Nscut ntr-o familie burghez i catolic, adopt ateismul nc din adolescen , hotrndu-se s- i

dedice viaa scrisului i studiului. l ntlnete pe Jean-Paul Sartre, cu care va lega pe parcursul
ntregii viei o relaie de iubire i prietenie devenit legendar. ncepe ceea ce va numi faza "moral"
a vieii sale, obiectivat mai nti prin eseul Pyrrhus et Cinas (1944), romanul L'Invite i, n sfrit,
publicarea lucrrii filozofice Pour une morale de l'ambigut, n 1947. Alturi de Jean-Paul Sartre, va
construi proiectul existenialist, deopotriv etic, filozofic i literar, al intelectualuluiangajat. Militeaz
public alturi de acesta, criticnd poziia Franei n conflictul din Algeria i manifestndu-se n
general mpotriva colonialismului anacronic i a oricrei opresiuni colective sau individuale.
n 1949 apare faimoasa sa lucrare Le Deuxime sexe (Al doilea sex), n care e descris cu
splendida acribie argumentativ o istorie a opresiunii feminine de-a lungul secolelor i o tipologie a
caracterelor deformate astfel de o tradiie milenar. Tratatul, considerat o biblie a feminismului,
pornete de la principiile existeniale asupra contingenei i libertii expuse n cartea
lui Sartre, Fiina i neantul.
Respingnd mitul pios i rizibil al "eternului feminin", ideea unei "naturi" feminine ca esen imuabil
i etern, statueaz celebrele cuvinte: "Femeie nu te nati, ci devii". n anii urmtori, dup premiul
Goncourt acordat pentru romanul Les Mandarins, interesul su se va ndrepta spre scrierile
autobiografice, n care va descrie cu precdere anii petrecui lng Sartre n diversele angajri i
evenimente ale epocii. Particip alturi de el la multiple aciuni publice i la redactarea revistei Les
Temps modernes, ngrijindu-se n acelai timp i de buna editare a manuscriselor sartriene. Moare,
zi dup zi, la ase ani dup moartea lui, lsnd n urm o remarcabil oper literar, eseistic i
memorialistic. n La Crmonie des adieux va nregistra aceste ultime cuvinte ale lui Sartre:
"Moartea nu ne va reuni. Aa stau lucrurile. Cu toate astea, e splendid n sine c am reu it s ne
trim vieile n armonie pentru atta vreme." Trupul su va fi ngropat n cimitirul Montparnasse,
alturi de cel al lui Sartre.