Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Biozica este stiinta care studiaz
a modul n care principiile zice sunt aplicate sistemelor vii.
Biozica este o stiinta interdisciplinar
a care se situeaz
a ntre biologie si zic
a, dar care este legat
a si de alte
discipline: matematic
a, chimie, chimie zic
a si biochimie.
Termenul de "biozic
a" a fost utilizat prima dat
a de
Karl Pearson n 1892 n cartea sa "Grammar of science"
Biozica poate considerat
a ca si genetica, biochimia, ziologia un sub domeniu al biologiei. n acelasi
timp biozica poate considerat
a ca o parte specializat
a a zicii.
Chimia biozic
a si bioelectrochimia pot considerate
subdomenii ale biozicii.
Fizica medical
a pe de alt
a parte este o stiinta interdisciplinar
a care si are r
ad
acinile n biozic
a, dar care
are ramicatii care ajung chiar n ingineria medical
a.
Problematica biozicii se poate diferentia n 3 directii:
7
Capitolul 2
Biomecanica
Biomecanica studiaz
a aspectele mecanice din structurile biologice, precum si efectele fortelor mecanice.
Misc
arile animalelor, n special a vertebratelor este realizat
a de un sistem complex de muschi, tendoane si oase.
Ele sunt legate n asa fe nct miscarea unei p
arti implic
a si misc
arile altora.
Biomecanica are dou
a domenii: biostatica si biodinamica.
2.1
Biostatica
Obiectivul biostaticii este studiul fortelor responsabile de echilibrul mecanic al sistemelor vii privite ca un
ntreg.
2.1.1
For
te
si momente
Un sistem mecanic r
amne n echilibru dac
a:
9
10
11
~ = ~r
M
F~
(2.1)
Modulul sau m
arimea momentului fortei este dat de
relatia
M = rF sin = F d
(2.2)
unde este unghiul dintre cei doi vectori iar
d = r sin este bratul fortei.
n Fig. 2.2 este prezentat momentul fortei fata de
o ax
a de rotatie. Trebuie remarcat c
a vectorul ~r este
perpendicular pe axa de rotatie. M
arimea momentului
fata de ax
a se calculeaz
a tot cu relatia 2.2.
2.2
Pozi
tia capului
12
(2.3)
(2.4)
13
Gl1 mgl1 4
T =
=
=
l2
l2
10 4 10
5 10 2
= 32 N
10 = 72 N
2.2.1
Prghii
14
Figura 2.3: Tipuri de prghi a) de tip unu, b) de tip doi, c) de tip trei.
reac
tiune care actioneaz
a n punctul de sprijin. O
prghie este caracterizat
a de trei puncte principale:
- punctul de aplicatie al fortei F
- punctul de aplicatie al fortei de rezistenta R
- punctul de sprijin
Conditia ca o prghie s
a realizeze echilibrul este ca
momentele fortei F si al fortei de rezistenta R s
a e
egale.
Prghiile sunt de trei tipuri: de tip unu (Fig. 2.3a),
de tip doi (Fig.2.3b), de tip trei (Fig.2.3c)
Conditia de echilibru a momentelor fata de punctul
de sprijin n toate cazurile este
F l1 = Rl2
(2.5)
15
Biodinamic
a
Biodinamica r
aspunde sau ncearc
a s
a r
aspund
a la
ntreb
arile: cum se misc
a animalele (omul), cum zboar
a
p
as
arile si cum noat
a pesti. Cnd miscarea are loc
pe p
amnt, n aer sau ap
a, dinamica corpului implic
a
studiul fortelor ce determin
a miscarea si evolutia parametrilor acesteia precum viteza si acceleratia.
Spre deosebire de dinamica punctului material si al
16
17
dintre corpuri:
a) Interactiuni n urma c
arora viteza unuia din corpuri se modic
a n directie sau m
arime, adic
a corpul
este accelerat.
b) Interactiuni n urma c
arora corpurile se deformeaz
a.
Experimental s-a constatat c
a acceleratia c
ap
atat
a
de un corp asupra c
aruia actioneaz
a o forta este proportional
a cu forta care actioneaz
a asupra lui. Astfel
legea a doua se formuleaz
a astfel:
Acceleratia ~a pe care o capata un corp datorita actiunii unei forte F~ este direct proportionala cu marimea
acelei forte si colineara cu ea.
F~
(2.6)
~a =
m
n relatia de mai sus m este un parametru ce caracterizeaz
a corpul respectiv si poart
a numele de mas
a,
interpretat ca ind cantitatea de substanta continut
a
n acel corp.
Legea a III - a (principiul ac
tiunii
si reac
tiunii)
Daca un corp actioneaza asupra altui corp cu o forta
F~12, al doilea corp actioneaza asupra primului cu o forta
F~21egala n marime si de sens contrar cu prima forta.
F~21 =
F~12
(2.7)
18
numele de reac
tiune. Trebuie observat c
a cele dou
a
forte actioneaz
a asupra unor corpuri diferite.
Misc
ari ale diverselor p
arti ale corpului
Pentru aceasta se consider
a trei plane (Fig.2.3) care
mpart corpul omenesc: planul sagital (median), planul
orizontal si planul coronar.
Exemple de misc
ari ale corpului omenesc:
- exia: apropierea a dou
a segmente unite ntre ele
prin articulatii (apropierea antrebatului de brat)
- extensia: ndep
artarea a dou
a segmente unite ntre
ele prin articulatii
- abduc
tia: dep
artarea de planul sagital a unei extremit
ati a corpului sau a unui segment (ridicare unei
mini)
- adduc
tia: apropierea de planul sagital a unei extrenit
ati a corpului sau a unui segment
2.3.1
Locomo
tie
19
20
G = mg
(2.8)
(2.9)
(2.10)
21
2.4
Biozic
a mu
schilor
22
23
24
x = xm + (x0
xm ) e
kt
(2.12)
25
(2.13)
26
L = G x = Mg x
(2.14)
(2.15)
Puterea furnizat
a de muschi n unitatea de timp este:
E
x
= (A + M g)
= (A + M g) v
(2.16)
t
t
unde t este timpul n care se realizeaz
a contractia, v
este viteza de contractie.
Hill a observat c
a puterea dezvoltat
a este proportional
a cu diferenta dintre sarcina maxim
a pe care o poate
sustine muschiul (M0g) si sarcina care actioneaz
a asupra
sa (M g).
P = B (M0 M ) g
(2.17)
P =
27
M) g
(2.18)
(A + M g) (v + B) = (A + M0g) B
(2.19)
Ecuatia poart
a numele de ecuatia fundamental
a a
contractiei:
(A + M g) (v + B) = ct:
(2.20)
Aceasta nseamn
a c
a cu ct masa ridicat
a este mai
mare cu att viteza cu care se ridic
a este mai mic
a si
invers.