Sunteți pe pagina 1din 21

Capitolul 1

Introducere
Biozica este stiinta care studiaz
a modul n care principiile zice sunt aplicate sistemelor vii.
Biozica este o stiinta interdisciplinar
a care se situeaz
a ntre biologie si zic
a, dar care este legat
a si de alte
discipline: matematic
a, chimie, chimie zic
a si biochimie.
Termenul de "biozic
a" a fost utilizat prima dat
a de
Karl Pearson n 1892 n cartea sa "Grammar of science"
Biozica poate considerat
a ca si genetica, biochimia, ziologia un sub domeniu al biologiei. n acelasi
timp biozica poate considerat
a ca o parte specializat
a a zicii.
Chimia biozic
a si bioelectrochimia pot considerate
subdomenii ale biozicii.
Fizica medical
a pe de alt
a parte este o stiinta interdisciplinar
a care si are r
ad
acinile n biozic
a, dar care
are ramicatii care ajung chiar n ingineria medical
a.
Problematica biozicii se poate diferentia n 3 directii:
7

a) aspecte zice ale structurilor si fenomenelor biologice;


b) tehnicile zice utilizate n explorarea biosistemelor;
c) mecanismele de interactie si efectele biologice ale
factorilor zicii din mediul ambiant;
Abordarea biozic
a a fenomenelor biologice poate
f
acut
a n dou
a moduri:
a) experimental, prin evaluarea dinamicii de ansamblu a sistemului la nivel macroscopic
b) teoretic - cnd se urm
areste stabilirea unor noi
legit
ati cantitative si calitative pentru modelarea proceselor nebiologice.

Capitolul 2
Biomecanica
Biomecanica studiaz
a aspectele mecanice din structurile biologice, precum si efectele fortelor mecanice.
Misc
arile animalelor, n special a vertebratelor este realizat
a de un sistem complex de muschi, tendoane si oase.
Ele sunt legate n asa fe nct miscarea unei p
arti implic
a si misc
arile altora.
Biomecanica are dou
a domenii: biostatica si biodinamica.
2.1

Biostatica

Obiectivul biostaticii este studiul fortelor responsabile de echilibrul mecanic al sistemelor vii privite ca un
ntreg.
2.1.1

For
te
si momente

Un sistem mecanic r
amne n echilibru dac
a:
9

10

Figura 2.1: Momentul fortei fata de un punct

a) rezultanta fortelor care actioneaz


a asupra sistemului este nul
a.
b) momentul rezultant al fortelor este nul.
Pentru aceasta vom deni momentul unei forte fata
de un punct si fata de o axa. n Fig. 2.1 este prezentat
momentul unei forte fata de o un punct.
~ este o m
Momentul for
tei M
arime vectorial
a si se
deneste ca ind produsul vectorial dintre vectorul ~r de
la punctul considerat la punctul de aplicatie al fortei si
a
forta F~ . Directia momentului este una perpendicular
pe planul format de directia vectorului ~r si a fortei F~ .
Sensul este dat de regula burghiului si anume directia
este dat
a de sensul n care s-ar deplasa un burghiu cnd
vectorul ~r ar rotit peste forta F~ (dac
a punctele de aplicatie ale celor doi vectori ar coincide). Trebuie remarcat
c
a momentul fortei m
asoar
a "tendinta de rotatie a unui
corp"

11

Figura 2.2: Momentul unei forte fata de o ax


a.

~ = ~r
M

F~

(2.1)

Modulul sau m
arimea momentului fortei este dat de
relatia
M = rF sin = F d
(2.2)
unde este unghiul dintre cei doi vectori iar
d = r sin este bratul fortei.
n Fig. 2.2 este prezentat momentul fortei fata de
o ax
a de rotatie. Trebuie remarcat c
a vectorul ~r este
perpendicular pe axa de rotatie. M
arimea momentului
fata de ax
a se calculeaz
a tot cu relatia 2.2.
2.2

Pozi
tia capului

Greutatea capului este echilibrat


a de forta exercitat
a
de prima vertebr
a cervical
a. Pentru a mentine capul n
pozitie vertical
a, forta exercitat
a de muschiul extensor
determin
a un moment n sens invers celui determinat
de greutatea capului (Fig. 2.2).

12

Conditiile de echilibru sunt:


Echilibrul fortelor n acest caz este:
G+T =R

(2.3)

unde G este greutatea capului


T este forta exercitat
a de muschiul extensor iar
R este reactiunea determinat
a de prima vertebr
a cervical
a.
Echilibrul momentelor fortelor fata de punctul de sprijin este:
Gl1 = T l2

(2.4)

Pentru evaluarea fortei T exercitat


a de muschiul extensor se consider
a masa capului m = 4 kg, g = 10
m/s2. Atunci:

13

Gl1 mgl1 4
T =
=
=
l2
l2

10 4 10
5 10 2

= 32 N

Forta de rezistenta pe care o suport


a vertebra cervical
a care sustine capul este de
R = T + G = T + mg = 32 + 4

10 = 72 N

1Newton = 1kg m/s2.


Dac
a se presupune c
a prima vertebr
a cervical
a c
a este
n form
a de disc cu aria de S = 4 cm2 si c
a forta este
uniform distribuit
a (fapt ce nu este n totalitate adev
arat), presiunea exercitat
a pe vertebr
a este:
72 N
R
=
= 1; 8 105 N/m
4
2
S
4 10 m
Se observ
a c
a presiunea exercitat
a pe vertebra cervical
a este 1; 8 105 N/m este mai mare dect presiunea
atmosferic
a care are valoarea p0 = 1 atm = 1; 013 105
N/m2.
p=

2.2.1

Prghii

Prghiile sunt masinile cele mai simple. O prghie


este orice corp rigid, mobil n jurul unei axe asupra
c
aruia actioneaz
a urm
atoarele forte: for
ta activ
a F,
forta de rezistenta care trebuie nvins
a si for
ta de

14

Figura 2.3: Tipuri de prghi a) de tip unu, b) de tip doi, c) de tip trei.

reac
tiune care actioneaz
a n punctul de sprijin. O
prghie este caracterizat
a de trei puncte principale:
- punctul de aplicatie al fortei F
- punctul de aplicatie al fortei de rezistenta R
- punctul de sprijin
Conditia ca o prghie s
a realizeze echilibrul este ca
momentele fortei F si al fortei de rezistenta R s
a e
egale.
Prghiile sunt de trei tipuri: de tip unu (Fig. 2.3a),
de tip doi (Fig.2.3b), de tip trei (Fig.2.3c)
Conditia de echilibru a momentelor fata de punctul
de sprijin n toate cazurile este
F l1 = Rl2

(2.5)

15

Figura 2.4: Prghie de ordin doi

De exemplu o prghie de tip unu este n cazul sustinerii


capului, caz discutat mai sus. O prghie de grad doi este
n cazul piciorului care se sprijin
a pe p
amnt (Fig. 2.4)
O prghie de ordin trei este n cazul bratului (Fig.
2.5).
2.3

Biodinamic
a

Biodinamica r
aspunde sau ncearc
a s
a r
aspund
a la
ntreb
arile: cum se misc
a animalele (omul), cum zboar
a
p
as
arile si cum noat
a pesti. Cnd miscarea are loc
pe p
amnt, n aer sau ap
a, dinamica corpului implic
a
studiul fortelor ce determin
a miscarea si evolutia parametrilor acesteia precum viteza si acceleratia.
Spre deosebire de dinamica punctului material si al

16

Figura 2.5: Prghie de tip trei.

corpului rigid, dinamica sistemelor vii este prea complex


a pentru a studiat
a ntr-o manier
a exact
a.
Legile urmate sunt legile dinamicii:
Legea iner
tiei
Experimental s-a constat c
a dac
a asupra unui corp
aat n stare de repaus sau miscare uniform
a nu se exercit
a actiunea altor corpuri, aceast
a stare se mentine un
timp nedeterminat. Generaliznd
Orice corp liber
si pastreaza starea de repaus sau de
mi
scare rectilinie uniforma (un corp liber este un corp
asupra caruia nu se exercita nici forte nici momente).
Legea a II -a (legea fundamental
a a mecanicii)
n mecanic
a se consider
a dou
a feluri de interactiuni

17

dintre corpuri:
a) Interactiuni n urma c
arora viteza unuia din corpuri se modic
a n directie sau m
arime, adic
a corpul
este accelerat.
b) Interactiuni n urma c
arora corpurile se deformeaz
a.
Experimental s-a constatat c
a acceleratia c
ap
atat
a
de un corp asupra c
aruia actioneaz
a o forta este proportional
a cu forta care actioneaz
a asupra lui. Astfel
legea a doua se formuleaz
a astfel:
Acceleratia ~a pe care o capata un corp datorita actiunii unei forte F~ este direct proportionala cu marimea
acelei forte si colineara cu ea.
F~
(2.6)
~a =
m
n relatia de mai sus m este un parametru ce caracterizeaz
a corpul respectiv si poart
a numele de mas
a,
interpretat ca ind cantitatea de substanta continut
a
n acel corp.
Legea a III - a (principiul ac
tiunii
si reac
tiunii)
Daca un corp actioneaza asupra altui corp cu o forta
F~12, al doilea corp actioneaza asupra primului cu o forta
F~21egala n marime si de sens contrar cu prima forta.
F~21 =

F~12

(2.7)

Forta F~12 poart


a numele de ac
tiune, iar F~21 poart
a

18

numele de reac
tiune. Trebuie observat c
a cele dou
a
forte actioneaz
a asupra unor corpuri diferite.
Misc
ari ale diverselor p
arti ale corpului
Pentru aceasta se consider
a trei plane (Fig.2.3) care
mpart corpul omenesc: planul sagital (median), planul
orizontal si planul coronar.
Exemple de misc
ari ale corpului omenesc:
- exia: apropierea a dou
a segmente unite ntre ele
prin articulatii (apropierea antrebatului de brat)
- extensia: ndep
artarea a dou
a segmente unite ntre
ele prin articulatii
- abduc
tia: dep
artarea de planul sagital a unei extremit
ati a corpului sau a unui segment (ridicare unei
mini)
- adduc
tia: apropierea de planul sagital a unei extrenit
ati a corpului sau a unui segment
2.3.1

Locomo
tie

Miscarea corpului este rezultanta unor factori


a) interni: impulsul nervos, contractia muscular
a si
activitatea sistemului de prghii a organismului datorat
sistemului osos
b) externi:
- greutatea G care este o caracteristic
a a oric
arui
corp aat n cmpul gravitational al p
amntului. Ea
este forta cu care cmpul gravitational actioneaz
a asupra
oric
arui corp si se exprim
a ca

19

20

G = mg

(2.8)

unde m este masa corpului iar g = 9; 8 m/s2 este acceleratia gravitational


a. Trebuie remarcat c
a acceleratia
gravitational
a este mai mare la ecuator si mai mic
a la
polii P
amntului.
- presiunea atmosferic
a are valoarea normal
a p0 =
1; 013 105N/m2. Ea scade cu altitudinea, iar la n
altimea
de 5000 m devine egal
a cu p = p0=2.
- rezisten
ta R la naintare n aer pentru viteze ceva
mai mari este de forma:
R = kSv 2

(2.9)

unde S este sectiunea corpului (0,035 - 0,14 m2), viteza


v de deplasare si k este un coecient de rezistenta. La
o vitez
a de 42 km/h valoarea coecientului k n aer este
0,079 Ns2/m4si n ap
a 73 Ns2/m4 deoarece deplasarea
n ap
a se face mult mai greu.
- for
ta de frecare
F = N

(2.10)

unde este coecientul de frecare la alunecare, iar


N este for
ta de reac
tiune a planului pe care se aa
corpul. Frecarea este important
a n timpul delas
arii
deoarece n lipsa ei am aluneca.

21

2.4

Biozic
a mu
schilor

Muschii trebuie priviti ca masinicare fac conversia


energiei chimice n energia mecanic
a.
Muschii sunt de dou
a feluri depinznd de modul n
care apar la nivel microscopic: muschi netezi si striati.
Muschii care sunt inserati pe schelet si care determin
a
misc
arile mecanice sunt muschii striati.
Mu
schii stria
ti reprezint
a cam 40 % din masa corpului uman. Un astfel de muschi const
a din milioane de
componente numite bre. Fiecare br
a are o lungime
de ordinul cm (4 cm) si diametrul de la 10 micrometri
la 100 micrometri. O br
a const
a din 1000 de elemente
numite miobrile care au diametrul de 1 micrometru (1
micrometru = 10 3 milimetri = 10 6 metri). Fiecare
miobril
a const
a din lamente cu diametru de 150
(1 = 10 10 metri) care sunt formate din molecule
de actin
a sau miozin
a. Aceste bre formeaz
a o retea
extrem de regulat
a (Fig. 2.6).
Cnd muschii se contract
a sau se alungesc lamentele
actinice si lamentele miozinicie alunec
a unele peste altele, astfel c
a brele musculare si modic
a pozitia Fig.
2.7. Filamentele de actin
a sunt cuplate prin puntile z.
Contractia muschilor are loc n dou
a feluri. Dac
a forta
(sarcina) care actioneaz
a asupra muschiului r
amne constant
a n timpul contractiei, contractie este una izotonic
a. n alte cazuri capelele muschilor r
amn xe si

22

Figura 2.6: Structura unei bre musculare.

lungimea muschiului nu se modic


a. n acest caz contractia poart
a numele de contractie izometric
a.
Mecanica muschilor a fost studiat
a de A. W. Hill
(1986-1977). Pentru studiile efectuate a primit premiul
Nobel pentru medicin
a n anul 1922. El a observat c
a
sub actiunea unui stimul extern aplicat unui muschi,
acesta r
aspunde dup
a o scurt
a perioad
a de timp numit
a
perioad
a latent
a. Dup
a perioada latent
a, muschiul
ncepe s
a se contracte si rata contractiei descreste gradual. Exist
a o distanta minim
a xm la care muschiul se
contract
a. Dac
a la un moment dat x este lungimea
muschiului, el poate micsorat cu x xm:. Experimen-

23

Figura 2.7: Contractia brei musculare.

tal s-a constatat c


a rata contrac
tiei (viteza cu care
lungimea muschiului se modic
a v) este proportional
a
cu lungimea cu care muschiul se mai poate contracta
dx
(2.11)
= k (x xm)
dt
Rezult
a c
a viteza de contractie este mai mare cnd
contractia ncepe. Viteza de contractie tinde la zero
cnd contractia atinge valoarea maxim
a (x ! xm). Mai
mult trebuie remarcat c
a valoarea constantei k este invers proportional
a cu sarcina (forta) extern
a F: Aceasta
nseamn
a c
a dac
a sarcina (forta) este mare, muschiul se
contract
a lent, n timp ce dac
a sarcina este mic
a, contractie are loc rapid.
v=

24

Figura 2.8: Evolutia n timp a lungimii unei bre musculare.

x = xm + (x0

xm ) e

kt

(2.12)

unde x0 este lungimea initial


a a brei musculare.
Reprezentarea relatiei 2.12 este ar
atat
a n Fig. 2.8.
Muschiul poate tratat ca ind format dintr-un element contractil (EC) n paralel cu un element elastic (EE) care este n serie cu o alt element elastic (Fig.
2.9).
Muschii furnizeaz
a energie n procesul de contractie.
O parte din energia furnizat
a de muschi se utilizat
a pentru a efectua lucru mecanic asupra sarcinii (greut
atii).
O alt
a parte se transform
a n c
aldur
a. n primul caz
are loc o deplasare a sarcinii (greut
atii) mpotriva gravitatiei. Al doilea mod n care energia este cheltuit
a implic
a o dinamic
a la nivel molecular si poate determinat
a doar n mod experimental.

25

Figura 2.9: Reprezentarea mecanic


a a unui muschi.

Cum este de asteptat c


aldura disipat
a n muschi este
proportional
a cu contractia x:
Cnd se aplic
a sarcina, lamentele ncep s
a se deplaseze unele fata de altele pn
a ce tensiunea din muschi
devine egal
a cu greutatea sarcinii ridicate. n continuare componentele elastice se micsoreaz
a si ridic
a greutatea. ntre momentele A si B contractia este izometric
a
-lungime constant
a- iar ntre momentele B si C este izotonic
a -forta constant
a (Fig. 2.10).
C
aldura Q care este dezvoltat
a n muschi este:
Q=A x

(2.13)

unde A este o constant


a empiric
a.
Pe de alt
a parte lucrul mecanic efectuat asupra masei
M este

26

Figura 2.10: Contractia unei bre musculare

L = G x = Mg x

(2.14)

Astfel energia furnizat


a de muschi este:
E = Q + L = (A + M g) x

(2.15)

Puterea furnizat
a de muschi n unitatea de timp este:
E
x
= (A + M g)
= (A + M g) v
(2.16)
t
t
unde t este timpul n care se realizeaz
a contractia, v
este viteza de contractie.
Hill a observat c
a puterea dezvoltat
a este proportional
a cu diferenta dintre sarcina maxim
a pe care o poate
sustine muschiul (M0g) si sarcina care actioneaz
a asupra
sa (M g).
P = B (M0 M ) g
(2.17)
P =

iar B este o constant


a.

27

Din relatiile 2.16 si 2.17 rezult


a:
(A + M g) v = B (M0

M) g

(2.18)

(A + M g) (v + B) = (A + M0g) B

(2.19)

Ecuatia poart
a numele de ecuatia fundamental
a a
contractiei:
(A + M g) (v + B) = ct:

(2.20)

Aceasta nseamn
a c
a cu ct masa ridicat
a este mai
mare cu att viteza cu care se ridic
a este mai mic
a si
invers.