemeiate n activitatea de ntreprinztor, ceea ce aduce sau poate aduce prejudicii altor ageni
economici sau poate prejudicia reputaia lor n afaceri;

Conform legii cu privire la protectia concurentei ca acte de concurenta neloiala sunt:


a) raspindirea de informaii false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent economic i (sau) pot
prejudicia reputaia lui;
b) inducerea n eroare cumprtorul privitor la caracterul, modul i locul fabricrii, la proprietile de
consum, la utilitatea consumului, la cantitatea i calitatea mrfurilor;
c) compararea neloiala n scopuri publicitare mrfurile produse sau comercializate de el cu mrfurile altor
ageni economici;
aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau raspindirea de afirmatii
depreciative sau comparative facute de autor, in detrimental unui concurrent , in scopul de a-I stirbi reputatia
sau de a-I discredita intreprinderea sau produsele
d) folosirea neautorizata, integral sau parial, marca comercial, emblema de deservire a altor obiecte ale
proprietii industriale, firma unui alt agent economic, s copieze forma, ambalajul i aspectul exterior al
mrfii unui alt agent economic;
acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care consta in utilizarea
semnelor de identificare a intreprinzatorului concurentsau a produselor acestuia , creind astfel consumatorilor
iluzia ca obiectul procurat e fabricat de firma ale carei date de identificare au fost utilizate
e) obtinerea nelegitima de informaii ce constituie secretul comercial al unui alt agent economic, s le
foloseasc sau s le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta spionajul economic, care poate fi
realizat sub diferite forme sis a previna alte actiuni de dezorganizare a intreprinderilor rivale
1.2. Comparai acte de concuren neloial cu actele autoritilor publice ce pot afecta 5 pct.
conclurena.
Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele de conkurenta neloiala .
Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile anticoncurentiale
concentrarile economice
Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic
- folosirea neautorizata a emblemei comerciale
- divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor

si

actiunile autoritatilor adm pb de limitare a conkurentei : interzicerea de formare a noi agenti economici , sa
dea indicatii agentului economic privitor la inkeerea prioritara a unui kontrakt , sa stab konditii dicriminatotii
sau privelegiate pentru unii agenti , limitarea drepturilor agentilor economici , stabilirea unor interdiktii
neprevazute de lege ,limitarea accesului pe piata , majorarea /reducerea preturilor
1.3. O persoan juridic strin titular al mrcii de producie Adidas s-a adresat n 7 pct.
instana de judecat din Moldova cu o cerere ctre SRL Piele i a indicat c ultima
vinde pantofi cu marca de producie ce-i aparine fr permisiunea respectiv. SRL
Piele n referin a menionat c import nclmintea din China i nu poart nici o
vin pentru c nclmintea poart marca respectiv. Ce drepturi are titularul mrcii
de producie? Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
1. Ce drepturi are titularul mrcii de producie?
Legea cu privire la protectia marcilor, 2008:
nregistrarea mrcii confer titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mrcii este n drept s
interzic terilor s utilizeze n activitatea lor comercial, fr consimmntul su:
a) un semn identic cu marca pentru produse i/sau servicii identice cu cele pentru care marca este
nregistrat;
b) un semn care, din cauza identitii ori similitudinii cu marca nregistrat i identitii ori similitudinii
produselor sau serviciilor acoperite de semn i de marc, genereaz riscul de confuzie n percepia
consumatorului; riscul de confuzie include i riscul de asociere ntre semn i marc;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse i/sau servicii diferite de cele pentru care marca
este nregistrat cnd aceasta din urm a dobndit un renume n Republica Moldova, iar persoana ter, n
urma folosirii semnului, fr motive justificate, profit de caracterul distinctiv ori de renumele mrcii sau le
aduce atingere acestora.
Titularul mrcii poate cere s fie interzise urmtoarele aciuni ale terilor:

a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum i utilizarea lui n calitate de ambalaj, n cazul
mrcilor tridimensionale;
b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor n aceste scopuri sau, dup
caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri i n publicitate;
e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului n scopurile menionate la lit.a)-d).
Dreptul exclusiv asupra mrcii produce efecte pentru teri ncepnd cu data publicrii n BOPI sau cu data
nscrierii n Registrul internaional a datelor referitoare la nregistrarea mrcii. Totodat, poate fi cerut o
despgubire rezonabil, n limita prejudiciului cauzat, pentru acele fapte, svrite dup publicarea cererii de
nregistrare a mrcii, care vor fi interzise dup publicarea nregistrrii mrcii. Instana judectoreasc sesizat
s se ocupe de cazul respectiv nu poate s decid n fond atta timp, ct datele referitoare la nregistrarea
mrcii nu au fost publicate.
2. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
n cazul cnd s-a constatat nclcarea drepturilor, instana de judecat poate ordona, la cererea reclamantului,
luarea de msuri cu privire la produsele cu care s-a nclcat dreptul asupra unei mrci i, n cazurile
corespunztoare, cu privire la materialele i instrumentele care au servit la crearea i fabricarea acestor
produse. Printre msuri vor figura n special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitiv a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, n cazul n care marca nu poate fi nlturat de pe acestea fr a le deteriora,
precum i n cazul n care nlturarea mrcii nu va fi suficient pentru a exclude nclcarea de drepturi.
(2) Msurile specificate la alin.(1) se realizeaz din contul prtului, cu excepia cazului cnd exist motive
temeinice care se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a msurilor corective, instana de judecat se va conduce de
principiul echitii, de proporia ntre gravitatea nclcrii i remedierile ordonate, precum i de interesele
persoanelor tere.
Asigurarea executrii hotrrii judectoreti:
n cazul n care a emis o hotrre de constatare a nclcrii unui drept asupra mrcii, instana de judecat, la
cererea titularului, poate lua msuri de asigurare a executrii hotrrii mpotriva contravenientului, prin care
acesta va fi somat s nceteze orice aciune ce constituie nclcare a drepturilor titularului. n acest scop,
instana poate cere depunerea de ctre contravenient a unei cauiuni sau garanii echivalente corespunztoare.
Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor msuri i mpotriva intermediarilor ale cror servicii snt
utilizate de un ter pentru a nclca drepturile sale asupra mrcii.
Msurile de alternativa :
n cazul n care a cauzat neintenionat sau din impruden un prejudiciu material prin nclcarea drepturilor
asupra mrcii, contravenientul va fi obligat de instana de judecat, la cererea persoanei interesate, la plata
unor despgubiri pecuniare n locul msurilor de asigurare a drepturilor prevzute de prezentul capitol. La
stabilirea cuantumului despgubirilor pecuniare se va lua n considerare cel puin valoarea royalty datorat
ctre titularul de drepturi n cazul utilizrii autorizate a drepturilor asupra mrcii titularului.
Despgubirile:
La cererea prii lezate, prtul care a nclcat drepturile asupra unei mrci cu bun tiin sau avnd
motive rezonabile de a ti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat n
mod real din cauza nclcrii drepturilor sale. La stabilirea despgubirilor:
a) se va ine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinele economice negative, inclusiv
beneficiul ratat, suferite de partea lezat, beneficiile realizate pe nedrept de prt i, dup caz, de alte aspecte,
cum ar fi dauna moral cauzat titularului de drept prin nclcarea drepturilor sale; sau
b) poate fi fixat, ca alternativ, o sum unic pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puin, valoarea royalty
sau ncasrile care ar fi fost datorate n cazul n care prtul ar fi cerut autorizaia de a utiliza marca
respectiv.
n cazul cnd a comis o nclcare din netiin sau fr a avea motive rezonabile de a ti acest lucru,
contravenientul se oblig s recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite
conform legii
Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ

1.1. Descriei condiiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu 3 pct.
scop lucrativ.
Conditiile de vlabilitate se impart in conditii de fond si de forma :
Conditiile de fond sunt : capacitatea -toti semnatarii trebuie sa aiba capacitate de a inkeia acte juridice ;
consimtamintul -> sa emane de la o parsoana ku descernamint , sa fie exprimat ku intentia de aproduce efecte
juridice , sa fi eexteriorizat , sa nu fie viciat ( aici seinklude eroarea reprezentare falsa a naturii actului , dolulacte frauduloase la inkeerea aktului juridik si violenta
Conditii de forma : -forma autentika --- stabileste identitatea semnatarilor si capacitatea acestora de a inkeia acte
Conditii specifice : aportul fondatorilor (contributia la ctivitate prin valoar patrimoniala sau nepatrimoniala )
participarea la beneficii si pierderi , intentia de a crea o societate de a konlucra ku principii de egalitate in vederea
impartirii veniturilor si pierderilor
1.2. Comparai actul de constituire a societii comerciale cu actul de constituire a unei
5 pct.
ntreprinderi de stat artnd care sunt persoanele care au dreptul s le aprobe, clauzele
obligatorii ale acestor acte constitutive i actele normative care le reglementeaz.
STATUTUL-MODEL
al ntreprinderii de stat
_________________________________________
(denumirea ntreprinderii, inclusiv abreviat)
I. Dispoziii generale
1. Denumirea: ntreprinderea de Stat "________________"
(complet)
(.S. "____________________________________________")
(abreviat)
(n continuare - ntreprinderea).
2. Sediul ntreprinderii: _____________________________
(adresa potal)
3. ntreprinderea este creat prin ______________________________________________
_______________________________________________________________________
(numrul, data i denumirea complet a hotrrii Guvernului i sau a ordinului organului abilitat)
4. Fondator al ntreprinderii este _________________, cu sediul
_________________________________________________ (n continuare - Fondator).
5. Principalele genuri de activitate a ntreprinderii ________________________.
6. ntreprinderea este agent economic i desfoar activitate de ntreprinztor pe baza proprietii ce i-a fost
transmis n gestiune.
7. ntreprinderea dobndete dreptul de persoan juridic din momentul nregistrrii ei de stat la Camera
nregistrrii de Stat a Ministerului Dezvoltrii Informaionale.
8. n calitatea sa de persoan juridic, ntreprinderea dispune de stampil i blanchete cu Stema de Stat a
Republicii Moldova, denumirea sa complet sau abreviat n limba de stat, cu sintagma "Republica
Moldova", numrul de identificare de stat (IDNO). Pe blancheta ntreprinderii poate fi indicat, de asemenea,
adresa, telefonul de contact, contul bancar i alt informaie.
ntreprinderea poate ncheia contracte n numele su, i poate asuma obligaii, poate fi reclamant sau prt n
instanele judectoreti.
9. Activitatea ntreprinderii este reglementat de Codul civil, nr.1107-XV din 6 iunie 2002, Legea nr.146-XIII
din 16 iunie 1994 cu privire la ntreprinderea de stat, Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la
antreprenoriat i ntreprinderi, alte legi i acte normative i de prezentul Statut.
10. Patrimoniul ntreprinderii aparine n totalitate statului i se formeaz din urmtoarele surse:
a) depuneri materiale ale Fondatorului n capitalul social;
b) profitul net nregistrat din activitatea economico-financiar a ntreprinderii;
c) suma uzurii i amortizrii calculate;
d) investiii capitale i dotaii de la buget;
e) bunuri transmise cu titlu gratuit;
f) alte surse legale.
11. La prezentul Statut se anexeaz actul de inventariere a bunurilor ntreprinderii, aprobat de Fondator,
avnd indicate n el componena, cantitatea i valoarea bunurilor la data aprobrii Statutului, inclusiv suma

mijloacelor bneti din conturile ntreprinderii. Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa
potal i, dup caz, numrul cadastral.
12. Suprafaa terenului atribuit ntreprinderii constituie ___ ha. Planul terenului se anexeaz.
13. ntreprinderea poart rspundere pentru obligaiile sale cu toate bunurile de care dispune. Fondatorul nu
poart rspundere pentru obligaiile ntreprinderii. ntreprinderea nu poart rspundere pentru
obligaiile Fondatorului.
II. Capitalul social
14. Capitalul social se formeaz din urmtoarele surse:
a) aportul Fondatorului n mijloace bneti i bunuri aflate n circuitul civil;
b) investiii capitale din contul subveniilor i profitului net;
c) bunuri transmise cu titlu gratuit;
d) drepturi patrimoniale (drepturi de folosin a mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor naturale);
e) alte surse neinterzise de legislaie.
15. Capitalul social al ntreprinderii constituie __________ lei. n capitalul social au fost incluse bunuri n
valoare de _____________ lei i mijloace bneti n sum de ___________ lei. Lista bunurilor depuse n
capitalul social i valoarea lor se anexeaz la prezentul Statut. Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va
indica adresa potal i, dup caz, numrul cadastral.
16. Bunurile i mijloacele bneti transmise n capitalul social al ntreprinderii se evalueaz n lei
moldoveneti.
17. La propunerea Consiliului de administraie, mrimea capitalului social al ntreprinderii poate fi
modificat (majorat sau redus), n baza deciziei Fondatorului.
III. Capitalul de rezerv
18. Capitalul de rezerv al ntreprinderii va constitui ______% din capitalul social.
19. Capitalul de rezerv al ntreprinderii se formeaz prin defalcri anuale din profitul net pn la atingerea
mrimii indicate la punctul 18 al prezentului Statut. Volumul defalcrilor anuale n capitalul de rezerv se
stabilete n mrime de _____ % din profitul net al ntreprinderii.
20. Capitalul de rezerv se folosete numai n cazul insuficienei profitului i a mijloacelor fondurilor
speciale ale ntreprinderii. Mijloacele capitalului de rezerv se folosesc pentru acoperirea pierderilor
ntreprinderii.
IV. Drepturile i obligaiile ntreprinderii
21. ntreprinderea are dreptul:
a) s deschid conturi proprii n instituiile financiare nregistrate n Republica Moldova i n alte ri, precum
i s beneficieze de mijloacele depuse pe aceste conturi;
b) s ncheie contracte privind acordarea sau obinerea unor mprumuturi n mrime de
_______________________,
(de sine stttor)
_____________________________________________________;
(cu permisiunea Fondatorului, Consiliului de administraie)
c) s determine direciile i modul de utilizare a ntregii proprieti ce i-a fost transmis n gestiune;
d) s stabileasc legturi economice i comerciale cu orice parteneri, inclusiv din strintate, s extind
activitatea de ntreprinztor;
e) s ncheie contracte de comercializare sau de procurare a produciei, efectuare a lucrrilor, prestare a
serviciilor i alte contracte economice;
f) s stabileasc preurile i tarifele la producia proprie, la serviciile prestate etc., precum i normativele sau
fondul de retribuire a muncii, cu excepia cazurilor n care, conform legislaiei, preurile, tarifele i ali
indicatori se reglementeaz de ctre stat;
g) s stabileasc structura intern organizaional a ntreprinderii, s determine statutul juridic al
subdiviziunilor;
h) s creeze filiale i reprezentane;
i) s mbunteasc condiiile de trai i odihn ale salariailor, s acorde ajutor familiilor acestora, precum i
s ia parte la activitatea de binefacere, s aloce mijloace pentru ocrotirea sntii populaiei, pentru cultur,
nvmnt, tiin, educaie fizic i sport, n conformitate cu legislaia n vigoare;
j) s angajeze lucrtori, inclusiv prin contract, i s-i concedieze n corespundere cu legislaia muncii;
k) s primeasc bunuri materiale i alte bunuri repartizate de stat n mod centralizat, la preuri stabilite de stat
sau la preuri contractuale;
l) s cear compensarea pagubei cauzate de aciunile ilicite ale persoanelor fizice sau juridice.

22. ntreprinderea este obligat:


a) s asigure integritatea, folosirea judicioas i reproducia lrgit a bunurilor de stat, transmise n gestiune;
b) s onoreze obligaiile ce decurg din legislaie i contractele ncheiate;
c) s ncheie contracte (acorduri) de munc cu cetenii angajai;
d) s achite integral plile salariale conform contractelor (acordurilor) ncheiate, independent
de starea financiar a ntreprinderii;
e) s efectueze asigurarea social, medical i alte tipuri de asigurri obligatorii ale salariailor, s le creeze
condiii adecvate pentru activitate, conform legislaiei i contractului colectiv de munc;
f) s execute hotrrile ministerelor, altor autoriti administrative centrale i ale autoritilor administraiei
publice locale privind protecia social a invalizilor i altor persoane cu posibiliti de munc limitate;
g) s achite la timp impozitele i alte plii n modul i n mrimile stabilite de legislaie;
h) s iniieze procedura de insolvabilitate a ntreprinderii, n cazul apariiei imposibilitii de a-i onora
obligaiile fa de creditori;
i) s prezinte, n mod stabilit, organelor de stat respective rapoartele financiare i fiscale, drile de seam
statistice i de alte tipuri;
j) s asigure remunerarea muncii angajailor la un nivel nu mai mic dect salariul minim stabilit pe ar;
k) s asigure condiii adecvate de munc, respectarea securitii muncii, normelor de producie i sanitare,
securitii antiincendiare, precum i protecia mediului ambiant;
l) s obin licene, n modul stabilit de legislaie, pentru a desfura activiti ce necesit dispunerea de
licen.
23. ntreprinderea nu este n drept, fr autorizaia Fondatorului:
a) s dea n arend (locaiune) ori s depun n gaj bunurile sale;
b) s comercializeze activele neutilizate n procesul tehnologic;
c) s caseze bunurile raportate la mijloacele fixe;
d) s conserveze bunurile a cror utilizare, potrivit planurilor de activitate, nu se prevede;
e) s intre n componena asociaiilor, concernelor i altor uniuni, n baza contractelor ncheiate;
f) s participe cu bunurile sale n activitatea structurilor nestatale;
g) s investeasc patrimoniul de stat n alte state. Modul unei atare investiii este determinat de ctre legislaia
statului n care snt plasate investiiile i de legislaia Republicii Moldova;
h) s transmit fondurile fixe i alte active.
V. Organele de conducere ale ntreprinderii
Fondatorul
24. Fondatorul i exercit drepturile de gestionar al ntreprinderii prin intermediul Consiliului de
administraie i Administratorului ntreprinderii (organul executiv).
25. Fondatorul ncheie cu Administratorul ntreprinderii un contract pentru transmiterea proprietii de stat n
gestiune operativ i a mputernicirilor de desfurare a activitii de ntreprinztor.
26. Fondatorul are urmtoarele atribuii principale:
a) aprob Statutul ntreprinderii, modificrile i completrile acestuia;
b) stabilete indicatorii economici ai ntreprinderii;
c) promoveaz o politic tehnic unic n cadrul ramurii;
d) desemneaz membrii Consiliului de administraie i i revoc;
e) stabilete mrimea indemnizaiilor lunare pentru membrii Consiliului de administraie;
f) desemneaz Administratorul ntreprinderii i l elibereaz din funcie, la propunerea Consiliului de
administraie;
g) asigur supravegherea activitii economico-financiare a ntreprinderii, fr a interveni nemijlocit n
activitatea acesteia;
h) stabilete mrimea creditelor contractate i acordate de ntreprindere.
27. La solicitarea ntreprinderii, Fondatorul examineaz materialele i elibereaz autorizaii privind:
a) darea n arend (locaiune) sau depunerea n gaj a bunurilor ntreprinderii;
b) comercializarea sau conservarea activelor neutilizate n procesul tehnologic;
c) casarea bunurilor raportate la mijloacele fixe;
d) depunerea bunurilor ntreprinderii n capitalul social al structurilor nestatale;
e) intrarea n componena asociaiilor, concernelor i altor uniuni;
f) investirea patrimoniului de stat n alte state.
28. Fondatorul adopt decizii privind modificarea capitalului social al ntreprinderii, operarea modificrilor i
completrilor n Statut, reorganizarea sau lichidarea ntreprinderii.

n Statut pot fi prevzute i alte drepturi i obligaii ale Fondatorului, care nu contravin legislaiei n vigoare.
Consiliul de administraie
29. Consiliul de administraie este organul colegial de administrare a ntreprinderii, reprezint interesele
statului i i exercit activitatea n temeiul Legii nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la ntreprinderea de
stat, prezentului Statut i Regulamentului Consiliului de administraie al ntreprinderii, aprobat de Fondator.
30. Consiliul de administraie se desemneaz de ctre Fondator pe un termen de _______ (pn la 3) ani,
inndu-se cont de propunerile Ministerului Finanelor, Ministerului Economiei i Comerului, colectivului de
munc.
31. Componena numeric a Consiliului de administraie se stabilete de Fondator, n numr de ____ (numr
impar, nu mai mic de 3) persoane, n funcie de indicii economico-financiari (personalul scriptic, volumul de
afaceri i ali indici) ai ntreprinderii.
32. n componena Consiliului de administraie intr, n mod obligatoriu, reprezentani ai Ministerului
Finanelor, Ministerului Economiei i Comerului, reprezentani ai Fondatorului i ai colectivului de munc.
n componena Consiliului de administraie pot intra, de asemenea, reprezentani ai altor ministere i
autoriti administrative centrale, specialiti n domeniul de activitate al ntreprinderii, specialiti n economie
i n drept.
33. Preedintele Consiliului de administraie este desemnat de Fondator. Membrii Consiliului de
administraie, propui din partea colectivului de munc, snt alei la adunarea general (conferina) a
colectivului de munc. Administratorul ntreprinderii nu poate fi desemnat n calitate de membru al
Consiliului de administraie.
34. Consiliul de administraie are urmtoarele atribuii:
a) aprob direciile prioritare i planurile anuale de dezvoltare ale ntreprinderii;
b) ia msuri ce vor asigura integritatea i folosirea eficient a bunurilor ntreprinderii;
c) soluioneaz, de comun acord cu Fondatorul, chestiunile referitoare la intrarea ntreprinderii n asociaii
i alte uniuni i ieirea din ele;
d) aprob devizul anual de venituri i cheltuieli, raportul financiar anual i profitul (pierderea) perioadei de
gestiune;
e) exercit controlul selectiv al activitii economico-financiare a ntreprinderii;
f) prezint Fondatorului raportul cu privire la activitatea economico-financiar a ntreprinderii, precum i
rezultatele auditului activitii economico-financiare, dup caz;
g) adopt decizii cu privire la obinerea, acordarea i folosirea creditelor, n mrimea stabilit de Fondator;
h) prezint Fondatorului propuneri privind modificarea i completarea Statutului ntreprinderii, reorganizarea
sau lichidarea ei;
i) selecteaz prin concurs i propune Fondatorului candidatura Administratorului ntreprinderii i, dup caz,
eliberarea lui din funcie;
j) aprob, la propunerea Administratorului, repartizarea profitului net anual al ntreprinderii;
k) aprob darile de seam trimestriale ale Administratorului referitor la rezultatele activitii economicofinanciare ale ntreprinderii;
l) examineaz materialele ce in de darea n arend (locaiune), depunerea n gaj a bunurilor ntreprinderii,
comercializarea sau conservarea activelor neutilizate n procesul tehnologic, casarea bunurilor raportate la
fondurile fixe, transmiterea fondurilor fixe i altor active, prezentate de Administrator spre coordonare;
m) decide cu privire la oportunitatea efecturii auditului ntreprinderii;
n) examineaz i informeaz Fondatorul despre necesitatea modificrii capitalului social.
n Statutul ntreprinderii i n Regulamentul Consiliului de administraie pot fi prevzute i alte atribuii ale
Consiliului de administraie, care nu contravin legislaiei n vigoare.
35. Consiliul de administraie nu are dreptul c intervin n activitatea Administratorului, desfurat ntru
exercitarea funciilor, stipulate n contractul ncheiat cu Fondatorul ntreprinderii.
36. Conform legislaiei, membrii Consiliului de administraie rspund solidar fa de ntreprindere pentru
prejudiciile cauzate de ndeplinirea, cu abateri de la legislaie, a hotrrilor adoptate de ei, a Statutului
ntreprinderii i a Regulamentului Consiliului de administraie. Membrul Consiliului de administraie care a
votat mpotriva unor astfel de hotrri este scutit de repararea prejudiciilor, dac n procesul-verbal al edinei
a fost fixat protestul lui. Este absolvit de rspundere i membrul Consiliului de administraie care nu a
participat la edina respectiv.
37. Membrul Consiliului de administraie poate fi scutit de reparaia prejudiciilor cauzate de el n timpul
ndeplinirii obligaiilor sale, dac el a acionat conform documentelor ntreprinderii, indicaiilor n scris ale
autoritii pe care o reprezint sau n limitele unui risc normal de producie sau gestiune.

Organul executiv al ntreprinderii - Administratorul


38. Administratorul conduce activitatea ntreprinderii i i exercit funciile ce-i revin n conformitate cu
legislaia, prezentul Statut i contractul (acordul) ncheiat cu Fondatorul.
39. Administratorul are urmtoarele atribuii:
a) conduce activitatea ntreprinderii i asigur funcionarea ei eficient;
b) acioneaz fr procur n numele ntreprinderii;
c) reprezint interesele ntreprinderii n relaiile cu persoanele fizice i juridice, precum i cu organele de
justiie, acordnd atare mputerniciri n unele probleme i altor lucrtori ai ntreprinderii ori altor persoane ce
dispun de calificarea respectiv;
d) asigur executarea deciziilor Fondatorului i Consiliului de administraie;
e) asigur, conform deciziei Consiliului de administraie, auditul activitii economico-financiare a
ntreprinderii;
f) prezint trimestrial Consiliului de administraie darea de seam cu privire la activitatea economicofinanciar a ntreprinderii i, dup caz, actul auditului;
g) ncheie contracte, elibereaz procuri, deschide conturi n bnci;
h) prezint Fondatorului propuneri coordonate cu Consiliul de administraie privind schimbarea componenei,
reconstrucia, extinderea, reutilarea tehnic a bunurilor transmise n gestiunea ntreprinderii;
i) poart rspundere material pentru neexecutarea sau executarea inadecvat a obligaiilor stabilite n
contract;
j) asigur prezentarea, n modul stabilit de lege, a rapoartelor financiare i fiscale, a drilor de seam statistice
i de alte tipuri n organele respective de stat;
k) asigur transferarea n termen a plilor n bugetul public naional;
l) angajeaz i concediaz personalul ntreprinderii, asigur stimularea muncii angajailor, sancionarea sau
tragerea lor la rspundere;
m) asigur achitarea salariilor, n modul i n termenele stabilite de legislaie;
n) ndeplinete i alte obligaii ce in de organizarea i asigurarea activitii ntreprinderii, conform legislaiei.
40. Administratorul ntreprinderii este obligat s asigure integritatea bunurilor primite n gestiune operativ,
utilizarea i reproducerea lor. Valoarea activelor nete proprii ale ntreprinderii nu trebuie s fie mai mic dect
mrimea capitalului social. n caz contrar, se interzice de a plti prime din contul profitului net obinut.
VI. Activitatea de ntreprinztor a ntreprinderii
41. ntreprinderea poate desfura orice gen de activitate prevzut n prezentul Statut, cu excepia celor
interzise de legislaie.
42. ntreprinderea i ntocmete de sine stttor programul de producie, n funcie de indicii economici
stabilii de Fondator, contractele ncheiate pentru comercializarea produciei ctre consumatori i necesitatea
de a asigura dezvoltarea ntreprinderii.
43. ntreprinderea procur resurse pe piaa de mrfuri nemijlocit de la productori, n unitile comerului
angro, la burse, iarmaroace, licitaii, de la organizaiile de aprovizionare tehnico-material etc.
44. ntreprinderea i comercializeaz producia, lucrrile, serviciile, precum i deeurile de producie la
preurile i tarifele de pia, iar n cazurile prevzute de actele normative - la preuri i tarife reglementate de
stat.
45. Profitul (pierderile) ntreprinderii se determin n modul prevzut de legislaie. Profitul net se formeaz
dup achitarea impozitelor i a altor pli obligatorii i rmne la dispoziia ntreprinderii.
46. Profitul net poate fi utilizat pentru:
a) acoperirea pierderilor din anii precedeni;
b) formarea capitalului de rezerv;
c) formarea rezervei pentru dezvoltarea produciei;
d) defalcri n bugetul de stat;
e) n alte scopuri, dac nu contravin legislaiei.
47. Decizia de repartizare a profitului net se adopt de ctre Consiliul de administraie anual, la propunerea
Administratorului, nu mai trziu de 30 aprilie a anului ce urmeaz dup anul de gestiune.
48. Profitul net se va repartiza doar pentru acoperirea pierderilor din anii precedeni, pentru formarea
capitalului de rezerv i a rezervei pentru dezvoltarea produciei n cazul n care valoarea activelor nete,
conform ultimului bilan anual al ntreprinderii, este mai mic dect capitalul social al ntreprinderii sau va
deveni mai mic n urma repartizrii lui n alte scopuri.
49. Pierderile ntreprinderii se acoper din contul profitului net rmas la dispoziia ntreprinderii, din contul
mijloacelor fondului de rezerv, precum i din donaii sau subvenii.

50. Dac, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau al oricrui an financiar ulterior, valoarea activelor
nete ale ntreprinderii, potrivit bilanului anual al acesteia, va fi mai mic dect mrimea capitalului social,
Consiliul de administraie va informa Fondatorul despre necesitatea modificrii capitalului social al
ntreprinderii.
VII. Temeiurile de reorganizare sau lichidare a ntreprinderii
51. ntreprinderea se reorganizeaz prin fuziune (contopire, absorbie), dezmembrare (divizare, separare) sau
transformare, n baza deciziei Fondatorului, n care se prevede modul i termenele de reorganizare.
52. ntreprinderea i nceteaz activitatea i se lichideaz n temeiurile prevzute de legislaie,
inclusiv:
a) expirarea termenului pentru care a fost nfiinat;
b) atingerea scopului pentru care a fost constituit sau imposibilitatea atingerii lui;
c) prin hotrrea Fondatorului;
d) prin hotrrea instanei judectoreti;
e) n cazul insolvabilitii sau ncetrii procesului de insolvabilitate n legtur cu insuficiena masei
debitoare.
53. Lichidarea ntreprinderii se efectueaz de ctre comisia de lichidare, constituit prin hotrrea
Fondatorului, creia i se transmit toate mputernicirile privind conducerea activitii curente a ntreprinderii.
54. n cazul ncetrii activitii ntreprinderii, potrivit deciziei instanei judectoreti competente, componena
comisiei de lichidare, modul, termenele i alte condiii de activitate a ei snt determinate de aceast instan.
55. ntreprinderea se consider lichidat odat cu radierea ei din Registrul de stat al ntreprinderilor i
organizaiilor.
VIII. Dispoziii finale
56. Prezentul Statut este ntocmit n ___ exemplare, fiecare dintre ele avnd aceeai putere juridic. Anexele
la Statut constituie parte integrant a lui.
57. Prezentul Statut, modificrile i completrile acestuia intr n vigoare la data nregistrrii lui la Camera
nregistrrii de Stat a Ministerului Dezvoltrii Informaionale.
58. Prevederile prezentului Statut snt obligatorii pentru toi angajaii ntreprinderii.
59. Litigiile aprute n procesul activitii ntreprinderii i/sau reorganizrii, lichidrii ei se vor soluiona n
instanele judectoreti competente.
Pentru actul de constituire a societatii comerciale, avem: semnarea acestuia de catre fondatorii societatii
comerciale, care pot fi atit PF cit si PF cetateni ai RM, cit si cetati straini si PJ straine; actul de constituire
trebuie sa fie aprobat de Camera Inregistrarii de Stat a RM. Clauzele obligatorii ale acestuia sunt: denumirea
persoanei juridice; sediul PJ; identificarea fondatorilor; clauza privind obiectul de activitate a PJ; durata
activitatii PJ; capitalul social al PJ si aporturile fondatorilor; clauza privind drepturile si obligatiile
fondatorilor; claua privind structura atrinutiile, modul de constituire si functionare a organelor PJ, clauza
privind modul de reprezentare; clauza privind reorganizarea, dizolvarea si lichidarea PJ clauza privind
filialele si reprezentantele PJ.
1.3. n instana de judecat a fost depus o cerere privind nulitatea societii pe aciuni
invocndu-se motivul c actul de constituire a acestei societi nu corespunde
prevederilor legii. Poate oare actul de constituire s fie anulat? Care sunt temeiurile
nulitii i efectele ei?
ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt:
a) numele, locul i data naterii, domiciliul, cetenia i datele din actul de identitate al fondatorului
persoan fizic; denumirea, sediul, naionalitatea, numrul de nregistrare al fondatorului persoan juridic;
b) denumirea societii;
c) obiectul de activitate;
d) participaiunile asociailor, modul i termenul lor de vrsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participaiune n natur i modul de evaluare, dac au fost fcute
asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atribuiile, modul de constituire i de funcionare a organelor societii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele i reprezentanele societii
deasemenea ca lista clauzelor care in cayul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece anume
despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si:

a) cuantumul capitalului social;


b) numrul, tipul i valoarea nominal a aciunilor; clasele de aciuni i numrul de aciuni de fiecare
clas;
c) mrimea aportului i numrul de aciuni atribuit fiecrui fondator;
d) modul de inere a registrelor societii;
f) ordinea de ncheiere a contractelor cu conflict de interese.
Subiectul 11. ntreprinztorii subiecte ale dreptului afacerilor
1.1. Identificai persoanele care au calitatea de ntreprinztor fcndu-le o scurt
3 pct.
caractistic.
Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal activitatea economica producatoare de
venit ca un profesionist , in permanenta, in nume propriu , cu riskul si sub raspunderea patrimoniala proprie
cu skopul de a obtine profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si persoanele
juridice cu skop lukrativ.
Pers fizika dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de lege, in asa mod
putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere individuala in Registrul de stat
sau o gospodarie taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti tinut de autoritatea administratiei publice
locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta de intrep.
Pers jur cu skop lukrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inskrierii ei in Registrul
de stat al intreprinderilor.
De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea.
1.2. Comparai noiunea de ntreprinztor cu cea de: a) agent economic; b) ntreprindere; c) 5 pct.
antreprenor; d) comerciant; e) persoan juridic;
a)Agent economic inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident
contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident contabila e tinuta de un cerc
mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii,
notarii,ambasade, organizatii de binefacere , etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca
obiect bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un
sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la
antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial
fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu
pot fi distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un
bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici
chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care desfasoara activitate de
antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai
are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare
antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul comerciant,adica
pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de comert cu character
professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de
intreprindere , care detine licenta pentru importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e
un intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si
fabricantii sau industriasii.
e)pers jur
din prevederile codului civil reese ca Persoan juridic este organizaia care are un patrimoniu distinct i
rspunde pentru obligaiile sale cu acest patrimoniu, poate s dobndeasc i s exercite n nume propriu

drepturi patrimoniale i personale nepatrimoniale, s-i asume obligaii, poate fi reclamant i prt n
instan de judecat.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele ca
intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un profesionist cu
skopul de a obtine profit.
1.3. Consultai ceteanul Pruteanu, explicndu-i forma de organizare juridic care poate fi 7 pct.
utilizat la desfurarea activitii de ntreprinztor n domeniul: a) schimbului valutar;
b) activitii de asigurare; c) comerul cu produse alcoolice i tutun; d) reparaia
tehnicii de uz casnic; e) jocurile cu noroc; f) comerul cu produse petroliere;
In domeniul skimbului valutar se utilizeaza licentierea acordata de BNM si o pot practica intreprinyatorii
individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita.
Activitatea de asigurare se desfasoara conform legii cu privire la asigurari doar de persoanele juridice , SOC
ACTIUNI ,inregistrate in RM si se supun licentierii.
Comertul cu produse alcoolice si tutun se pot desfasura de catre intreprinzatorii individuali, srl, sa, soc in
nume colectiv si soc in comandita , licentierea trebuieste doar in cazul cazul comertului acestora in angro, cu
amanuntul e necesara doar respectarea unor anumite conditii tehnice si permisiune organului competent
Reparatia tehnicii de uz casnic se poate face atit de intreprinzatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si
soc in comandita cit si pe baza de patenta de catre intreprinzatorul pe baza patenta.
Subiectul 12. ntreprinztor Individual titular al patentei de ntreprinztor.
1.1. Identificai drepturile i obligaiile ntreprinztorului individual titular al patentei de 3 pct.
ntreprinztor fcnd o caracteristic a acestora.
Titularul desfas activ in nume propriu de la data eliberarii patentei si pina la data expirarii ei.patenta este un
act personal,care certifica dreptul doar al titularului de a desf activ de intrepr.transmiterea patentei catre o alta
persoana duce la incetarea valabilitatii acestui act,in schimb citiva titulari se pot asocia ca sa desfas in comun
activ de intrepr.activ in baza patentei nu presupune tinerea evidentei contabile si statistice si nici efectuarea
operatiunilor de casa.titularul este in drept sa desf activitatea pe intreg teritoriul tarii,daca in ea nu este stabilit
altfel.in cazul in care este eliberata de primarie,patenta e valabila numai pe teritoriul localitatii.perioada in
care titularul de patenta a activat se include in vekimea de munca.
Obligatii :sa respecte drept consumatorului,sa respecte cerintele legale,normele sanitare,de aparare impotriva
incendiilor ;sa prezinte la cererea consum si a org de control actele de provenienta a marfurilor,sa nu
comercializeze produse alcoolice si articole de tutun.
1.2. Determinai actele necesare pentru eliberarea patentei de ntreprinztor la desfurarea 5 pct.
activitii de: a) Comerul cu amnuntul la tarabe, tejghele, tonete i din autovehicule
n piee i n alte locuri autorizate; b) predarea limbilor strine; c) arat i alte lucrri de
cultivare a pmntului cu mijloace tehnice; d) reparaie a locuinelor; e) organizare a
disco-cluburilor; f) servicii veterinare i zootehnice.
(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza cruia i are domiciliul sau la
locul de desfurare a activitii preconizate. n cazul prevzut la alin.(7), solicitantul depune cererea la
primria respectiv.
(2) n cerere se indic:
a) prenumele, numele i domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de ntreprinztor pentru exercitarea creia se solicit patenta;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport i numrul de nmatriculare al acestuia, dac se prevede c acest mijloc de
transport va fi utilizat la desfurarea activitii menionate.
A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea si autorizatia de la
APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata
a taxei de patenta;
B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirm calificarea solicitantului n
domeniul limbilor strine(diploma),bonul de plat a taxei p/u patent;
C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce confirm dreptul a/a
mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arend,actul de proprietate),bonul de plat a taxei p/u
patent;

D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului in domeniul
constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de patenta;
E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul de proprietate sau
dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta;
F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea solicitantului in domeniul
veterinariei si zootehniei un document de studii de specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta.
1.3. Inspectoratul fiscal a emis o prescripie prin care a prevenit cet. Tigreanu c ncepnd 7 pct.
cu data de 20 decembrie i se suspend patenta deoarece el a comercializat
mbrcminte, nclminte i cri dei nu titularul de patent nu are acest drept. Cet.
Tigreanu s-a adresat avocatului dup asisten juridic i a ntrebat n ce cazuri
nceteaz patenta i n ce cazuri se suspend, care este organul competent de a
suspenda patenta i dac cu adevrat comercializarea mbrcmintei, nclmintei i
crilor este interzis.
Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile , imbracamintea si incaltamintea intra sub
incidenta marfurilor care pot fi comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator.
Articolul 9. Suspendarea patentei
(1) Patenta se suspend:
a) n baza cererii titularului patentei n legtur cu boala lui, n limitele termenelor stabilite de legislaia
muncii;
b) n cazul neexecutrii obligaiilor prevzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) i d) i a prevederilor alin.(8);
c) n cazul neachitrii n termen a taxei pentru perioada urmtoare de valabilitate a patentei;
(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendat i dup nlturarea cauzelor ce au
condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se restabilete i se prelungete pe perioada respectiv.
(3) n cazul depistrii de ctre organele de control a cazurilor de continuare a activitii n baza patentei
suspendate conform alin.(1) lit.b) i c), acestea informeaz autoritatea fiscal teritorial sau primria care a
eliberat sau a prelungit durata patentei despre cele depistate, indicnd, n mod obligatoriu, numrul i seria
patentei.
Articolul 8. ncetarea valabilitii patentei
(1) Valabilitatea patentei nceteaz:
a) odat cu expirarea duratei patentei;
b) n cazul n care titularul patentei renun la patent pe calea depunerii cererii respective;
c) n baza cererii titularului patentei n legtur cu pierderea capacitii de munc, confirmat de concluzia
respectiv a comisiei medicale;
d) n cazul decesului titularului patentei;
e) n cazul aplicrii fa de titularul patentei a unor sanciuni administrative;
f) n cazul n care se constat transmiterea patentei ctre o alt persoan;
g) n cazul n care durata patentei nu este prelungit n decurs de 12 luni consecutive de la data suspendrii
ei pentru neachitarea n termen a taxei pentru patent.
(2) Dac valabilitatea patentei nceteaz n temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) i d), titularului patentei sau
motenitorilor acestuia li se restituie suma pltit pentru perioada nefolosit.
Subiectul 13. ntreprinztorul individual
2.1. Relatai despre procedura nregistrrii de stat a ntreprinztorului individual, referindu- 3 pct.
v i la cazurile n care nregistrarea nu se admite.
nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru nregistrare;
b) necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru nregistrare cerinelor
prevzute de lege;
c) nclcrii procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau reluare a
activitii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice;
c1) constituirii unei noi persoane juridice de ctre fondatorul persoanei juridice radiat din Registrul
de stat ca rezultat al aplicrii art.1741 din Codul fiscal - n decursul a 3 ani
d) nclcrii, din motive nentemeiate, a termenului de depunere a documentelor pentru nregistrarea
modificrilor operate n actele de constituire sau n datele nscrise n Registrul de stat;

e) stabilirii interdiciei de nregistrare, emis de instana judectoreasc sau de executorul


judectoresc;
f) gajrii participaiunii, cu excepia cazului cnd nstrinarea ei este permis, sau sechestrrii ori
grevrii n alt mod a participaiunii
(2) n cazurile prevzute la alin.(1), registratorul adopt decizia de a refuza nregistrarea.
(3) nregistrarea de stat nu poate fi refuzat pentru motive de inoportunitate.
(4) Refuzul nregistrrii de stat nu poate mpiedica depunerea repetat a documentelor n vederea
nregistrrii dac au fost nlturate cauzele care au servit drept temei pentru refuzul nregistrrii.
(5) Decizia de a refuza nregistrarea poate fi contestat n instana de judecat i poate fi anulat
numai de instana de judecat.
2.2. Comparai drepturile, obligaiile i rspunderea ntreprinztorului individual cu cele 5 pct.
ale titularului patentei de ntreprinztor.
1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate neinterzis de lege, cu
exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice. Respectiv, pentru unele genuri de
activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza
la CIS. El are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si
impozitele prevazute de lege. De asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla.
Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara activitate de
intreprinzator sub forma de intreprinzator individual.
Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator daca a obtinut
patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde
aceasta urmeaza sa-si desfasoare activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al
inspectoratului fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este obligat sa
desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu privire la patenta de intreprinzator. Are dreptul sa se
asocieze cu alti titulari de patenta pentru a desfasura in comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa
transmita patenta catre o alta persoana. Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana,
fiind sanctionat cu suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa
desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este stabilit altfel. Nu este
obligat la tinerea evidentei contabile si nici la efectuarea operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa
comercializeze produse alcoolice si articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa
prezinte (la cerere) actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale.
Titularul patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi urmarite.
2.3. Consultai ntreprinztorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta 7 pct.
le poate desfura: a) activitate de asigurare; b) comerul cu buturi spirtoase i articole
din tutun; c) activitate n domeniul jocurilor de noroc; d) activitate de schimb valutar;
e) organizarea disco-cluburilor.
a) activitate de asigurare nu
b) comerul cu buturi spirtoase i articole din tutun trebuie sa obtina licenta.
c) activitate n domeniul jocurilor de noroc - nu
d) activitate de schimb valutar- nu
e) organizarea disco-cluburilor-DA
Subiectul 15. Noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ.
1.1. Relatai despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ.
3 pct.
ca forme ai pers jur ku skop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si anume societatea in nume
colectiv(este societatea comercial ai crei membri practic, n conformitate cu actul de constituire, activitate
de ntreprinztor n numele societii i rspund solidar i nelimitat pentru obligaiile acesteia), societatea
in comandita(este societatea comercial n care, de rnd cu membrii care practic n numele societii
activitate de ntreprinztor i poart rspundere solidar nelimitat pentru obligaiile acesteia
(comanditai), exist unul sau mai muli membri-finanatori (comanditari) care nu particip la activitatea
de ntreprinztor a societii i suport n limita aportului depus riscul pierderilor ce rezult din activitatea
societii),SRL(este societatea comercial al crei capital social este divizat n pri sociale conform
actului de constituire i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii), SA(Societate pe

aciuni este societatea comercial al crei capital social este divizat n aciuni i ale crei obligaii snt
garantate cu patrimoniul societii), intreprinderile de atat si municipal, cooperativele de produktie/de
intreprinzator(cooperativ este asociaia benevol de persoane fizice i juridice, organizat pe principii
corporative n scopul favorizrii i garantrii, prin aciunile comune ale membrilor si, a intereselor lor
economice i a altor interese legale
1.2. Comparai noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ cu noiunile de a) societate
5 pct.
comercial b) societate civil; c) ntreprindere; d) agent economic; e) ntreprinztor;
a) societatea comerciala poate fi definite ca o pers jur fondata in baza actului de constituire prin care
asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de intreprinzator , in skopul
realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana
juridical cu skop lukrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un character mai vast , mai intrind
cooperativele si intreprinderile de stat si municipal
b) societatea civila chiar in urma constituirii prin contract civil intokmit in forma autentika nu-si skimba
natura civila, iar persoana juridica cu skop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridical care
poate practika o multitudine de activitati premise de lege, pe cind soc civ doar acelea care le pot desfasura
asociatii ei
c)intreprinderetermenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la
antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial
fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu
pot fi distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un
bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de persoana jur ku skop lukrativ nu corespunde notiunii
intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
d) intreprinzatorul in comparative cu persoana jur ku skop lucrativ poate fi si pers fizika ce desfasoara legal
active eco producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riskul si sub
raspunderea proprie cu skopul de a obtine venit.
d)agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridika cu skop lucrativ , tinind de drept
public, in dr fiscal reprezentind pers care praktica activitate de intreprinyator , iar in contabilitate pers care
are oblig de a prezenta rapoarte org competent. , astfel cuprinzind atat per jur cu si fara skop lucrative de dr
public, precum si pers fiy ce practika aktiv de intreprinzator
1.3. Procurorul a naintat o cererea de chemare n judecat i a solicitat instanei de a anula 7 pct.
nregistrarea SRL VERDICT, deoarece fondatorii acesteia sunt n incopatibilitate i
nu au dreptul s desfoare alte activiti remunerate dect funcia pe care o ocup. n
motivaie a fost indicat c unul din fondator este procuror, al doilea este membru al
Curii Constituionale, iar al treilea a fost ales deputat n Parlament. Cum trebuie s
procedeze instana?
cererea procurorului nu va fi satisfacuta , deoarece din dispozitiile legale reyulta ca persoanele mentionate in
speta ca fondatori nu pot sa participle in calitate de fondatori si asociati la societatea in nume colectiv si nici
in calitate de comanditar la societatea in comandita, deoarece prin definitie aceasta calitate presupune si
desfasurarea activitatii de intreprinyator. Ele insa au capacitatea de a participa la fondarea societatilor pe
actiuni si a celor cu raspundere limitata. Calitatea de asociat al SRL si de actionar presupune participarea la
beneficii , dar nu neaparat si la o activitate prin munca proprie in aceste societati. Participarea la beneficii
pentru persoana care nu activeaya prin munca se reduce numai la dr la dividend, care constituie o plata pentru
utiliyarea investitiei facute in capitalul social de catre asociati.
Subiectul 15. nregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ
1.1. Numii aciunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra nregistrrii 3 pct.
cererii de nregistrare a persoanei juridice.
Registratorul,in exercitarea atributiilor,preia actele prezentate,le verifica legalitatea,indeplineste formalitatile
si in cel mult 5 zile lucratoare emite o decizie prin care satisface cererea ori o respinge.Decizia de inregistrare
a persoanei juridice se emite in 2 examplare si reprezinta actul administrativ de constatare a ptaparitiei

persoanei juridice ca subiect de dr.La inregistrare pers jur i se atribuie un nr de identitate de stat (IDNO),care
e nr de inregistrare,iar alaturi de denumire si sediu,un nr unic de identitate pentru intreaga viata
sociala.Registratorul elibereaza solicitantului inregistrarii un exemplar al Deciziei de inregistrare si un
exemplar de acte de constituire cu amprenta stampilei Camerei.Registratorul nu e in drept sa intervina cu
modificari si completari in propria decizie de inregistrare a pers jur si nici nu o poate anula.Registratorul
poate din oficiu sau la cererea persoanei interesate ,sa corecteze in decizia adoptata erorile care contravin
actelor de constituire si alte greseli evidente.Pt aceasta adopta o decizie de corectare a deciziilor,care nu
anuleaza si nu modifica caracterul juridic deciziei de inregistrare .
1.2. Comparai natura juridic a actului de nregistrare emis de Camera nregistrrii de Stat 5 pct.
cu alte acte administrative cu caracter normativ sau nenormativ.
1.3. Consultai clientul privind procedura de nregistrare a fiecrei forme de persoane 7 pct.
juridice cu scop lucrativ, n special care sunt cazurile (temeiurile) de neadmitere a
nregistrrii de stat a persoanei juridice.
Capitolul II din legea nr220/ 2007.
Neadmiterea inregistrarii are loc in cazurile:
a) Nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru inregistrare;
b) Necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru inregistrare cerintelor
prevazute de lege
Incalcarii procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau reluare a activitatii
persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice.
Subiectul 16. nregistrarea de stat a societii comerciale.
1.1. Numii actele necesare pentru nregistrarea de stat a SRL cu 3 fondatori, unde un 3 pct.
fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoan juridic
strin i al treilea fondator este un cetean al Republicii Moldova.
constituire a societatii care urmeaza a fi inregistrata; bonul de plata a taxei de inregistrare; actul bancar care
demonstreaza ca fondatorii au varsat aportul la capitalul social; actul de evaluare a bunurilor care se transmit
ca aport la capitalul social. De asemenea fondatorul cetatean al RM prezinta buletinul de identitate,
fondatorul persoana juridical straina prezinta in forma autentica, traduse in limba romana si legalizate
urmatoarele acte: extras din registrul persoanelor juridice, copia de pe certificatul de inregistrare si copia de
pe actul de constituire, certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa
aportul la care s-a obligat. In ceea ce priveste statul RM ca fondator, se prezinta avizul autoritatilor publice
centrale imputernicite in acest sens de catre Guvern. De asemenea se prezinta actul de identitate al primului
administrator care daca este persoana fizica atunci va prezenta buletinul de identitate si cazierul juridic, iar
daca este persoana juridical va prezenta aceleasi acte ca si fondatorul societatii comerciale, precum si actele
persoanei fizice care administreaza managerul-persoana juridical.
1.2. Comparai registrul de stat al persoanelor juridice cu registrul acionarilor evideniind
5 pct.
destinaia, deintorul i coninutul.
. Registrul de stat al intreprinderilor se inregistreaza si se tine de catre Camera Inregistrarii de Stat pe cind
registrul actionarilor se tine de catre Societatea pe actiuni. In conformitate cu Legea privind inregistrarea de
stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali Tinerea Registrului de stat consta n nscrierea
n acesta a datelor despre persoanele juridice, inclusiv filialele si reprezentantele acestora, nregistrate,
reorganizate si lichidate,
despre modificarile operate n actele de constituire si a altor date despre persoanele juridice, precum si a
datelor privind obtinerea si ncetarea calitatii de ntreprinzator individual de catre persoanele fizice. In
conformitate cu prevederile CC registrul actionarilor trebuie sa contina denumirea, sediul, si numarul de
inregistrare al societatii emitente, numarul de inregistrare al fiecarei emisiuni acordat de Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare; numele, alte date din actul de identitate, domiciliul actionarului; denumirea, numarul de
inregistrare si sediul actionarul; numarul de actiuni tipul, clasa si valoarea nominala a actiunilor detinute de
fiecare actionar; data la care fiecare actionar a dobindit sau a instrainat actiuni. Registrul trebuie sa mai aiba o
rubrica speciala in care s ementioneaza sechestrul, gajul sau o alta grevare a actiunilor fiecarui actionar. Sint
diferite aceste 2 registre si prin efectele pe care le are inscrierea datelor in ele. Astfel efectul juridic al

inregistrarii persoanei juridice sau intreprinzatorului individual in Registrul de stat al intreprinderilor consta
in faptul ca acestea din urma exista si au capacitate civila atita timp cit sint inregistrate, iar radierea lor atrage
imposibilitatea practicarii activitatii de intreprinzator. Registrul actionarilor pe de alta parte serveste ca sursa
de informatie pentru societatea emitenta, actionari si pentru Comisia nationala a valorilor mobiliare, privind
orice persoana inregistrata in calitate de posesor sau detonator nominal de actiuni precum si operatiunile
effectuate in baza acestor actiuni.
1.3. Consultai fondatorului unic, al crei cereri de nregistrare a SRL a fost respins de 7 pct.
Camera nregistrrii de Stat pe motivul c prinsul petelui n Marea Nordic nu este
reglementat de legislaia R. Moldova i din aceast cauz nu poate fi nregistrat o
societate comercial care i propune un astfel de obiect de activitate.
In conformitate cu art 10 alin (1) din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, persoana juridica
poate practica orice genuri de activitate cu exceptia celor interzise de lege. Legea privind inregistrarea de stat
a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali prevede in art 13 temeiurile de refuz in inregistrarea
de stat a persoanelor juridice. Respectiv este temei de refuz in inregistrare-necorespunderea actelor de
constituire sau a altor documente cu cerintele legii, insa in cazul dat nu exista o necorespundere cu cerintele
legii intrucit prinsul pestelui in Marea Nordica ca activitate de intreprinzator nu este interzisa si respectiv
in confromitate cu Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, SRL in cazul dat poate practica aceasta
activitate. Depinde deja de cerintele speciale ale statelor care au iesire la Marea Nordului, respectiv cerintele
si restrictiile impuse de acestea. In ceea ce priveste legislatia RM respingerea cererii de inregistrare de catre
Camera Inregistrarii de Stat in cazul dat este ilegala
Subiectul I7. Obligaiile asociatului societii comerciale.
1.1. Descriei obligaiile asociatului societii comerciale.
3 pct.
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita
participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire;
sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul
schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii
drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de
lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de
majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie
transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint
exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii
societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in
cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In
conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in
numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite
la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai
tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului.
Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este
confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de
confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea
prejudiciului.
In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate
sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia
despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in
Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.
De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul
societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la
proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile
date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea
dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate.
1.2. Comparai modalitatea i termenul de transmitere a aportului asociailor SRL cu cea a: 5 pct.

a) asociatului comanditar; b) acionarilor-fondatori ai societii pe aciuni; c)


asociatului unic al societii cu rspundere limitat.
In conformitatea cu Legea privind SRL aportul asociatului la capitalul social al societaii este prezumat a fi
n numerar, dac actul de constituire nu prevede altfel. Pn la data nregistrarii de stat a societaii, fiecare
fondator va trebui s verse n numerar n contul societii cel puin 40% din suma aportului subscris, dac
legea sau actul de constituire nu prevd o proporie mai mare. Fiecare asociat va trebui s verse integral
aportul subscris n cel mult 6 luni de la data nregistrrii societii. Dreptul societaii de a reclama aportul
de la asociat se prescrie n termen de 3 ani de la nregistrarea de stat a societii. n calitate de aport la
capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani. in perioada de activitate a societii,
asociaii nu pot cere restituirea aportului lor vrsat n capitalul social. Asociatul care nu a vrsat n termenul
stabilit aportul este obligat s repare prejudiciile cauzate societii dac angajamentul asumat a generat
aceste prejudicii. Dac administratorul societii nu cere asociatului s verse nentrziat aportul i s
acopere prejudiciul cauzat prin ntrziere, fiecare asociat este n drept, n limitele termenului de
prescripie, s cear, n numele societii, vrsarea aportului i repararea prejudiciilor. Suma total a
aporturilor nu poate fi mai mic dect cuantumul capitalului social. Asociaii nu pot fi eliberai de
obligaia de a vrsa aportul. Creana societii privind transmiterea aportului nu poate fi stins prin
compensaie. Fa de obiectul aportului n natur nu poate fi opus dreptul de retenie ntemeiat pe o
crean care nu se refer la acest obiect. n cazul reducerii capitalului social al societii, asociaii pot fi
eliberai de obligaia de a vrsa aport n cuantum ce nu depete suma cu care a fost redus capitalul
social. Obiect al aportului n natur poate fi orice bun aflat n circuitul civil. Bunul care face obiectul
aportului n natur va fi indicat n actul de constituire.
Pe de alta parte comanditatul nu este tinut sa faca aporturi in bani sau in bunuri la capitalul social. Aportul
comanditatilor consta in munca si servicii depuse in perioada de activitate a societatii, care nu sint luate in
considerare la formarea si majorarea capitalului social dar care dau dreptul la beneficii si la o parte din active
in cazul lichidarii. Comanditarii sint cei care transmit aportul in contul societatii in comandita. Spre deosebire
de asociatii SRL, comanditarii trebuie sa verse cel putin 60% din aportul promis pina la inregistrarea de stat.
Actionarii SA pot plati pentru actiuni atit in numerar cit si in natura. Codul Civil si Legea cu privire la SA
stabilesc obligatia actionarului de a achita valoarea nominala a actiunii subscrise. Astfel, fondatorii sint
obligate sa plateasca actiunile subscrise pina la inregistrarea societatii pe actiuni daca aportul este in numerar
si in termen de 30 de zile de la inregistrare daca aportul este in natura. Daca s-a subscris la actiunile emisiunii
suplimentare, actionarul este dator sa-si onoreze aceasta obligatie in termenul stabilit in prospectul de
emisiune a actiunilor. In ceea ce priveste SRL cu asociat unic, acesta trebuie sa verse aportul indiferent de
natura lui pina la data inregistrarii societatii comerciale.
1.3. Ceteanul Verega, asociat al SRL Buleandra, a naintat o aciune n instana de 7 pct.
judecat ctre asociatul Lucan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate
din motivul c acesta nu a vrsat ntregul aport la capitalul social la care s-a obligat. n
aciune s-a artat c Dl. Lucan trebuia pn la 10 noiembrie s verse integral aportul
su, ns a trecut mai mult de 20 de zile de la data cnd el trebuia s-i ndeplineasc
obligaia, iar aportul nu a fost vrsat. Aciunea era ntemeiat pe art.116 alin.(1) lit.a)
C. civ. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
In conformitate cu art 113 alin(5) in cazul in care asociatul care nu a varsat aportul, oricare asociat are dr sa-I
ceara in scris aceasta, stabilindu-i un termen suplimentar de cel putin o luna si avertizindu-l ca e posibila
excluderea acestuia din societate. Cu toate ca in conformitate cu art 154 CC si art 47 Legea privind SRL
asociatul poate fi exclus in temeiul nevarsarii aportului stabilit, totusi art 113 alin (5) impune avertizarea
acestuia si acordarea termenului de cel putin 1 luna pentru ca asociatul sa-si indeplineasca obligatia. In cazul
dat asociatul Verega s-a adresat in instanta fara sa-l avertizez pe cetateanul Lutcan mai intii si fara sa-I acorde
acestuia termenul d e1 luna ca sa-si indeplineasca obligatia. Prin urmare in cazul dat instanta va refuza in
primirea cererii.
Subiectul 18. Drepturile asociatului societii comerciale
1.1. Descriei drepturile asociatului societii comerciale.
3 pct.
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint:
dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de
constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si

de alta documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea


profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de
lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor,
proportional participatiunii la capitalul social; sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de
constituire. Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta
adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea de zi a adunarii,
dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. Exceptie de la dr de vot: persoana care detine
actiuni preferentiale in societatea pe actiuni, actionarul interesat in incheierea unui contract de proportii cu
societatea emitenta, persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara respectarea conditiilor
impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si modificarile sale, procese-verbale
ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele
contabile, sa ceara efectuarea controlului de catre organul de control. De la dividende: profitul este repartizat
proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se poate deroga de la
aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat primeste intregul profit sau este absolvit de
pierderile suferite de societate. La repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la
clauza proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi repartizate cel mai
devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial a avizului cu privire la dizolvare. De
asemenea in conf cu art 115 alin (3) asociatul are dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin
actiunile lor au pagubit societatea, cerind acestora sa o despagubeasca.
1.2. Comparai dreptul de a participa la conducerea i activitatea societii a asociatului
5 pct.
comanditat cu cel a asociatului societii cu rspundere limitat.
In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari. Administrarea
societatii in comandita tine de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si
bunurile transmise societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari
in conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii cit si asociatii societatii cu raspundere limitata
participa la adunarea generala si au drept de vot. Diferenta este ca comanditatii participa in mod obligatoriu
personal la administrarea societatii pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit personal cit si
prin reprezentanti. Comanditatii au dreptul la un singur vot pe cind numarul de voturi al unui asociat SRL
depinde de participarea acestuia la capital. Plus la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al
Intreprinderilor. In ceea ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit
si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de multe ori transmit
dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri profesionali-persoane terte.
1.3. Cet. Negrescu, asociat al SRL IKKEL n ultimii 3 ani nu a primit dividende. El
7 pct.
solicit consultaie i posibil asisten juridic n instan cu privire la: a) dreptul de a
pretinde la dividende din activitatea societii; b) proporionalitatea dividendelor c)
modalitatea de plat a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a mpririi
beneficiului ntre asociai. ntocmii o not informativ i rspundei la ntrebrile puse
precum i explicaii dac are el dreptul s depun o cerere n instan pentru ncasarea
forat a sumei dividendului?
a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care stipuleaza dreptul
asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului societatii.
b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are dreptul la un
beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115 alin(2)CC prevede ca actul de
constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de
distribuire a beneficiului societii poate fi modificat prin hotrrea adunrii generale a asociailor, care se
adopt cu votul unanim al asociailor. NU este admisa insa clauza lionina prin care aosociatul ar pretinde la
intreg beneficiul realizat de societate.
c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie anual beneficiul
rmas dup achitarea impozitelor i altor pli obligatorii. Beneficiul se pltete asociailor n form
bneasc, n decurs de 30 de zile de la data adoptrii hotrrii privind distribuirea beneficiului, dac adunarea
asociailor nu a stabilit un alt termen.
d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este n drept s adopte hotrre privind
distribuirea beneficiului ntre asociai 1.pn la vrsarea integral a aporturilor; 2.dac, n urma distribuirii
beneficiului, valoarea activelor nete ale societii va deveni mai mic dect suma capitalului social i
capitalului de rezerv. Societatea nu este n drept s plteasc asociailor beneficiul a crui distribuire s-a

hotrt la adunarea general a asociailor dac, la momentul achitrii, societatea este n stare de
insolvabilitate sau poate ajunge n aceast stare n urma distribuirii beneficiului. n cazul ncetrii
circumstanelor menionate, societatea este obligat s plteasc asociailor beneficiul a crui distribuire sa hotrt la adunarea general a asociailor. Beneficiul pltit contrar reglementrilor stabilite se restituie
societii.
Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ
1.1. Identificai persoanele care nu pot fi desemnai n funcie de administrator al unei SRL. 3 pct.
1.1. Administrator nu pot fi persoane minore, incapabile, lipsite sau limitate in capacitate de exercitiu
prin hotarirea instantei de judecata, persoana care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie
remunerata, persoanele condamnate pt anumite infr si pers private prin sanctiunea instantei de dr de a ocupa
functia de director, persoane cu antecedente penale nestinse pentru infraciuni contra patrimoniului,
infraciuni economice, infraciuni svrite de persoane cu funcie de rspundere sau de persoane care
gestioneaz organizaii comerciale.
Ex: In conf cu legea cu privire la avocatura: f-ctia de avocat este incompatibila cu oricare funcie retribuit
prin urmare nici administrator. In conf cu legea cu privire la procuratura: funcia de procuror este
incompatibil cu orice alt funcie public sau privat, cu excepia activitilor didactice i tiinifice.
Administratorul este persona priun kare o societate comerciala isi exercita drepturile si isi executa obligatiile
.in kalitate de administra poate fi desemnat o persoana fizika ku kapacitate de exercitiu deplina (18
ani)Legiutorul stabilete anumite restrictii pentru ocuparea funciei de administrator al unei societati
comerciale, respective al unei SRL. Astfel, nu poate fi un astfel de administrator persoana care ocupa o
funcie publica incompatibila cu o alta funcie remunerata. Sub incidenta acestei interdicii cad funcionarii
publici, procurorii, judectorii, lucratorii organelor de interne si de securitate, persoanele care fac serviciu
militar, deputaii, minitri, preedintele RM etc. De asemenea nu pot exercita o astfel de funcie persoanele
condamnate pentru anumite infractiuni si persoanele private, prin sanciunea instanei, de dreptul de a ocupa
funcia de director.ka administrator poate fi desemnat cet RM , strain sau apatrid.
1.2. Analizai raportul juridic dintre administrator i persoana juridic pe care o 5 pct.
gestioneaz.
Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care alcatuiesc organele sale executive sunt
supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia
muncii se aplica raporturilor ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul
nu are si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea comerciala si
administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul in care administratorul este si asociat
ori in contractul individual de munca incheiat intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat.
In ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar in numele sip e contul
persoanei juridice. Asadar raportul dintre administrator si societatea comerciala este un mandate cu sau fara
reprezentare. Mandatul administratorului are o dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual
deoarece imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati, concretizate in actele
constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului. Relatiile
administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat
administratorului este unul general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu
oneros. Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In acest
sens legea privind SA prevede ca organul executive poate face orice in vederea indeplinirii obiectului
societatii cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii.
1.3. Consultai administratorul unei societi pe aciuni care dorete s vnd o cldire a 7 pct.
societii cu 2 mln. lei, i explicai-i cum trebuie s procedeze, atunci cnd capitalul
social al societii este de 4 mln. lei, iar activele societii sunt doar de 3,5 mln. lei.
In societates pe aciuni, administratorul este in drept sa incheie liber orice act juridic in valoarea de pina la
25% din activele nete deinute de societate. Pentru actele juridice ce depesc acesta valoare , insa pina la
50% din activele nete, iar pentru cele ce depesc proporia de 50% din active, acordul trebuie sa fie dat de
adunarea generala a actiunarilor. Actele juridice cu depirea limitelor stabilite pot fi anulate de instana de
judecata. Respectiv, in cazul de fata administratorul nu este in drept sa sa vinda cladirea societatii pe actiuni
deoarece valoarea actului juridic, adica 2.5 mln lei, constituie mai mult de 50% din valoarea activelor
societatii, adica 3.5 mln lei. Pentru incheierea acestui act juridic va fi nevoie de acordul dat de catre adunarea
generala a actionarilor. In caz contrar actul juridic va fi anulat prin intermediul instantei de judecata

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.


1.1. Descriei noiunea de patrimoniu al persoanei juridice evideniind elementele lui.
3 pct.
In sens juridic prin patrimoniu se intelege o totalitate de drepturi si obligatii cu caracter economic pe care
persoana juridica le are in mod distinct si independent de cele ale altor subiecte de drept,precum si de cele ale
persoanelor care o alcatuiesc.
In sens economic patrimoniul reprezinta doar o totalitate de drepturi.
Patrimoniul este suportul material care ofera pers.jur. posibilitatea realizarii scopului pentru care a fost
infiintata,care-i permite sa participe in nume propriu la rap.jur. si sa-si asume drepturile si obligatiile pe care
aceasta participare le presupune.Din componenta patrimoniul fac parte toate bunurile pers.jur.
1.2. Clasificai dup criteriile cunoscute bunurile ce intr n componena activului 5 pct.
patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ.
Bunurile ce intra in componenta activului patrimoniului pers.jur. cu scop lucrativ sunt:
I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului.
a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu ajutorul alteia.
b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in loc fara asi pierde
valoarea lor economica.
c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic
d)mijloacele economice ale intreprinzatorului
e)sursele mijloacele economice
II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii.
a)dreptul asupra firmei
b)dreptul asupra emblemei
c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu
d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial
e)dreptul de autor
f)dreptul asupra modelului si desenului industrial
g)dreptul asupra inventiilor
1.3. Unitatea Administrativ Teritorial Comuna Vultureni a transmis n capitalul social al 7 pct.
S.A. Vulturenii de Jos un iaz de 10 ha. Camera nregistrrii de Stat a refuzat s
nregistreze societatea cu asemenea bunuri n capitalul social, ori potrivit Constituiei
i Codului civil, apele i pdurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public.
Juristul Primriei Comunei Vultureni a atacat refuzul nregistrrii n instana de
judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul ?
Instanta va permite inregistrarea societatii respective cu aport la capitalul social a unui iaz de 10ha, intrucit
chiar daca cunoastem faptul ca iazurile sunt in proprietate publica a statului acestea pot fi transmise cu drept
de gestiune economica si societatilor comerciale pentru satisfacerea necesitatilor activitatii sale.
Subiectul 21. Aportul n natur la capitalul social.
1.1. Descriei procedura de vrsare a aportului nemonetar la formarea i majorarea 3 pct.
capitalului social al societilor comerciale.
aportul in natura la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si
incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati bazate pe
natura bunului care se transmite.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul unui bun supus
inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in Registrul de stat,daca sunt
immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inskriu in
registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea
societatii prin semnarea unui act intre administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care
varsa aportul si transmite efectiv bunurile.
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului social,sokotinduse doar
valoarea pentru utilizarea bunului transmis.
1.2. Stabilii interdependena dintre noiunile de aport la capitalul social, participaiune 5 pct.

parte social, aciune aport suplimentar.


intre notiunile de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta
enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii
comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes ,
parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia
la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea
participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea
social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie de
cuantumul aportului i include toate drepturile i obligaiile asociatului. Aciunea este un document, care
atest dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi dividende,
precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia.
1.3. Recomandai soluii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL MIXT, care a decis s verse 7 pct.
cu titlu de aport n capitalul social un bun imobil, un automobile, aciunile pe care le
deine n S.A. Tmplarul referindu-v la la termenul de vrsare, modul de evaluare
i de predare a acestora.
In calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani.
Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vrsat integral pn la nregistrarea de stat a
societii conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e asociat unic, astfel el va trebui sa verse pina
la inregistrare suma de 50000 lei. Aportul n natur caimobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vrsat
n cel mult 30 de zile de la nregistrarea de stat a societii. Dovada vrsrii acestui aport va fi prezentat
organului de nregistrare n termen de 10 zile de la vrsare. Aportul n natur al asociatului unic va fi
evaluat de un evaluator independent.
Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM art.114 al.3 Nu se
pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societii de capital creanele i
drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul reprezentind creante.
Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea automobilului va fi in
Regstrul de stat al transporturilor.
Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.
1.1. Identificai bunurile incorporale ce se includ n activul persoanei juridice, definindu-le 3 pct.
i explicndu-le esena.
In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr asupra denumirii de firma, dr asupra
emblemei, dr asupra marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului commercial, dr de autor, dr asupra
modelului si desenului industrial, dr asupra inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din
totalitatea subiectelor de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze
in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub sanctiunea
platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate
incorporala. Societatea care si-a inregistrat in modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii
utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un
element de identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un element obligatoriu,
emblema este un element facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca
aceasta este inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei
depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de
vechimea utilizarii sale. Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare
ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind
reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie marcile sint de
fabrica si de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul activitatii
industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin
aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect marcile se impart in marci de productie si marci de
serviciu. Dupa titular marcile se impart in marci individuale si colective. MArca individuala apartine unei
singure persoane fizice sau juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice sau altei
asociatii de persoane fizice/juridice. DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare
intreprinzator are clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin
mecanisme interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant produse
si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si efectul vadului. DR de autor consta in dr

exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea,


comunicarea publica a operei, traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate
fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau care poate fi dobindit
de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta a
fost creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui
constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra
inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un titlu de stat, eliberat de
Agentia de stat pentru protectia industriala.
1.2. Comparai denumirea de firm cu marca de producie evideniind momentul
5 pct.
aparieie drepturilor respective i prioritatea care o acord legea una fa de alta n
cazul confruntrii acestora.
Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele
sint elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar
asa cum sint bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al
intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii
industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu
prezenta in toate actele emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub
sanctiunea platii de daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari
grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de
intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire
de firma. De asemenea inregistrarea mercii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea
prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii activitati
a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane,
printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de
firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare.
1.3. Consultai un investitor strin n privina posibilitii transmiterii unei mrci de
7 pct.
producie cu titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-v la modul de
evaluare, aprobare a valorii i procedura de transmitere a acesteia.
Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale poate avea ca obiect
orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit cele corporale cit si cele
incorporale. Marca de productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii
comerciale. Valoarea marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de
adunarea generala. Aportul in natura urmeaza sa fie varsat in termenul stability in actul de constituire darn u
mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale.
Subiectul 23. Capitalul social al societii comerciale.

1.1. Numii 9 reglementri legale prin care se stabilete capitalul social minimal al unor
3 pct.
societi comerciale i relatai despre funciile capitalului social.
Sunt 3 functii ale Capitalului Social: 1) Capitalul social- baza materiala a societatii. De aici se asigura
cheltuielile de constituire si inregistrare. Eficienta investitiei in societate se apreciaza dupa beneficiile pe
care le produc aceste investitii. 2) Capitalul Social garantie a creditorilor societatii. Marimea capitalului
social este un indiciu al credibilitatii partenerilor, creditorilor si tertilor fata de societate. Cu cit capitalul este
mai mare, cu atit riscul fondatorilor este mai mare si de aici creste increderea partenerilor de afaceri. 3)
Capitalul social legatura dintre societate si asociati. Asociatul devine membru al viitoarei entitati colective
cu scopul vadit patrimonial - de a obtine o cota predeterminata din cistigul prezumabil sau, altfel spus, din
foloasele ce ar putea deriva si care trebuie impartite intre ei
1.2. Comparai noiunea de capital social cu noiunile de patrimoniu, activ al societii, 5 pct.
pasiv al societii, capital propriu, capital vrsat, participaiune.
Delimitarea capitalului social de alte noiuni similare. n literatura juridic s-a menionat c, n unele cazuri,
capitalul social trebuie delimitat i de alte noiuni, cum ar fi cea de patrimoniu, de active ale societii497, de
capital propriu i de capital vrsat.

- Capitalul social i patrimoniul. Din noiunea de capital social498 rezult c acesta este un element al
patrimoniului societii, ns nu se confund cu el. O eventual confuzie a capitalului social cu patrimoniul
societii apare la constituire, atunci cnd asociaii vars integral aporturile la care s-au obligat. Cu alte
cuvinte, aportul n numerar, vrsat la contul bancar al societii, este capitalul propriu iniial al societii i, ca
valoare contabil, se reflect, pe de o parte, la pasiv, ca datorie fa de fondatori, indicnd legtura juridic sau,
altfel spus, dependena de acetia, iar pe de alt parte, la activ, ca bani disponibili pe contul societii. Dac
patrimoniul este un ansamblu de drepturi i obligaii cu valoare economica ce aparin unei persoane, capitalul
social este suma valorilor bunurilor aduse de asociai ca aport n societatea comercial pentru formarea
activului patrimoniului social499. Patrimoniul este o rarime variabil i depinde de eficacitatea activitii
societaii comerciale, adic de profit sau pierderi. Capitalul social este o valoare fix, meninut pe ntreaga
durat a societii i nscris n actele constitutive i n Registrul de stat, modificarea lui efectundu-se prin
proceduri dure.
-Capitalul social i activul societii. Capitalul social ca valoare este echivalentul valorii sumare a
tuturor aporturilor asociailor, indiferent de forma n care sunt fcute. De aceea, el indic valoarea ininim a
laturii active a patrimoniului societii, dar nu este activul societii. Acesta din urm este format din activele
proprii ale societii (aporturi, rezerve sau beneficii nerepartizate) sau mprumutate (credite bancare sau
comerciale), precum i din bunurile deinute de societate la un anumit moment, indiferent de faptul dac
aceste active sunt aportate de asociai, sunt procurate din mijloace proprii sau sunt procurate din mijloace
atrase. Capitalul social arat nivelul minim al activelor pe care trebuie s le dein societatea. Din activele care
asigur intangibilitatea capitalului social nu pot fi pltite dividende. Dac activitatea, ntr-o anumit perioad,
s-a dovedit a fi ineficient, iar societatea a avut pierderi i valoarea activelor a sczut sub mrimea capitalului
social, la sfritul exerciiului financiar organul de decizie i control al societii trebuie s hotrasc fie
ntregirea, fie reducerea capitalului social la valoarea real a activelor500. Dac societatea a activat eficient, la
sfritul exerciiului financiar societatea va obine beneficii i asociaii vor putea participa la mprirea lor.
- Capitalul social i pasivul societii. Potrivit regulilor de eviden contabil, mrimea capitalului social
figureaz la pasiv. Capitalul social, pe lng faptul c indic nivelul minim al activelor de care trebuie s
dispun societatea, indica i sursa acestui patrimoniu, care, n esen, nu este altceva dect datoria societii
fa de asociaii si. Asociaii, la rndul lor, au un drept de crean complex, care include att dreptuii
patrimoniale (dreptul la dividende; dreptul la o parte din active n cazul lichidrii societii), ct i drepturi
nepatrimoniale (dreptul de a participa la adunarea asociailor cu drept de vot; dreptul la informaie; dreptul
dc control etc), pe care le pot valorifica n modul stabilit de normele legalc i statutare. Creana asupra
societii se materializeaz n cota dc participare la capitalul social, numit i participaiune, parte social sau
aciune, care poate fi valorificat prin: a) nstrinare ctre o alt persoan; b) retragere din societate (numai
n unele forme de societate); c) obinerc a unei pri din active n cazul lichidrii societii.
- Capitalul social i capitalul propriu. Capitalul social nu sc confund integral nici cu capitalul
propriu al societii. Dup cum am indicat anterior, capitalul social indic sursa iniial a capitalului propriu,
i acestea corespund la constituire, cnd societatea a obinut ntregul capital social de la fondatorii si, dar nu
a efectuat nici un fel de operaiuni juridice i, prin urmare, nu a suportat nici cheltuieli, nu a obinut nici
beneficii. Dup nceperea activitii, capitalul propriu, pc lng capitalul social i capitalul de rezerv,
include i beneficiile realizate, dar nedistribuite, alte fonduri formate de societate. Din aceasta rezult c
valoarea nominal a participaiunii unui asociat (acionar) reprezint o fraciune a capitalului social (de
exemplu, 10% din capitalul social), pe cnd valoarea contabil a prii sociale a asociatului depinde de
capitalul propriu al societii, adic cele 10% vor fi suplimentate i de 10% din capitalul de rezerv, de 10%
din beneficiul nerepartizat i de 10% din alte fonduri ale societii.
- Capitalul social i capitalul vrsat. Capitalul social se confund cu capitalul vrsat al societii
atunci cnd asociaii au transmis integral aporturile la care s-au obligat. Exemplu poate servi dispoziia
art.112 din Codul civil, potrivit creia asociatul unic vars integral aportul pn la data nregistrrii de stat.
De regul, la constituire capitalul social este mai mare dect cel vrsat. Art.113 stabilete c, la data
nregistrrii de stat a societii, fiecare asociat este obligat s verse n numerar cel puin 40% din aportul
subscris, pe cnd capitalul social se vars integral n cel mult 6 luni de la nregistrare.
1.3. Procurorul m. Chiinu a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL Lombardul
7 pct.
Daciei din Chiinu. Administratorul lombardului solicit asisten juridic i afirm
c capitalul social al acestui lombard este de 100 000 lei, pe cnd capitalul social
minimal pentru SRL este mult mai mic. Consultai administratorul i elaboraii o not
informativ n care explicai care norme au fost violate i ce trebuie s ntreprind
administratorul pentru a evita dizolvarea?
Legislatia RM prevede expres un capital social prevazut pentru lombarduri, in functie de amplasament, si
anume daca lombardul este in localitati municipale trebuie sa aiba un capital de cel putin 25000$ SUA iar in

localitatile rurale de cel putin 15000$ SUA. Avind in vedere situatia noastra concreta, lombardul este
amplasat in Chisinau, deci este considerat intr-un municipiu, si deci el nu a respectat norma minima a
capitalului social cerut, in conditiile valorii curente a $ pe piata, avind numai 8, 333$ SUA. Astfel in cadrul
acestui lombard nu s-au respectat prevederile legii si lui ii pot fi anulate atit faptul inregistrarii cit si actele de
constituire si poate fi declarat nul.
Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.
1.1. Caracterizai formele de majorare a capitalului social a SRL.
3 pct.
.Modalitati de majorare
-majorarea capitalului prin cresterea valorii nominale a actiunilor. Consiliul sau adunarea generala poate
decide majorarea capitalului social prin cresterea valorii actiunilor plasate fie din contul rezervelor societatii
fie prin reevaluarea bunurilor societatii, fie prin aporturile suplimentare ale actionarilor. Majorarea implica:
adoptarea deciziei de majorare, inregistrarea majorarii capitalului social la camera inregistrarii de stat,
retragerea din circuit a actiunilor plasate si inlocuirea lor cu o valoare nominala mai mare.
-Majorarea capitalului prin emisiune suplimentara de actiuni. O emisiune suplimentara de actiuni se face
numai daca emisiunea plasata la fondarea societatii a fost inregistrata la comisia nationala a valorilor
mobiliare-CNVM. Nu pot fi emise actiuni noi pina cind nu sint platite cele din emisiunea precedenta.
Emisiunea poate fi inchisa sau deschisa. Emisiunea se face in limita actiunilor autorizate spre plasare. Actul
de constituire trebuie sa prevada actiunile autorizate spre plasare si actiunile plasate.
Emisiunea suplimentara de actiuni prin metoda inchisa- etape
-adoptarea de catre emitent a hotaririi privind emisiunea de actiuni se adopta de organul care decide
majorarea capitalului adica de consiliul directoriu sau de adunarea generala. Emisiunea inchisa se face
numai intre persoanele indicate in lista aprobata prin majoritatea de voturi ale actionarilor, consiliul societatii
de tip inchis nu poate majora capitalul prin emisiune suplimentara de actiuni.
-Plasamentul actiunilor emisiunii suplimentare se face intre persoanele cu un astfel de drept. Daca se
platesc cu capitalul emitentului actiunile emisiunii suplimentare vor fi impartite intre actionarii societatii fara
plata proportional numarului de actiuni detinute.
-Adoptarea de catre emitent a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii. Consiliul adopta o dare de seama
asupra rezultatelor emisiunii unde se inscriu persoanele care s-au subscris la actiunile emisiunii suplimentare
-Inregistrarea la CNVM a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii. In termen de 15 zile de la data
incheierii plasamentului emitentul trebuie sa prezinte o dare de seama privind emisiunea suplimentara.
Comisia nationala ezamineaza actele prezentatev si daca le gaseste intocmite legal decide inregistrarea
emisiunii suplimentare inchise
-Operarea in actul de constituire al emitentului a modificarilor si completarilor determinate de
rezultatele emisiunii. Daca CNVM a inregistrat o emisiune suplimentara emitentul prezinta actele necesare
la camera inregistrarii de stat pentru a face modificari in actul de constituire dictate de majorarea capitalului
social.
-Consemnarea in registru a datelor privind noii actionari care au dobindit actiunile emisiunii
suplimentare si eliberarea de extrase din registru.
Emisiunea publica a actiunilor.
-adoptarea de catre emitent a hotaririi privind emisiunea actiunii
-pregatirea si aprobarea de catre emitent a prospectului ofertei publice. Prospectul este un document al
emitentului cu informatii necesare investitorilor la adoptarea deciziei de a procura actiuni ale emisiunii
suplimentare ce se plaseaza prin oferta publica.
-Inregistrarea ofertei publice a actiunilor la CNVM
-Deschiderea de catre emitent a unui cont provizoriu in valuta nationala pentru acumularea mijloacelor
banesti obtinute in procesul plasamentului actiunilor emisiunii suplimentare.
-Imprimarea actiunilor materializate
-Dezvaluirea informatiei cuprinse in prospectul emisiunii de actiuni
-Plasamentul actiunilor adica vinzarea actiunilor subscrise
-Aprobarea de catre emitent a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii
-Inregistrarea la comisia nationala a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii si declararea emisiunii ca
fiind efectuata sau neefectuata.
-Operarea in actul de constituire al emitentului a modificarilor si completarilor dictate de rezultatele emisiunii
-Inchiderea actului provizoriu si transferarea mijloacelor lui pe un cont current al emitentului
-Introducerea in registrul actionarilor a datelor noilor actionari

1.2. Comparai procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului 5 pct.
nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor
asociai.
majorarea CS din contul beneficiilor nerepartizate ale societatii. In acest caz se realizeaza o crestere de
capital daca adunarea generala decide incorporarea beneficiului in capitalul social, concomitant si cresterea
valorii partipaciunilor fiecarui asociat. O crestere similara a capitalului si a apartipatiunilor are loc in cazul
reevaluarii unor tipuri de active ale societatii(a activelor imobile) . in aceste cazuri partipatiunile tuturor
asociatilor cresc proportional si nici unul din ei nu este lezat in drepturi
noi aporturi- acestea pot fi depuse de catre asociati, care au dreptul sa-si mentina influenta in societate, dar si
de terti. CS se poate majora prin aporturile suplimentare, dar neproportionale, ale tuturor asociatilor,, prin
aporturile numai a unor asociati sau prin aporturile unor terti..
1.3. Administratorul SRL OTTT la 1 decembrie 2008 a depus la Camera nregistrrii de
7 pct.
Stat cererea de majorarea capitalului su social din contul aportului unui cetean
strin, care urma pn la 15 ianuarie 2009, s importe n Moldova i s depun n
capitalul social utilaje de conservare a legumelor. Camera nregistrrii de Stat a refuzat
nregistrarea modificrii n actele de constituire, indicnd c nregistrarea poate fi
efectuat doar dup importul utilajelor n R. Moldova i predarea lui SRL OTTT.
SRL OTTT, dorind s beneficieze de facilitile fiscale prevzute de Codul fiscal i
Hotrrea Guvernului nr.102 din 30.01.2007 i considernd ca decizia este
nentemeiat, a atacat-o n judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
nregistrarea modificrilor actului de constituire a societii n Registrul de stat al ntreprinderilor i
organizaiilor n cazul majorrii capitalului social se efectueaz dup vrsarea efectiv a aporturilor i
includerea acestora n bilanul societii. La nregistrarea de stat se va face dovada vrsrii aporturilor.
Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societii pe aciuni.
1.1. Descriei procedeele de majorare a capitalului social al societii pe aciuni.
3 pct.
a) mrirea valorii nominale (fixate) a aciunilor plasate; i/sau
b) plasarea de aciuni ale emisiunii suplimentare.
La majorarea valorii nominale a aciunilor, cota deintorilor acestora va rmne neschimbat.
Surse ale mririi capitalului social pot fi:
a) capitalul propriu al societii n limita prii ce depete capitalul ei social; i/sau
b) aporturile primite de la achizitorii de aciuni.
Mrirea valorii nominale (fixate) a aciunilor plasate se efectueaz n proporie egal pentru toate aciunile
societii, dac statutul nu prevede c aceast mrire a valorii se extinde asupra aciunilor de o clas sau de
cteva clase.
Capitalul social nu poate fi mrit i aciunile nu pot fi emise pn nu vor fi pltite integral aciunile din emisia
precedent.
Plasarea emisiunii suplimentare este procedura prin care SA emita actiuni in corespundere cu legea si cu
statutul societatii cu scopul de a mari capitalul social. Emiterea poate fi de 2 feluri: emisiune inchisa sau
publica.
1.2. Comparai procedura majorrii capitalului social prin majorarea valorii nominale a
5 pct.
aciunilor cu procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentar de
aciuni.
Marimea valorii nominale a actiunilor plasate reprezinta majorarea cuantumului actiunilor actionarilor fara ca
cota detinatorilor acestora sa se schimbe. Sursa acestei metode de marire a capitalului social poate fi capitalul
propriu al societatii si aporturile primate de alti achizitori de actiuni. Marimea valorii nominale plasate se
efectueaza in proportii egale pt toate actiunile societatii daca statutul soc nu prevede ca aceasta marire a
valorii se extinde asupra actiunilor de o clasa sau citeva clase. Spre deosebire a marimii valorii nominale a
actiunilor procedura de plasare de actiuni ale emisiunii suplimentare este urmatoarea: emiterea suplimentar
de aciuni se efectueaz dup nregistrarea de stat a aciunilor plasate la nfiinarea societii; cndiiile emiterii
suplimentare de aciuni, inclusiv costul plasrii lor, vor fi aceleai pentru toi achizitorii de aciuni. Costul
plasrii aciunilor de aceeai clas va fi nu mai mic dect valoarea nominal sau valoarea fixat a

acestora;Societatea pe aciuni are dreptul s emit aciuni prin emisiune nchis sau public; Aciunile
emisiunii suplimentare pltite n ntregime cu activele nete (capitalul propriu) ale societii se repartizeaz
ntre acionarii societii fr plat, n corespundere cu clasele i proporional numrului de aciuni care le
aparin; nscrierile n legtur cu emisiunea suplimentar de aciuni se fac n registrul acionarilor n baza
Certificatului nregistrrii de stat a valorilor mobiliare i a listei subscriitorilor de aciuni din emisiunea
respectiv.
1.3. Acionarul Vldescu a atacat hotrrea adunrii generale a acionarilor S.A. 7 pct.
Rdeanu, prin care a fost decis majorarea capitalului social din contul beneficiilor
nerepartizate. n motivarea sa, reclamantul a artat c majorarea capitalului social s-a
fcut numai pentru aciunile ordinare emise de societate. Reclamantul deine aciuni
prefereniale de aceeai valoare nominal ca i aciunile ordinare i, deci, n rezultatul
majorrii capitalului social trebuie s creasc i valoare nominal a aciunilor
prefereniale. n referin S.A. Rdeanu a menionat c, potrivit actului su de
constituire, majorarea se face numai pentru aciunile ordinare, dar nu i pentru cele
prefereniale. Cum trebuie soluionat litigiul?
Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL.
1.1. Caracterizai formele de reducere a capitalului social al SRL.
3 pct.
. Articolul 34. Reducerea capitalului social
(1) Societatea este n drept, iar n cazurile prevzute de lege este obligat, s-i reduc capitalul social.
(2) Capitalul social al societii poate fi redus prin:
a) reducerea proporional a valorii nominale a tuturor prilor sociale;
b) stingerea prilor sociale dobndite de societate.
(3) Dac reducerea capitalului social nu este motivat de pierderi, restituirea ctre asociai a unor fraciuni
din aporturi se efectueaz de ctre societate numai dup nregistrarea de stat a modificrilor operate n actele
de constituire, modificri determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai trziu de 3 luni de la data
nregistrrii de stat.
(4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege
1.2. Comparai procedura de reducere a capitalului social al SRL i mprirea unor active
5 pct.
ntre asociai cu procedura de reducere a capitalului social n legtur cu diminuarea
activelor sub mrimea capitalui social stabilit de actul de constituire.
Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind org suprem considera ca activele societatii nu
sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar pentru atingerea scopului propus sint suficiente active
mai mici, poate decide micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa
inform creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CS actele cu
privire la reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in natura
reducerea in legatura cu diminuarea activelor in cazul in care societatea activeaza inefficient si valoarea
activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si
egalarea lor cu marimea declarata a CS fie reducerea CS pina la nivelul activelor nete.
1.3. Asociatul SRL OTTT Ctalin Sudoreanu a depus la Camera nregistrrii de Stat o 7 pct.
cererea de dizolvare a SRL n legtur cu faptul c activul societii s-a diminuat i
constituie doar 40 % din mrimrea capitalului social declarat. Cum urmeaz s fie
soluionat litigiul?
CS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu este prevazut in CC ca
un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL prevede ca societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea
activelor nete ale societatii este mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a fiecarui an
financiar urmator. AG e obligate sa decida reducerea CS. Dac, societatea nu va reduce capitalul su social,
la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ea poate fi lichidat prin hotrre
judectoreasc.