PROCESE $I ECHIPAMENTE PENTRU

PRELUCRAREA PRIN ELECTROEROZIUNE

9.1. Aspectele fhice ale procesului de prelucrare prin

electroeroziune

Electroeroziunea (eroziunea electrici) este un procedeu de prelucrare in care

materialul in exces de pe obiectul de procesat este ?ndepirtat prin ac;iunea repetati
a descdrcirilor electrice. Tehnologiile bar-atepe electroeroziune cuprind:
. prelucrarea prin scinteie;
r prelucrarea prin impulsuri;
o prelucrarea prin contact:
r prelucrarea cu plasmi.

In

cele mai multe dintre cazuri

srnt utilizate primele doud moduri

de

prelucrare, int6lnite sub denumirea generali de prelucrare prin electroeroziune.

In procesul de electroeroziune, obiectul de prelucrat OP (fig. 9.1, a), dintr-

un material conductor electric, este conectat la ina dintre bomele sursei

de

alimentare; la cealalti boma fiind conectat electrodul sculS E.

electrod (E)

tf
inrersriliupasiv

*,

"tT

interstitiu activ
obiect de preiucrat (OP)
descdrcare electricE
ter de eroziune

Fig. 9.1. Prelucrare prin eroziune (a) qi schema electricd echivalentE (b).

Desclrcirile electrice sunt localizate in spagiul (interstigiu activ) delimitat de

eiectrodul scuii E gi suprafala de prelucrat a obiectului OP, imersat intr-un mediu
dielectric lichid LD. Schema electrici echivalenG a configura;iei este indicati in

P'eesc

si echioammte

patru prelucrarea pin electroeroziwrc

intemi a sursei de alimentare' iar C este

fig. 9.1, b in care R este rezistenla electricl
electrice ce se
,oergiu disipati in canalul descircirii
condensatorut
""r"
E 9i obiectul deprelucrat OP'

a.t..Ji
;;#il;electrodul
Prelucrareaprinelectroeroziunesebazeaz|pefaptulcioricedescircare
dezvolti
suprafelei electrozilor intre care se
electricS este insopti L .r"art*
canalul

medirl dielectric lichid,

configuraliei sunt plasali intr-r.r1
aplicate 5i
aep"naente de parametrii impulsurilor
erodarea urt"
scinteie
"rnprin""t",
electric, r"aot"i" --arc electric sau

f"l?"fi:::zii

deci de

#o

caracteristiciiJt."lrJrii,'arc

electrici(fig.9.2).Deasemenea,parametriiimpulsurilordetensiunedeterminizona
i;;;"LoQ in care erodarea estepreponderenti [9'1]'
Desc6rcare in

Stripungerea mediului

dielectric
fichid este un fenomen deosebit de complex

arc

care determini

erecrnc'

3re -arc electric.

scdnteie

btiiilitare in

scanteie
\ --lT#"lrr""*
Fig. 9.2. Fonne ale

in

canalul de descircare

parametri energetici (temperaturd, .ptttlYe)

ieoteuit de ridicali' Pe durata dezvoltirir

descircirii

ditt1i":t-i*f:,1

"1u11""'.t
Ioc procese chimice ireversibile t"t". T:.11:
'modificarea importanti a rigiditalii
la
c*'a
dielectrice a spagiului dintre electrozi'

at"a'#i tl"'t'io'

ce impune circularea-materialului dielectric

in interstigiul activ' De

asemenea' compre-

determine, la
sibilitatea redusi a lichidului dielectric,
('oc hidraulic) care amplifici efectul
electrice, o serie a" i.non, ne secundare
descircirii electrice asupra rnaterialului'
dezvoltarea descircirii

Descircirileelectriceseproducsuccesivgisuntlocalizateselectiv,in
a
,.tlootogic, in funclie de realizarea locali

diferitele zone ale

o,t"*irt"r"i-"iir,

de descircare electrici

:
condifilor
otensiuneaUodemersingolasurseimailnaresauegalicuterrsiuneaU"
de strlpungere prin lichidul dielectric;
in limitele $nin< g 1 $^*' pentru
o distanfa g a interstiliului activ mentinutS
a asigura posibilitatea amors'rii
a evita scurtcircuitar""t i"tu*iriului gi pentru
descircirii electrice.
FiecaredescircareelectricsintreelectrodulEgipiesaoPdeterminaun
piesa oP de

.,proces elementar de eroziune'" cu formarea craterelor (de eroziune la

9i

uzarelaelectrodulE)printopirea,evaporareagiexpulzarealocaliamaterialului.
interstiliu qi menginerea, prin avansul
Evacuarea prJiur.ro, de ero"iune din
electrodul sculi 9i obiectul de prelucrat'
automat al electrodul"il ai*"tf"i dintre
formei electrodului in obiectul de prelucrat'
conduce la "scufirnda--"';l"opierea)
principalele

.""arri

concentrare.

durati redusi d"

procesului de electroeroziune sunt.

pe o
redus al canalului de descSrcare electrici 5i
detennini
care
t) a unei energii relativ mari

ientru'realizarea

t"'tp"l"r

t*p'iJ;'iO-t

Procesu! elenrentar de electroeroziwte

19

si fie posibil| realiz-area

unor transformiri locale de stare a materialului, insogite de distrugeri locale,

gradiente mari ale proceselor termice in zon5, astfel inc6t

formarea craterelor qi evacuarea produselor rezs,ltate;

. restabilirea stirii electrice iniEiale a interstifului prin evacuarea produselor
reziduale qi menlinerea automati a distanlei dintre electrod gi piesi astfel incAt si fie
realizale condi;iile de repetabilitate ale descircdrilor electrice;
. asigurarea caracterului polarizat al descircirii electrice pentru a maximiza prelevarea de material de pe obiectul de prelucrat qi minimizarea uztrrii elecrodului.
Prelucrarea p rin electroeroziune permite:
r copierea formei electrodului in obiectul de prelucrat;
. decuparea unor profile complexe cu ajutorul unui electrod filiform.
In acest fel, prelucrarea prin electroeroziune este larg aplicati la fabricarea
sculelor, gtanlelor, matrilelor, in industria constructoare de magini gi utilaje tehnologice, pentru prelucrarea dimensionali a unor piese din materiale dure gi extradure,
conductoare electric.

9.2. Procesul elementar de electroeroziune

9.2.1. Parametrii caracteristici ai impulsurilor de desclrcare
electricE

Daci la bomele schemei echivalente din fig. 9.1, b se aplici otensiune de

amplitudine constanti Uo, tensiunea a la bornele condensatorului C va prezenta o
varialie de forma:
u

=(Jo.[r-"-trfn'cl]

(e.1)

momentul ?n care
tensiunea u atnge valoarea Uo
(dupi un interval de timp egal cu
/o), in interstiful activ umplut cu
lichid dielestric, ?ncep si se dezvolte

In

fenomene de descircare electrici

(fig. 9.3). Tensiunea la bomele condensatorului scade iar curentul in

descdrcarea electricS ajunge la

valoarea maximi "Ia. Pe durata /a a
procesului de descircare, cea mai
mare parte a energiei se disipi in
canalul de descircare sub formd de Fig. 9.3. Variafia mdrimilor electrice la incdrcarea
gi descdrcarea condensatorului schemei echivalente.
energie termici gi mecanici.

in cazurile reale, in interstiful acliv este aplicati o succesiure de imPulsuri, fiecare imPuls
avind forma caracteristici indicati in fig.9.4. in fig. 9.4, o, t-a
considerat ci tensiunea Uo de
amorsare a interstiliului activ
rensltl in momentul fs. Durata 4
este timPul de int6rziere (intervalul de timP dintre momentul in
io,
care sunt indeptinite condifile de
Ia __-__-L
inifere a descircirii gi momentul
In ---_-_-r
in care incePe efectiv formarea
canalului de descircarQ, avind
t
un putemic caracter statistic
b
d".*tiT:..g) 19.21, iar intervalul de timp r" este
Fig. 9.4. Forma specifica a irnpulswilot
electroerozlune'
de
(b) in procesul
durata procesului de formare a
Side curent electric
canalului de descircare. Pe interI

valuldetimpr"arelocdisipareaenergieiacumulateincapacitateaelectric5a
:
dulata impulsului cu f4 f1* f"* f"^' poate
schemei, iar to e*'ea.rr"t" pau'ei' N*3d
In mod
impulsului'
ku: tJT' unde 1' este perioada
fi definit factorul d. ;j;
uzual, se define$e

fr";;;t

: vr u impulsurilor cu care se opereazi in procesul

electroeroziune.
*de **i"
.I' ale tensiunii la bomele
;;. q.+ .*t indicate 9i valorile medii U.in Siprocesul
de descircare' Pe
;r-entuqi electric
interstifului activ 9i ;6;;
parcurs de curentul
durata procesului a"
/d aPare tensiunea

4"."a,.,,.,

la bomele canalului de plasmS

t4.

de electroeroziune
9.2.2. Mecanismele procesului elementar

a fost frcuti fe baza *1et?t

E:<plicarea procesului de electroeroziune
gi electrotermice [9'3, 9'4]' In
electromecanice, termomecanice, electrodinamice
poate fi cel rnai bine explicat pe
prezent, se consideri c5 efectul de electroeroziune
tu utdt efectele electrodinamice cit qi
baza "eroziunii termicel' care ia in considera
acestei teorii, se consideri ci, pe durata
efectele electrotermi"" 1e.s, 9.6]. Pe baza
preznt1urmdtoarele trei faze principale
fiecirui impuls, pro""roilo'l",".t itiul activ

(fig.9.5):
. fazal-a -

r ^.:_: (strdpungerea
r.
urterrealizareacanalului de descircare electricd

sti$ului);
. faza II-a - disiparea energlel con(lensatorului c (fig' g'r' b)pe canalul de
descircare;

.fazal||-a-imploziaspafuluiincareaalutlocdescsrcareaelectricl.

Procesul elentmtar de electroeroziune

ih faza I-a, cu o durati

2t

ti* t"= (10"...10-3)

in care la
bornele interstifiului activ se atingetensiunea Uo, cAmpul electric ce apare in zona
microneregularitipilor, cele mai apropiate dintre electrodul E qi piesa de prelucrat
s, din momentul

ro

OP, determind realizarea unui canal de descircare electricS.

Formarea canalului de descircare electrici are loc ?n urmitoarele etape:

aparifla unor canale conductoare intre cei doi electrozi, datoriti particulelor in suspensie (impuritSli) care se plaseazd in lungul liniilor de c6mp electric
(fig. 9.5, a); curentul electric ce parcurge aceste canale conductoare este suficient de
mare pentru a determina o puternici incilzire locali qi vaporizarea local5 a
dielectricului lichid;
. dupi un interval de timp ri (fig. 9.5, b), de la catod, in zona gazoasd a
spagiului, incep si se dezvolte fenomene de desclrcare electricd sub formi de
strimeri (descdrcdri incomplete care determini un canal cu conductivitate electrici

relativ redusi); in deplasarea lor citre anod, electronii sunt acceleragi in cimp
electric, acumuleazl o energie cinetici relativ mare gi determini intense fenomene
de ionizare prin ciocnire cu particulele neutre din spagiul gazos; canalul de descircare format se propagi spre anod, are o temperaturi suficient de mare (circa 3000 K),
astfel inc6t are loc vaporizarea lichidului din jur qi dezvoltarea in continuare a
canalului intr-un mediu gazos,
. procesul de descircare electricl se dezvolti spre anod (fig. 9.5, c), canalul

de descircare fiind practic izolat de mediul dielectric inconjuritor printr-o zoni

gaz,oasA;

t-A
A

f'p-ta L--

41

: --f -- \-+o - ol

iII

gh

--

>'l 'v --

zr?ftqffi'

Fig. 9.5. Etapele dezvoltirii unui proces de electroeroziune

Procese Ei echipamente pmtra prelucrarea

pin

electroeroziune

r in momentul in care canalul de descircare electric5 ajrrnge la anod

(fig. 9.5,

d1,

htre catod li anod este

retr,lizat un canal conductor pe care se va disipa

energia sursei de alimentare.

Procesul de formare a canalului conductor dureazi 10'7...10-8 s, are un

caracter exploziv, astfel ci in lichi4 intr-un plan paralel cu suprafap de prelucrat
apar Ei sp propagi unde de goc.

In kza II-a a procesului, prin canalul de descircare reahzat intre electrodul

E gi obiectul de prelucrat OP, trece un curent de impuls, cu amplitudine care poate
atinge sute de kAv cu o panti de 106...108 A/s (fig. 9.4, b) gi durata r". Impulsul de
curent parcurgind canalul de descircare electrici determini un c6mp magnetic
propriu, foartp intens, care va conduce Ia strangularea canalului de descircare'
(efectul Pinch) [9.7J datoritn fo4ei Lorentz. in acest fel, canalul de descircare
electrici ajunge in stare de plasmi termici, cu o temperaturi de (12000...15000) K.
Temperatura ridicati a canalului de plasmi conduce gi la descompunerea termici
(pirolizi) a lic.hidului dielectric din jur cu formarea de gaze gi gi reziduuri carbonice.
In interiorul bulei de gaz din jurul canalului de descircare electrici
presiunea cregte

frarte mult (peste 102 MPa) iar dime,nsiunile bulei cresc h

continuare (fig. 9.5, e).

Trecerea curentului de impuls

urmitoarele efecte principa le :

prin canalul de descircare electrici

are

r fluxul de electroni din canalul de descircare lovind suprafap anodului

determini distrugerea cristalelor metalului, cedAndu-i acestuia o parte importanti
din energia lor cinetic5;
o desi durata de trecere a curentului electric este foarte redusi, temperittura
locali a electrozilor poate ajunge la valori importante astfel incit si rezulte topirea
acestora (fi5.9.5,fl; volumul bulei de gaz continui si creasci;
o efectele termice ale bombardirii electrodului E gi obiectului de prelucrat
OP sunt diferite, in ftnc1ie de polaritatea gi durata trecerii curertului electric;
mobilitatea electronilor este mult mai mare ca a ionilor pozitivi gi, pentru durate ale
trecerii curentului electri sub 50 ps, efectele bombardirii anodului de cdtre electroni
sunt muh mai importante decet efe.ctele bombardirii catodului de citre ionii pofitivi;
patru durate ale impulsului de curent electric peste 50 1rs, descircarea electrici sub
formi de scinteie trece in scinteie - arc electric, ionii pozitivi ajung si aibi o energie
cinAici important5 $i, prin bombardarea catodului, rezulti un proces intens de
evaporare a metalului @roductivitatea procesului creEte mult dar rezulti o calitate
inadecvati a suprafelei procesate);
. datoriG densitilii foarle mari a curenfirlui electric in canalul de descircare
(cu diametru de sute de microni), in punctele de contact cu electrozii metalici, are loc
o incilzire brusci a acestora, iar fo4ele electrodinamie ejecteazl in mediul
inconjuritor po4iunea topiti de maal lichid;

Procesul integral de eroziwre electricd. Caracteistici energetice

picdturile de metal lichid extrase din electrozi, ajturgAnd in zona tempera-

turilor foarte ridicate din zona coloanei de plasmd, se vaporizeazi exploziv

qi

determini intreruperea acestuia; curentul in circuit devine zero.

Faza a III-a se desfEgoari pe durata pauzei de curent electric. in momentul
intreruperii curentului electric din circuit, volumul bulei de gaz era maxim iar
piciturile de metal lichid, ca produse de explozie se deplaseazi rapid spre periferia
bulei (fig. 9.5, g). In continuare, incep procesele de deionizare a spagiului dintre
electrozi gi restabilirea rigiditnfii dielectrice a interstigiului activ. Presiunea din
interiorul bulei de gaz scade brusc, provocind implozia acesteia $i determinand un
zgomot caracteristic. Reducerea brusc5 a presiunii conduce la vaporizarea explozivi
a materialului topit care va fi expulzat, sub forma de microparticule, in mediul lichid
(frg.9.5, h).
Particulele metalice aflate in zonl srurt extrase prin reeircularea gi filtrarea
Iichidului dielectric.
Descircirile eleetrice succesive din interstigiul activ determini evacuarea
unei cantitigi din materialul supus prelucrdrii gi, ca urmare, electrodul sculS E se
ad6ncege lent in obiectul de prelucrat OP.

9.3. Procesul integral de eroziune electricl.

Caracteristici energetice
9.3.1. Forme caracteristice ale impulsurilor electrice

in

interstifiul activ
Prelucrarea prin electroeroziune este posibili numai prin aplicarea de
impulsuri succesive in interstigiul activ. Daci energia nu s-ar aplica in impulsuri ci
in mod continuu, efectul termic al descdrcdrilor electrice s-ar propaga treptat in
masa obiectului de prelucrat OP gi nu ar fi posibili concentrarea spagio-temporali a
transformirilor de stare implicate in prelevarea localS a materialului.
Impulsurile de curent din interstiliul activ, ca amplitudine gi formi prezinti
un pronunfat caracter probabilistic, determinat de condifile specifice zonelor in care
se dezvolti descircirile electrice. Formele caracteristice ale impulsurilor de curent
din intersti;iul activ ca gi a tensiunii la bomele acestuia sunt indicate [9.8] ?n

fig.9.6:

a) impulsuri in gol, caracteizate de curent electric nul (t = 0) gi a = (Jo ,

unde Uo < Uo , aceste impulsuri rezulti atrurci c6nd distanla dintre electrodul E gi
obiectul de prelucrat OP este mai mare dec6t distanp de amorsare corespunzitoare
tensiunii Us (i'n mod ueual 0,1...0,6 mrn);
b) impulsuri de lucru (specifice proceselor tipice de electroeroziune),
cr;rar/ieizate in principal prin amplitudnea,Ia a curentului electric ai tensiunea Ua la
bomele canalului de plasmi, corespunzind descircirii electrice in mediul lichid;

descircarea electrici poate avea loc intre electrod qi obiectul de prelucrat (impulsuri
de prelevare), intre electrod qi pa(icule solide datorate unei descircdri anterioare qi
aflate in mediul lichid (impulsuri de .I*trftt") sau poate cuprinde ambele traiectorii
(impulsuri mixte, de prelevare gi mirunfire);

e!
b
Fig. 9.6. Forme tipice ale impulsgrilor de cwent electric (a) 9i tensiurflor la bornele
interstiliului activ (b).

c) impulsuri de descircare in mediu gazos, in bule de gazqi vapori din zona

interstifului actiE forma tipici a descircirii in mediu gazos este caraclerizati prin
tensiunea de amorsare a descircirii (Joa , tensiunea Ua la bomele canalului de plasd
gi curentul "Ia in descircare, mai mici decit in cazul impulsurilor de lucru; aceste
impulsuri nu sunt insoSite de prelevare de material;
d) imputsuri fictive, carc apar in mediul dielectric datoriti trecerii curentului
electric prin pungile conductoare determinate de impuritilile plasate in lungul liniilor
de cimp electric; forma tensiunii la bomele circuitului de curent nu pune in evidenp
existenla unui proces de descircare electrici; aceste impulsuri nu sunt insolite de
prelevare de material de pe electrozi;

e) impulsuri de scurtcircuit care apar in cazul unui contact metalic dintre

electrodul E gi obiectul OP; curentul in circuit este egal cu curentul de scurtcircuit
1"" iar tensiunea la bome este nuli.
9.3.2. Productivitatea procesului de prelucrare

Productivitatea gi precizia procesului de prelucrare prin electroeroziune gi

deci calitatea suprafepi prelucrate sunt dependente de un mare numir de parametri:
r parametrii schernei electrice echivalente care determini regimurile de
lucru;

prelucrarea

Procese;i echiPamatte

electroeroziune

produselor de
lichidului dielectric, ceea ce conduce la evacuarea din zoni a
trebuie si
electric
electroeroziune. De asemenea, pe durata pauzei, sistemul
' acumuleze energia necesari impulsului
urmdtor. Restabilirea caracteristicilor izolante ale lichidului dielectric trebuie si fie
realizatA inainte ca sistemul si acumuleze
energia prescrisd.

Durata to
condilia:

Pauzei indePlineqte

rp<tr*t"*t|'

tn
(b)'

unde f. este durata necesari restabilirii

caracteristicilor izolante ale mediului
ti + /, - durata
Iichid, r, - durata acumulSrii in sistem a energiei prescrise, tf =
formirii canalului de descircare electrici (fig. 9.a). Durata pauzei este inferioarl
de timp' deoarece
sumei duratelor celor trei procese care au. loc in acest interval
acestea se deruleazi pa4ial simultan (fig. 9'9)
cd in lipsa
Deoarece deionizarea lichidului dureazi (10-t...10{) s, rezulti
impulsurilor de
unei circulagii fo4ate a lichidului in interstiliul activ, _!9".lg
. curent nu poate fi peste 1 MHz. In cazul circulafei
Fig. 9.8. Calitatea suprafetei prelucrate
cazul unei tensiuni ridicate (a) qi reduse

,
t

L -:!-

t'
tp

fo4ate a tichiaului dielectric, frecvenla de lucru poate fi

crescut' de 3...4 0ri, fiind determinati in special de
r ,1- -^-^^---r ..^-1a,
,loi^-ioorao intarctifirrlrri
activ'
interstiflului qr:tiw
pentru deionizarea
durata necesari

vedere faptul ci in procesul de

electroeroziune efectele impulsurilor de curent sunt
vo prelevat de
cumulative, cu suficienti precizie se poate stabili volumul de material
pe suprafap obiectului de prelucrat, in unitatea de timp

Fig. 9.9. Durata Pauzei.

Avdnd

in

(e.3)

'P=k'W'f'

unde/este frecvenp impulsurilor, W - energia caracteristici fiecirui impuls, iar

& - coeficient care aeiinae de condifile specifice prelucririi (caracteristicile
lichidului dielectric, proprietilile fizico-chimice ale materialului electrozilor, durata
si forma impulsurilor de curent etc.).

'

ir

multe dintre cazurile concrete, productivitatea procesului de electroeroziune se determini pebaza unor rela;ii empiiice [9'5]'

productivitatea procesului este dependenti de cantitatea de metal extrasi la

3"'
(10i0- r) J,
fiecare descdrcare, ,especti',, de energia aisipata in fiecare descircare
ca gi de frecvenga ie repetilie a descircirilor electrice Q}A H2...200 kHz).
pot
rnstatafite de productivitate ridicati, cu curenF de impuls pani la 400 A
dercrmLa proauctlviUgi de mai multe mii de mm3/minut'
Ciescind energia lZ disipati in descircare, cre$e productivitatea procesului
insi, de cele mai mJie ori, scade calitatea suprafepi prelucrate 5i precizia de
nu poate
prelucrare. in acest fel, pentru o calitate 9i precizie impuse, energia

ll

depigi o valoare limitS.

Procesul integral de eroziune electicd. Carccteristici arergetice

Cre$erea frecven,tei / a impulsurilor este limitata in special de durata

procesului de restabilire a rigiditigii dielectrice a mediului dielectric. Pentru
reducerea duratei procesului de restabilire a rigiditnfii dielectrice pot fi adoptate
urmitoarele mdsuri:
. utilizarea circulagiei fo4ate a lichidului dielectric pentru evacuarea rapidi
a produselor de eroziune qi a particulelor ionizate din zona de descircare electric[;
. vibrarea cu amplitudine redusi gi frecvenli ridicati a unuia dintre electrozii configuraliei;
o rotirea tnuia dintre electrozi (daci configuragia de lucru permite aceasta);
o utiiizarea unor lichide dielectrice ?n care, in urma reacfilor de pirolizi, nu
apar produse solide de descompunere ci gaze, aare contribuie la eliminarea prin
flotagie

materialului de eroziune.