1. Fibrele optice dopate utilizate n sistemele de comunicaii de mare vetez.

fibra dopata cu pamanturi-rare.

Ideea doparii fibrelor optice cu ioni de pamanturi-rare ( Nd3 + ) pentru realizarea de amplificatoare a fost
investigata incepand cu anul 1964. Primele amplificatoare pe fibra erau pompate cu ajutorul lampilor flash si
lucrau in mod pulsat.Pe la mijlocul anilor 1980,a fost dezvoltata o tehnologie de depunere a ionilor de
pamanturi-rarein fibrele de siliciu mono-mod, iar in 1987 s-a realizat primul EDFA. In 1989 s-au folosit noile
diode laser InGaAsP pentru pomparea EDFA la 1480 nm. Ionii de pamanturi-rare cu care este dopat miezul
fibrei pot exista in mai multe stari energetice discrete in functie de energia sistemului. Puterea de pompaj a
lungimilor de unda corespunzatoare propagandu-se prin miezul fibrei dopate abate sistemul fizic dela echilibrul
termic, unde titii ionii sunt lpe nivelul energetic minim. Lungimile de unda pompate trebuie sa corespunda
uneia dintre tranzitiile de absorbtie. Asemenea pompaje fac ca o fractiune importanta dintre ioni sa ramana pe
nivelul lor energetic ridicat, nivel meta-stabil. Pentru a recastiga distributia de echilibru , electronii excitati se
reintirc la starea lor de baza fei spontanl, sau acestia pot fi stimulati pentru a face acest lucru cu ajutorul
fotonilor incidenti care au exact energia corespunzatoare tranzitiei laser. Populatia nivelului energetic metastabil scade exponential cu o constanta de timp numita durata de viata de emisie spontana ( 10 ms pentru Er ).
Fotonii emisi spontan au faza si polarizarea aleatoare, se propaga prin fibra in ambele directii si sunt amplificate
in acelasi mod ca si fotonii de semnal. In amplificxatorul pe fibra emisia spontana amplificata constituie sursa
de zgomot. Emisia stimulata produce fotoni care au aceeasi frecventa, faza, polarizare si directie de propagare
ca si fotonii semnal. Datorita absorbtiei de la starea de baza GSA (signal ground state absorption), unda
semnal, pe timpul propagarii pe fibra optica , este atenuata. GSA este proportia din populatia in starea de baza ;
pentru a obtine un castig net , populatia cu nivel meta-stabil de marime mediata trebuie sa fie superioara
populatiei aflata in starea de baza.
In mod obisnuit, un astfel de amplificator pe fibra optica este realizat din urmatoarele componente : fibra dopata
cu pamanturi-rare, cuploare dichroice, laseri semiconductoare de pompaj, izolatori si egalizatori de castig.
Unele dintre caracteristicile componentelor pe fibra optica care ar avea un impact asupra performantei unui
amplificator pe fibra optica sunt :
-pamanturile-rare ( tip, concentratie, profil ,etc.)
-caracteristicile fibrei optice (matricea sticlei, NA, pierderi, lungime )
-laserul de pompaj (lungime de unda si configuratie)
-alte absorptii si pierderi prin imprastiere (izolatoare, filtre).
Pentru a optimiza performanta unui amplificator pe fibra optica si pentru alegerea corespunzatoare a
componentelor sale, devine necesaramodelare cu acuratete a amplificatorului. Pentru a asigura simularile
numerice, trebuie mai intai sa se determine experimental proprietatile fundamentale ale ionilor pamanturi-rare
incorporati in fibra optica.
EDFA in banda L.
Prima generatie de amplificatoare pe fibra optica dopata cu erbium a fost destinata pentru asa numita
banda conventionala banda C : 1530-1560 nm. Avand drept suport sticla cu aluminiu-siliciu,spectrul cel mai
larg si castig plat pentru un EDFA-in banda C se pot obtine cand populatia la nivel meta-stabil cu lungime
mediata este de aproximativ 68 % . Ideea reconfigurarii EDFA pentru performanta optima la un nivel
metastabil, mediu de inversie de ~ 35 % si astfel sa se obtina alt castig de 40 nm in fereastra 1570 la 1610 nm
dateaza din anii 1990, iar in anul 1992 a fost descrisa functionarea la zgomot mic a unui amplificator cu fibra
optic adopata cu erbium in banda cu lungime de unda mare ( banda L = 1570 - 1610 nm).
Comparativ cu EDFA-urile conventionale, EDFA-urile in banda L prezinta coeficient de castig si
eficienta de conversie a puterii mai mici. Principalul motiv pentru aceasta este castigul ridicat din banda 1530
-1560 nm si cantitatea mare a emisiei spontane amplificate (ASE), generata in apropierea capetelor fibrei.
Aceasta ASE este emisa de la fibra dopata cu erbium (EDF) iar puterea pompata necesara pentru generarea sa
este pierduta.
Metodele de imbunatatire a castigului pentru un EDFA in banda L au fost investigate si verificate
experimental, astfel :
- o metoda consta in aplicarea unui reflector de feedbakc ASE pentru a reduce pierderile de ASE si astfel
sa creasca castigul si puterea de iesire; s-a obtinut astfel un castig imbunatatit cu 6 dB la o singura
lungime de unda lucrand la 1588 nm;

o alta metoda foloseste puterea daunatoare a emisiei spontana amplificata in banda 1590 nm ca sursa de
pompaj secundara pentru o portiune EDF nepompata;
Configuratii de castig imbunatatit bazate pe acest procedeu, in principiu, pot fi :
a) primul etaj al unui EDFA in banda L nu este pompat din exterior si propagarea spre inapoi a ASE
dezvoltata in al doilea etaj de amplificare (pompat din exterioe) este utilizata pentru inversia de
populatie a primului etaj,
sau
b) etajul al doilea nu este pompat extern si propagare spre inainte a ASE dezvoltata in primul etaj este
utilizata pentru imbunatatirea castigului; s-a obtinut astfel cresterea eficientei conversiei de putere de
la 11,7 % la 25,7 %, cu un factor de zgomot mai mic de 1 dB.
Tehnologii de amplificare in benzile O si S.
Dezvoltarea amplificatoarelor pe fibra optica acoperind noi benzi in completare la C si L, analizate mai
inainte, asigura extinderea capacitatii de transmisie pe fibra optica si vor genera noi aplicatii. De exemplu,
banda O (1260 1360 nm) este un domeniu cu dispersie zero pentru fibra optica monomod, ceea ce faciliteaza
transmisia semnalelor cu mare viteza fara efecte de dispersie. Utilizarea benzii S (1460 1530 nm ), care poate
fi combinata cu benzile C si L, poate creste semnificativ numarul de canale si capacitatea de transmisie in
domeniul lungimilor de unda multiplexate ( WDM ) in cadrul retelelor fotonice de cu trasee medii si lungi.
Tehnologiile de ampificare in banda O utilizeaza amplificatoare pe fibra optica dopata cu
praseodymium( PDFA) si tehnologii de ampificare in banda S utilizeaza amplificatoare pe fibra optica dopata
cu thulium (TDFA ) sau cu erbium (EDFA). Nivelele energetice ale ionului de praseodymium ( P r3+ ) utilizate
pentru amplificare in banda O sunt prezentate in figura. In aceasta, amplificarea in banda O foloseste tranzitia
de emisie stimulata 1G4 3H5 . Existenta unui alt nivel ( 3F4 ) la 3000 cm-1 sub nivelul ( 1G4 ) al acestei
tranzitii inseamna ca ionul excitat poate rezona cu vibratia franjurilor din fibra dopata cu P r3+, avand ca rezultat
relaxarea termica fara emisie
( tranzitie non-radiativa).In acest caz, pentru a obtine eficienta in amplificarea aptica, sticla folosita ca material
pentru fibra opticatrebuie sa o faca pe aceasta astfel incat sa impiedice aparitia tranzitiilor non-radiative. Pentru
aceasta se foloseste sticla cu fluorura de indium..Folosind ca sursa de pompaj o dioda laser (LD) la 980 nm,
acest amplificator asigura o buna caracteristica de amplificare, si anume, un castig de 20 dB sau mai mult, o
iesire de 20 dB si un factor de zgomot de 5,5 dB in domeniul lungimilor de unda 1276-1310 nm. Pentru a
realiza un amplificator cu dimensiuni reduse, trebuie redus diametrul bobinei, lucru ce duce la cresterea
presiunii de indoire aplicate asupra firului, ceeace conduce la micsorarea duratei de viata a acesteia.Fibra cu
fluorura are rezistenta mecanica mai mica decat fibra cu silica, iar diametrul bobinei nu poate fi mai mic de 75
mm, pentru a garanta o durata de viata de 25 ani cu o probabilitate de defectare de 10 -6 . Pentru a compensa
aceasta crestere a presiunii de indoire asupra fibrei cu fluorura, a fost proiectata o noua fibra cu un diametru mai
mic de 80 m fata de 125 m cat au fibrele conventionale. In acest caz, se mentine durata durata de viata de 25
ani ,cu probabilitatea de defecatre de 10-6 , folosind o bobina cu diametrul de 31 mm, ceeace este la jumatatea
diametrului comventional. Un astfel de amplificator compactizat realizeaza o iesire de 13 dBm si un castig de
15 dB sau mai mult in domeniul lungimilor de unda 1287 1318 nm. In plus, inlocuirea amplificatoarelor
conventionale cu acest tip de PDFA ,asigura ulilizarea lui in noi aplicatii cum ar fi ca post-amplificatoare in
sisteme de emisie si in canala dev amplificare optice add / drop ( OADM ).
Amplificatoare pe fibra optica in banda S
Aplificatoarele pe fibra optica dopata cu pamanturi rare se pot realiza in doua moduri :
1-folosind drept mediu de amplificare o fobra optic adopata cu thulium ( Tm3+ ) TDF;
2-Folosind un TDFA in banda S , care este un TDFA conventional care are insa domeniul de amplificare extins
in banda S. Diagrama nivelului energetic a ionilor de Tm3+ este prezentata in figura 24(a). Amplificarea in banda
S face uz de emisia stimulata intre nivelele 3H4 si 3F4. Pentru a face aceasta amplificare mai eficienta se va
utiliza sticla cu fluorura.
Aici, nivelul 3H4 superior are un timp de viata fluorescent mai mic decat stratul inferior 3F4.
Ca urmare, o inversie de populatie formata in cadrul primului proces de excitatie de la starea fundamentala 3H6
catre nivelul inferior 3F4 si de catre al doilea proces de excitatie care excita ionii acumulati pe nivelul inferior
3
F4 spre nivelul superior 3H4. In spectrul de castig TDF apare un varf de castig la 1460 nm intr-o stare ridicata
a inversiei de populatie, dar la un nivel de 40% a starii inversiei de populatie, se obtine o amplificare de banda

cu un impuls in centrul benzii S.Pentru a forma o asemenea inversie de populatie relativ scazuta de 40%,
trebuie aplicata o metoda specifica pentru doparea fibrei cu ioni Tm3+ . Adaugarea a circa 6000 ppm de ioni Tm3+
micsoreaza distanta dintre ioni si genereaza o intersectare a acestora si, ca urmare, creste numarul de ioni
excitati pe nivelul inferior 3F4. Daca se foloseste un egalizator de castig (gain egalizer-GEA ), se poate obtine un
castig superior de 26 dB, o excursie in castig de 0,6 dB si un factor de zgomt de 6 dB sau mai mic in domeniul
lungimilor de unda 1480- 1510 nm, prezentand caracteristici de amplificxare excelente. In cazurile prezentate,
pentru ambele procese de excitatie s-au folosit diode semiconductoare laser.La utilizarea concreta in practica a
unui astfel de amplificator, trebuie asigurat controlul acestuia astfel incat castigul la fiecare lungime de unda a
semnalului sa fie fixat; adica orice fluctuatie in castig cauzata de canal si de fluctuatiile termice trebuie sa fie
suprimate. Deoarece intr-un EDFA numai doua nivele contribuie la amplificare , un asemenea control poate fi
realkizat prin monitorizarea semnalului pentru o singura lungime de unda si prin ajustarea puterii de pompaj
astfel incat castigul pentru acel semnal este fixat. Spre deosebire de acesta, intr-un TDFA la obtinerea
amplificarii contribuie trei nivele ceeace previne mentinerea constanta a castigului prin metode la fel de simple
ca cele din cazul EDFA. Un raspuns la aceasta problema ar fi mentinerea constanta a puterii de pompaj in timp
ce se controleaza puterea produsa de o singura sursa de lumina amplasata la interior(care este dedicata
monitorizarii unui semnal) astfel incat sa mentina castigul acestui semnal constant. Rezultatul final este
obtinerea unui sistem de vcontrol la fel de simplu ca in cazul EDFA. Folosind acest procedeu, se poate obtine o
excursie de castig mai mica de 0,6 dB pentru o modificare a semnalului de intrare corespunzand modificarii de
la 100 canale la 1 canal.
Amplificatoare EDFA in banda S
Ionii de erbium Er3+ pot prezenta emisie simultana si in banda S, iar castig se obtine prin formare de in versie a
populatiei ridicata. Totusi, castigul din banda C esta mai mare decat cel din banda S, iar efectul oscilatiei laser
si emisia spontana amplificata ( ASE ) mare cre apar in banda C produc o inversie de populatie scazuta. Ca
urmare, in general, este dificil sa se obtina castig mare in banda S. Pentru a se evita efectul oscilatiei laser si
ASE se utilizeaza filtre distribuite in scopul producerii de pierderi in toata gama de aplificare. Acest fenomen
conduce la obtinerea de castig ridicat in banda S. Acest amplificator are un castig mai mare de 21 dB si un
factor de zgomot mai mic de 6,7 dB in domeniul lungimilor de unda 1486 1518 nm.
Amplificatoare in banda S+C si un amplificator CWDM
La introducerea unui sistem de transmisie CWDM cu opt canale s-a constatat ca scala transmisiei este
determinata de catre durata pierderilor.Ca urmare,in transmisia CWDM amplificarea optica trebuie sa actioneza
pe un domeniu larg al lungimilor de unda cuprins intre 1470 si 1610 nm. Cu toate ca tehnologia
amplificatorului EDTFA poate acoperi amplificarea in intr-un sistem cu patru canale in regiunea cu lungime de
unda mare (1550 1610 nm ), un TDFA de unul singur este insuficient pentru un sistem cu patru canale cu
lungime de unda scurta, deoarece limita superioara este 1510 nm. Pentru a acoperi aceasta regiune a fost
dezvoltata o tehnologie de amplificare in banda S+C prin conectarea unui TDFA in serie cu un EDFA in banda
S, obtinandu-se amplificare hibrida TDFA-EDFA. Acest montaj poate asigura o amplificare semnificativa in
benzile S si C. Semnalele CWDM de intrare sunt divizate corespunzator celor pentru domeniul 1470 1530 nm
cu patru canale cu lungime de unda mare. Semnalele cu lungime de unda mica sunt amplificate de catre
amplificatorul hibrid TDFA EDFA, iar cele din partea cu lungime de unda mare de catre amplificatoril de
banda larga EDTFA. Dupa amplificare, aceste semnale sunt recombinate si redate la iesire. Cu etajul
amplificator hibrid se obtine un castig ridicat ( 80 nm ) in domeniul extins 1460 1540 nm prin combinarea
castigurilor TDFA si EDFA, iar castiggul ridicat din regiunea 1540 1620 nm se obtine cu etajul EDTFA.
Pentru etajul EDFA este necesara o egalizare de castig mare, mult peste 39 dB. Pentru a suprima orice crestere a
factorului de zgomot produsa de aceasta egalizare, trebuie ca fibra EDTFsa fie divizata in trei sectiuni, iar intre
acestea sa se introduca GEQ. Un castig mai mare de 20 dB si un coeficient de zgomot mai mic de 8 dB pentru
un semnal de intrare de -20 dB / canal x 8 canale.
Amplificatoare pe ghiduri de unda optice dopate cu ERBIUM EDWA
Un amplificator pe ghid de unda dopat cu erbium EDWA consta dintr-un ghid de unda realizat pe un substrat de
sticla amorfa dopata cu erbium. Atomii de erbium asigura amplificarea in sticla in fereastra fibrei otice 1550
nm. Ghidul de unda insusi este o crestere localizata a indicelui de refractie in sticla optica. Ijn timp au fost

dezvoltate numeroase metode pentru realizarea ghidului de unda in sticla dopata cu erbium. Procesul de
realizare a ghidului de unda in sticla dopata cu erbium consta in doua etape principale. Prima etapa consta in
pregatirea materialului dopat. Un bloc de sticla este preparat utilizand procedee standard de topire si adaugand
erbium sub forma de pudra a oxidului de erbiu. Pentru realizarea de amplificatoare pe ghiduri de unda in sticla
dopata cu erbium, in mod curent se folosesc doua tipuri de oxid-sticla : silicat de aluminiu si fosfat de aluminiu.
Avantajul principal al acestor sticle consta in aceea ca acestea accepta un nivel de dopare foarte ridicat ( peste
1026 atomi / m3 ), ceeace este de cel putin 100 ori mai ridicat decat pentru sticla siliconica. In timpulm prepararii
acestor sticle, trebuie acordata atentie speciala pentru a elimina impuritatile de OH, care ar crea ioni de erbium
pompati nerefractivi. A doua etapa consta in realizarea ghidului de unda. Folosind procedeul schimbului de
ionii in masa de oxid de sticla sunt realizate canale ghid de unda.Aceste canale sunt apoi arse la cativa microni
mai jos fata de suprafata sticlei. Arderea ghidurilor de unda asigura stabilitatea acestora si le optimizeaza
performantele. O alta metoda promitatoarede realizare a ghidurilor de unda in fibra optica dopata cu erbium
este procedeul de depunere prin pulverizare ( sputering - efect datorit bombardarii catodului cu ioni pozitivi ).
In cadrul acestui proces, ionii din masa sticlei sunt scosi sub actiunea ionilor de iradiere. Masa de sticla,folosita
drept tinta de pulverizare, formeaza un strat subtire de sticla dopata cu erbium pe o placheta de silice. Dupa un
proces de acoperire , pelicula subtire este transformata in canale ale ghidurilor de unda. Aceste canale ghiduri
de unda pot suporta moduri limitate superior cu pierderi de propagare moderate cad sunt protejate cu un strat
acoperotor. Amplificatoarele EDWA sunt in mod inerent compacte. De exemplu,unul din cele mai mici blocuri
de amplificare, prezentand un castig de 15 dB la 1535 nm, este realizat intr-o capsula cu dimensiunile 130 x 11
x 6 mm.Pe langa dimensiuni reduse, EDWA - urile ofera deasemeni un raport pret / performanta mai bun decat
EDFA urile pentru acces si aplicatii in retea metropolitana. Pentru trasee mari de transmisie WDM, unde este
necesara performanta superioara, devin necesare mai multe puncte de amplificare EDFA.
EDWA mai are avantajul ca mosteneste calitatile fundamentale ale EDFA, cum sunt factor de zgomat scazut,
dependenta neglijabila de polarizare si absenta diafoniei intercanalelor. Majoritatea avantajelor intrinseci ale
EDWA urilor provin de la abilitatea acestora de a asigura castig ridicat in trasee optice foarte scurte. Acest
castig ridicat in trasee optice foarte scurte se obtine prin amplificarea unor nivele ridicate de dopare a sticlei cu
erbium, ceeace maximizeaza creartea de castig mare pe unitatea de lungime. Totusi aici exista si o limitare: cu
cat se adauga sticlei mai multi ioni de erbium cu atat acestia devin mai apropiarti ceeace duce la cresterea
ciorchinilor formati. Cand sunt excitati, ionii de erbium aceste grupari incep schimbul energetic. Cand acest
fenomen apare, ionii de erbium isi reduc eficienta. Punctul critic al acestui proces consta in gasirea
compromisului intre nivelul ridicat de dopare cu erbium, care contribuie la realizarea castigului mare pe
unitratea de lungime, si efectele parazita a nivelelor de vdopare ridicate care impiedica ionii de erbium sa
asigure castig. Stabilirea compromisului este cheia realizarii unui dispozitiv integrat de amplificare optica,
fiabil si eficient. Pentru ca un astfel de dispozitiv de amplificare optic asa poata fi utilizat in practica, acesta
necesita si alte componente optice cum sunt ; o sursa de pompaj, un multiplexor, filtre, cuploare directionale si
adaptoare de mod. Abilitatea de a integra toate aceste functii in cadrul unui singur cip asigura trei beneficii
cheie. Fiabilitatea cipului creste deoarece integrarea elimina nevoia imbinarii conectarii) componentelor si, per
total, exista o imbunatatire deoarece sunt necesare mai putine etape pe fluxul de fabricatie.

2. Amplificarea optic prin mprtiere Brillouin stimulat. (SBS)

mprtierea Brillouin stimulat (SBS) este un efect neliniar care se produce n fibrele optice pentru valori
ale puterii de intrare mult mai mari dect cele pentru mprtierea Raman stimulat. SBS se manifest prin
generarea unei unde Stokes care se propag n sens invers semnalului emis i care transport cea mai mare parte
din energia de intrare cnd se atinge pragul Brillouin. SBS se manifest prin generarea undelor Stokes joase
care variaz de la frecvena undei de pompaj incident printr-o contribuie dat de mediul neliniar.SRS n
comparaie cu SBS se poate propaga prin fibra optic n ambele direcii, iar deplasarea Stokes ( 10 Ghz)
pentru SBS este mai mic cu trei ordine de mrime n comparaie cu cea produs pentru SRS. Pragul puterii de
pompaj pentru SBS depinde de lrgimea spectral asociat cu unda pompat i poate avea o valoare sczut, n
jur de 1mW pentru laserii cu und continu pentru pompaj sau pentru impulsuri largi de pompaj, cu lrgimea
mai mare de 1 s. n contrast pentru multe cazuri, SBS se produce pentru impulsuri scurte de pompaj, cu
lrgimea mai mic de 10 ns. Diferenele dintre cele dou tipuri de efecte sunt date de faptul c la SBS particip
fononii acustici, iar la SRS particip fononii optici. Procesul SBS poate fi descris clasic ca o interaciune

parametric ntre unda pompat, unda Stokes i unda acustic. Unda pompat generaz unde acustice prin
procese electrice care au ca efect o modulaie periodic pentru indicele de refracie. Pompajul induce o variaie
a indicelui de refracie i se mprtie prin difracie Bragg. mprtierea radiaiei este mic n domeniul
frecvenelor pentru c variaia Doppler asociat influeneaz viteza acustic A. Acest proces de mprtiere,
poate fi tratat cu ajutorul mecanicii cuantice, dac anihilarea unui foton pompat creaz simultan un foton Stokes
i un fonon acustic.
Dac se consider valori tipice pentru fibrele cu silice se obin valori mai mari comparativ cu cele obinute
pentru coeficientul de ctig Raman. De exemplu, dac se consider gB 5 x 10-11 m/W se obin valori mai mari
cu trei ordine de mrime la p = 1.55 m, comparativ cu cele pentru Raman.

Figura 1. Spectrul de ctig Brillouin la p = 1.525 m pentru: (a) fibr optic cu miez din silice, (b) fibr
optic cu nveli redus i (c) fibre optice cu dispersie deplasat. Scala pe vertical este arbitrar.
n figura 1 este reprezentat spectrul de ctig pentru trei fibre optice diferite, care au structuri i niveluri de
dopare diferite pentru Germaniu n miezul fibrei optice. Msurtorile s-au efectuat utiliznd un laser cu
semiconductori, cu cavitatea extern care opereaz la 1.525 m i folosind tehnica de detecie cu heterodin la
3 MHz rezoluie. Fibra (a) are un miez cu silice pur, adic concentraia de Germaniu este de aproximativ 0.3 %
pe mol.Schimbul Brillouin msurat B 11.25 GHz, verific ecuaia (24 din raportul anului I) pentru aceast
fibr optic dac se utilizeaz viteza acustic valabil pentru volume cu silice. Schimbul Brillouin se reduce
pentru fibrele optice (b) i (c) cu aproximativ inversul dependenei la concentraia pentru Germaniu. Fibra (b)
are o structur cu dou vrfuri, asociat cu spectrul Brillouin care trebuie s rezulte pentru distribuia
neomogen de Germaniu din miez. Se pot obine i trei vrfuri pentru spectrul Brillouin, iar acestea rezult de
la diferenele vitezelor acustice din miezul i din nveliul fibrelor optice.Dac lrgimea impulsului devine mult
mai mic dect timpul de via al fononului, adic T 0 < 1 ns, ctigul Brillouin scade sub ctigul Raman.Pentru
un pompaj cu und continu (cw) sau cvasicontinu, ctigul Brillouin se reduce dac lrgimea sa spectral p
este mai mare dect B. Acest lucru se poate produce dac avem un pompaj n fibre optice multimod sau
pentru un pompaj n fibre optice monomod a crui faz variaz rapid ntr-o perioad de timp mai scurt dect
cea a timpului de viat al fononului TB.Deasemenea, ctigul Brillouin sub condiia de pompaj pentru band
larg, depinde de mrimea relativ a lungimii coerente pentru pompaj. Lungimea de interaciune Lint pentru
SBS, este definit de distana peste care amplitudinea Stokes variaz foarte mult.Dac L coh >> Lint, procesul SBS
este independent de structura modului de la laserul pompat, care furnizeaz o spaiere ntre moduri care
depete B, iar ctigul Brillouin este acelai ca cel pentru laserul monomod dup cteva lungimi de
interaciune. Ctigul Brillouin este redus dac Lcoh << Lint, iar acest lucru se poate aplica la fibrele optice unde
lungimea de interaciune este comparabil cu lungimea L a fibrei optice.
Similar ca la SRS pentru utilizarea SBS n fibrele optice sunt necesare interaciuni ntre undele de
pompaj i undele Stokes. Dac aplicm condiiile pentru regimul staionar la pompajul cu und continu (cw)
sau cvasicontinu, atunci se obin ecuaii cuplate n intensitate similare cu cele din cazul SRS. Diferena const
n semnul lui dIs/dz, care trebuie schimbat la propagarea invers pentru undele Stokes, dar cu pstrarea undei de
pompaj. Se fac cteva simplificri: pentru valori relative mici ale schimbului Brillouin, rezult p s, iar
pentru pierderile din fibrele optice se consider aceleai unde pentru pompaj i pentru Stokes, rezult p s =
.
Pierderile din fibra optic se presupune c sunt neglijabile, adic L = 0.1. Ctigul Brillouin la g 0L = 10
corespunde la un ctig nesaturat al amplificatorului, adic exp[10] 2.2 x 104. Deoarece are loc scderea

pompajului atunci ctigul net este mic. ntre 50 % si 70 % din puterea pompat este transferat la puterea
Stokes pentru bin = 0.001 i respectiv 0.01. Transferul de putere are loc doar n primii 20 % din lungimea fibrei
optice. n figura 7 este reprezentat saturarea ctigului. Este reprezentat G s/GA n funcie de GAbin pentru
diferite valori ale lui GA. Ctigul saturat se reduce cu un factor de 2 sau de 3, pentru G Abin 0.5 cnd GA este
cuprins ntre 20 dB i 30 dB.Aceast condiie este ndeplinit cnd puterea semnalului amplificat devine
aproximativ 50 % din puterea de pompaj de la intrare. Valorile tipice pentru puterea pompat sunt de 1 mW,
iar puterea saturat pentru amplificatoarele Brillouin este de 1 mW, n schimb amplificatoarele Raman pe
fibre optice au valoarea puterii saturate la 1 W.
Ctigul Brillouin al unei fibre optice poate fi utilizat la amplificarea unui semnal slab a crui frecven se
schimb de la frecvena de pompaj printr-o cantitate egal cu schimbul Brillouin B. Pentru profilul ctigului
Brillouin B 100 MHz, lrgimea de band a amplificatorului este n general sub 100 MHz, iar pentru
amplificatoarele Raman pe fibre optice lrgimea de band este n jur de 5 THz. Din acest motiv
amplificatoarele Brillouin pe fibre optice nu sunt utilizate ca amplificatoare i produc doar civa mW pentru
puterea pompat.Creterea exponenial se produce doar dac amplificarea puterii semnalului rmne sub
nivelul puterii saturate. Amplificatoarele Brillouin pe fibr optic pot furniza un ctig de 20-40 dB la o putere
pompat de civa mW. Lrgimea de band, care tipic este < 100 MHz, se poate utiliza n diferite aplicaii pe
fibr optic ce necesit o amplificare selectiv a unei benzi nguste pentru spectrul semnalului incident. Pentru
aplicaii care necesit un ctig constant peste o band larg de frecvene, adic 100 MHz, frecvena laserului
de pompaj poate fi modulat utiliznd un modulator extern. Lrgirea benzii este deci realizat doar prin
reducerea valorii de vrf pentru ctig, iar puterea pompat care este necesar crete pentru aceeai valoare a
ctigului. De aceea, interesul pentru utilizarea amplificatoarelor Brillouin pe fibre optice a sczut pentru c au
fost introduse EDFA pentru sistemele de comunicaii optice.SBS nu are legtur cu amplificatoarele optice dac
lungimea fibrelor optice este mai mic de 10 m, pentru c pragul Brillouin se realizeaz foarte greu. Totui,
SBS poate fi un factor major de limitare pentru amplificatoarele pe fibre optice distribuite, n care amplificarea
se produce la lungimi > 10 km ale fibrelor optice dopate. Aplicaia cea mai important este cnd SBS este
folosit la amplificatoarele care fac parte din sistemele optice de comunicaii.Dac n ecuaiile (29) i (30) se
nlocuiete parametrul pentru pierderi din fibra optic cu ctigul sau dac este negativ, atunci undele de
pompaj i undele Stokes mpreun au ctigul destul de mare ct s acopere pierderile din fibra optic. De
asemenea, pragul SBS se reduce drastic, sub valoarea de 10 W. Dac sunt utilizate SBS n cascad sunt
generate unde Stokes de ordin superior. n practic amplificatoarele Brillouin limiteaz ctigul pentru
amplificatoarele pe fibre optice distribuite la valori foarte mici (< 1 dB/km). Alte aplicaii sunt cele n care SBS
sunt utilizate pentru laseri sau pentru senzori pe fibre optice. Pragul Brillouin poate avea valori mici ( 1 mW)
pentru sisteme de comunicaii optice la 1.55 m, iar pierderile din fibrele optice pot fi sczute cu ajutorul SBS,
adic 0.2 dB/km. De aceea este important pentru proiectarea unui sistem de comunicaii optice s se in
seama i de SBS.Pentru amplificatoarele Brillouin utilizate n benzii scurte se poate obine amplificarea la
valori sczute ale puterii pompate. Este deci posibil s se creasc distana de transmisie sau spaierea dintre
repetoare, dac un laser cw la o lungime de und bine definit, este pompat n direcia opus la modularea
semnalului.Alt posibilitate este de a utiliza amplificarea Brillouin este cea din cazul n care are loc creterea
sensibilitii receptoarelor. Dac un amplificator Brillouin pe fibr optic este utilizat ca preamplificator la
receptor, performanele pot fi limitate de SBS. Factorul de zgomot al amplificatoarele Brillouin pe fibr optic
este foarte mare ( 100), pentru c o mare parte din populaia de fononi acustici [-kT/hB] este la temperatura
mediului ambiant.Lrgimea mic a liniei spectrului de la profilul ctigului Brillouin poate fi un avantaj pentru
amplificarea selectiv a unei benzi nguste de spectru a semnalului, de aceea amplificatoarele Brullouin sunt
cele mai utilizate n band ngust. Principiul de baz este similar cu cel de la detecia homodin, cu deosebirea
c amplificarea are loc pentru semnal.
Alt aplicaie pentru band ngust, este cea ascociat cu spectrul de ctig Brillouin care poate fi utilizat ca
un filtru optic trece band ngust pentru selectarea de canalele din sistemele optice de comunicaii multicanal.
Dac spaierea dintre canale este mare, dar rata biilor este mai mic dect lrgimea de band B, laserul
pompat poate trece s amplifice selectiv un canal paricular. Un avantaj al utilizrii amplificatoarelor Brillouin
pe fibre optice este cel legat de scderea interferenelor dintre canalele unui sistem optic de comunicaii cu mai
multe canale optice.

3.
4. Amplificarea optic prin mprtiere Raman stimulat (SRS)
mprtierea Raman stimulat SRS, limiteaz performanele sistemelor optice de comunicaii cu mai multe
canale pentru transmisie, prin transferul de energie de la un canal la canalele vecine i induce diafonia Raman
ntre canalele de transmisie. n efectele neliniare care apar n fibrele optice, mprtierea Raman spontan ocup
n jur de 10-6 din puterea incident a unui fascicul optic la altul, printr-o schimbare a frecvenei determinat de
modurile de vibraie ale mediului. Acest efect se numete efectul Raman i este descris de mecanica cuantic ca
fiind mprtierea unui foton incident fa de o molecul care face o tranziie ntre dou poziii de vibraie la o
frecven mic a fotonului. Laserul incident acioneaz ca un pompaj pentru generarea radiaiei la schimbarea
frecvenei i se numete und Stokes. mprtierea Raman are diverse aplicaii la procesele de emisie i de
absorbie, ct i la procesul de amplificare. Amplificarea Raman se bazeaz pe mprtierea Raman, cnd un
atom absoarbe un foton i elibereaz un foton cu o energie diferit. Aceast diferen de energie o utilizeaz la
schimbarea strii de vibraie. Procesul poate s creasc sau s scad energia de vibraie a atomilor, dar efectul
este puternic dac se face conversia energiei fotonilor de la intrare n energie de vibraie, care poart numele de
fonon. Deci atomul elibereaz un foton cu energie mai mic dect laserul de la intrare i amplificatoarele
Raman depind de schimbul Raman la lungimi de und mari i de energii mici ale fotonilor. Tranziiile la starea
de vibraie nu sunt fcute brusc i intervalul de acoperire pentru energie depinde de material. SRS se poate
produce cnd un pompaj puternic i un semnal slab la o lungime mare de und, trec simultan prin material.
Pompajul puternic excit atomii, iar fotonii de la lungimea de und a semnalului pot s stimuleze i s emit
energia lor ca un foton suplimentar la lungimea de und a semnalului. Aceast mprtiere Raman stimulat
amplific semnalul de intrare similar cu emisia stimulat la atomii de erbium care amplific semnalul n EDFA.
Ctigul Raman se obine de la lungimea de und pentru pompaj prin schimbarea frecvenei, provenit de la
excitarea de vibraie i care este caracteristic materialului, iar la schimbarea lungimii de und pompate se
schimb direct lungimea de und amplificat. Deci, mprtierea Raman i spectrul ei depind de material.De
exemplu, pentru silice ctigul Raman este cu 13 THz mai mic dect frecvena de pompaj corespunztoare la o
lungime de und cu 100 nm mai mare dect cea de pompaj de la 1550 nm. Aceast caracteristic a amplificrii
Raman se poate folosi la amplificatoarele Raman care pot fi utilizate la lungimi de und specifice care includ
benzi ale spectrului optic unde alte tipuri de amplificatoare nu funcioneaz. Din acest punct de vedere n
anumite benzi ale spectrului optic, amplificatoarele Raman sunt preferate n locul celor de tipul EDFA sau al
altor tipuri de amplificatoare.
mprtierea Raman stimulat este un proces neliniar i seciunea sa transversal este sczut i depinde de
densitatea puterii optice. Deci pentru valori mari ale puterii pompate sunt necesare distane mari de transmisie
prin fibrele optice monomod pentru a se obine valori semnificative ale ctigului i pentru a se atinge pragul de
amplificare Raman. Acest lucru conduce i la creterea zgomotului Raman datorat imperfeciunilor din fibra
optic. Lrgimea de band pentru ctig n domeniul lungimilor de und poate fi controlat simplu prin fixarea
lungimii de und pentru pomaj, dar amplificarea Raman se poate obine n fiecare regiune a ferestrei de
transmisie din fibra optic. Deci amplificarea Raman depinde de puterea surselor de pompaj pentru lungimile
de und la care se lucreaz. La o lungime mic a amplificatorului coeficienii neliniari au valori sczute n
comparaie cu cel de amplificare, iar mprtierea Raman stimulat este foarte sczut n comparaie cu emisia
stimulat a ionilor de Er3+ care poate fi neglijat.
Ctigul Raman obinut n fibrele optice cu silice, se ntinde peste o band de 40 THz pentru frecvene, cu
valoarea de vrf la 13 THz. Acest lucru este evideniat i de natura necristalin a fibrelor optice cu silice. n
materialele amorfe, frecvenele de vibraie moleculare acoper aproape ntreaga band i creaz benzi continue.
Deci aceste fibre optice au un ctig Raman extins peste o band larg i ele pot fi utilizate ca amplificatoare de
band larg. Se consider un laser cw pentru pompaj, care se propag prin fibra optic la frecvena p. Dac
frecvena semnalului este s ea poate fi amplificat deoarece ctigul Raman este mare pentru diferena de
frecvene p - s care trece prin lrgimea de band pentru spectrul ctigului Raman. Dac se utilizeaz doar
pompajul incident de la captul fibrei optice, mprtierea Raman spontan produce un semnal slab care
acioneaz ca un amplificator. mprtierea Raman spontan genereaz fotoni n toat lrgimea de band a
spectrului de ctig Raman. Deci toate componentele frecvenelor din acest spectru sunt amplificate. n cazul
fibrelor optice cu silice pur, gR are o valoare maxim la componenta frecvenei pentru c frecvena de pompaj
scade cu 13.2 THz. Ea crete cnd puterea pompat depete valoarea de prag. Aceast cretere este
exponenial. Deci SRS genereaz undele Stokes dac frecvena este determinat de ctigul Raman, iar

frecvena aceasta se numete de deplasare Raman sau de deplasare Stokes. Pentru EDFA cu un ctig mediu,
care este repartizat de-a lungul unei concentraii sczute a elementului dopant din fibra optic pe mai muli zeci
de kilometri, SRS devine comparabil cu ctigul EDFA i afecteaz ctigul total i spectrul amplificatorului.
Dezavantajul amplificrii Raman este acela c la obinerea unui ctig semnificativ este necesar o putere mare
de pompaj. Se pot estima pragul Raman i coeficientul de ctig Raman. Pentru determinarea spectrului de
ctig Raman se consider cazul unui laser cu und continu (cw) sau cvasicontinu. Aplicaiile SRS pentru
fibrele optice sunt diverse, cum sunt cele legate de laserii i de amplificatoarele care au la baz efectul Raman.
Deci fibrele optice pot fi utilizate la amplificarea unui semnal slab dac semnalul se propag mpreun cu un
pompaj puternic, a crei lungime de und strbate lrgimea de band a spectrului de ctig Raman. n
configuraia de pompaj, naintea fibrei optice, pompajul se propag cu semnalul n aceeai direcie ca i n
propagarea comun din cazul pompajului napoi. Pentru utilizarea unor valori standard ale parametrilor
anteriori, adic pentru: gR = 1 x 10-13 m/W, Leff = 100 m i Aeff = 10 m2, semnalul este amplificat considerabil
pentru P0 1 W. Datele experimentale sunt obinute pentru trei valori ale puterii semnalului de intrare(in
materialulprintat sunt prezentate relatii de calcul si grafice care explica corelatia dintre partea teorerticasimulata si unele rezultate experimentale). Pentru gR = 9.2 x 10-14 m/W, s-au obinut aceleai valori cu cele
teoretice. Factorul de amplificare GA crete exponenial n faza iniial cu P 0, dar se abate de la aceast cretere
pentru P0 > 1 W. Acest lucru duce la saturarea ctigului, pentru c are loc scderea pompajului. Pentru valori
uzuale ale lui P0, adic P0 1 W, puterea saturat din amplificatoarele Raman pe fibr optic este mult mai mare
dect cea obinut n cazul amplificatoarelor ce au la baz laserii cu semiconductori i P 0 1 mW.
Aplificatoarele Raman pe fibre optice pot s amplifice uor semnalul cu un factor 1000, adic cu 30 dB pentru o
putere pompat de aproximativ 1 W. Pentru configurri se folosesc fibrele optice monomod n care se
efectueaz pompajul naintea fibrei optice sau ambele tipuri de pompaj, adic nainte i napoi n fibra optic
pentru laserii cu semiconductori. Astfel, se pot obine ctiguri nesaturate la 21 dB pentru o putere pompat de
aproximativ 1 W. Ctigul amplificatorului are aceleai tipuri de configuraii pentru pompaj, deoarece procesul
SRS are o natur izotropic. Pentru dezvoltarea optim a amplificatoarelor Raman pe fibre optice, se utilizeaz
fibrele optice cu silice, iar diferena pentru frecvenele de la undele de pompaj i de semnal trebuie s
corespund la valoarea maxim a ctigului Raman de aproximativ 13 THz. Aplicaia cea mai important a
amplificatoarelor Raman pe fibre optice este cea cnd ele sunt utilizate ca preamplificator, nainte ca semnalul
s fie detectat i recepionat de un sistem optic de comunicaie.
Din rezultate experimentale se demonstreaza c raportul semnal/zgomot la receptor este determinat de
radiaia Raman amplificat spontan care nsoete procesul de amplificare. O parte din energia pompat este
spontan convertit n radiaie Stokes peste ntreaga lrgime de band a spectrului de ctig Raman, pentru c
mprtierea Raman spontan este amplificat simultan cu semnalul.Deci n zona de ieire la semnalul util se
adaug zgomotul de fond care are o band de frecvene n jur de 10 THz. Cu aceste ipoteze este posibil s se
obin o expresie analitic pentru amplificarea puterii spontane n aproximarea de scdere a pompajului.Pentru
practic, cantitatea de interes se numete raport on/off i se poate defini ca fiind raportul dintre puterea
semnalului i puterea de pompaj, cnd puterea de pompaj este zero. Acest raport poate fi msurat experimental,
iar rezultatele pentru un pompaj la 1.34 m dau un raport de aproximativ 24 dB pentru linia Stokes de ordinul
nti de la 1.42 m, dar scade la aproximativ 8 dB cnd linia Stokes de ordinul nti este folosit ca
amplificator pentru semnalul de la 1.52 m. Similar acest raport poate fi mic ca valoare pentru configuraia de
pompaj napoi, n comparaie cu cea de pompaj nainte. n general acest raport poate fi mbuntit, dac captul
fibrei optice este prevzut cu un filtru care las s treac semnalul i care reduce lrgimea de band a
zgomotului spontan amplificat. Se pot dezvolta amplificatoare Raman dac lrgimea sa de band este extins cu
5 THz sau mai mult. El poate fi folosit la amplificarea simultan a mai multor canale dintr-un sistem optic de
comunicaii cu mai multe canale. Extinderea lrgimii de band pentru amplificatoarele Raman pe fibre optice
face posibil i amplificarea impulsurilor optice scurte. O aplicaie este cea n care amplificatoarele Raman sunt
utilizate pentru transmiterea de impulsuri la solitoni peste distane foarte mari, de aproximativ cteva mii de
km.Acest fapt poate conduce la nlocuirea amplificatoarelor Raman pe fibre optice cu amplificatoare pe fibre
optice dopate cu Er3+, pentru c amplificatoarele Raman necesit un pompaj cu o valoare mare la acoperirea
unor distane foarte mari i pentru c acest lucru nu este posibil la laserii cu semiconductori care sunt compaci.
Alt aplicaie este cea n care sunt folosite EDFA mpreun cu amplificatoarele Raman pe fibre optice pentru
obinerea unor caracteristici superioare la reele existente pe fibrele optice, ct i la dezvoltarea fibrelor optice
cu dispersie deplasat i la reducerea efectului de mprtiere Raman stimulat SRS. Un dezavantaj al SRS este
acela c pentru un sistem optic, canalele de lungime de und scurte pot aciona ca un pompaj pentru canalele de
lungime de und mare i pot transfera o parte din energia impulsului la canalele vecine. Acest fenomen poart

numele de diafonie ntre canalele optice i poate influena considerabil performanele sistemului optic. De
aceea, n prezent se ncearc reducerea acestor fenomene. Acest lucru este foarte complicat pentru sistemele cu
mai multe canale optice pentru c SRS afecteaz numrul de canale i spaierea dintre ele.