Ordinea publica in dreptul international privat

Notiune
Prin ordine publica se intelege organizarea si desfasurarea vietii politice,
economice si sociale intr-un stat potrivit unui ansamblu de norme si masuri
general obligatorii.
In planul dreptului international privat, in notiunea de ordine publica intra
normele fundamentale ale sistemului de drept al instantei, care nu permit aplicarea
regulilor straine, desi acestea sunt competente conform normelor conflictuale ale
instantei.
Ordinea publica de drept privat roman este formata din ansamblul
principiilor fundamentale de drept ale statului roman, aplicabile raporturilor
juridice cu element de extraneitate.
Elemente definitorii
Ordinea publica de drept international privat are urmatoarele elemente
definitorii:

apare ca un corectiv exceptional in aplicarea legii straine normal

competente;
are un caracter diferentiat, in sensul ca ordinea publica difera de la o
tara la alta, in functie de valorile protejate prin principiile fundamentale de drept
ale statului instantei sesizate. Continutul notiunii de ordine publica de drept
international privat roman il constituie principiile fundamentale de drept ale
statului roman, aplicabile raporturilor juridice de drept international privat. Acesta
este continutul abstract al notiunii. In mod concret, acest continut se determina, ca
regula, de instanta sesizata. In anumite cazuri, legiuitorul stabileste explicit
normele a caror incalcare constituie temei a ordinii publice de drept international
privat;
pe plan procedural se concretizeaza in exceptia de ordine publica de
drept international privat, exceptie de fond ce poate fi invocata de orice parte
interesata sau de instanta din oficiu. Daca exceptia este admisa, se inlatura de la

aplicare legea straina normal competenta in tara forului, urmand a se aplica legea
forului.
releva vocatia subsidiara de aplicare a legii forului.
este variabila atat in timp, in cadrul aceleiasi tari, cat si in spatiu, de la
o tara la alta.
Caractere juridice
Caracterele juridice ale ordinii publice de drept international privat,
subliniate in doctrina sunt:
- caracterul national ce deriva din faptul ca ordinea publica se interpreteaza
conform dreptului forului;
- caracter actual, in sensul ca instanta trebuie sa ia in considerare continutul
ordinii publice din momentul litigiului si nu cel din momentul nasterii raportului
juridic. De exemplu, inainte de modificarea Codului familiei prin Legea 59/1993,
o hotarare pronuntata instrainatate, prin consimtamantul mutual al sotilor, dintre
care cel putin unul era cetatean roman, nu putea fi recunoscuta in Romania, fiind
contrara ordinii publice de drept international roman. Dupa modificarea codului,
prin care si in dreptul roman s-a introdus divortul prin acordul sotilor, s-a produs o
schimbare la nivelul principiului de drept in materie, fapt pentru care o astfel de
hotarare straina trebuie recunoscuta in tara.
- caracter de exceptie de la regula potrivit careia dreptul strain, normal
competent, trebuie sa se aplice raportului juridic cu element de extraneitate.
Consecintele acestui caracter sunt: ordinea publica este de stricta interpretare
(se interpreteaza restrictiv si nu extensiv), ordinea publica impiedica producerea
efectelor legii straine pe teritoriul tarii si atrage aplicarea in locul sau a legii
romane.
Domeniul ordinii publice
Principiile si normele juridice de ordine publica pot apare in orice materie a
dreptului international privat.
Exista insa, anumite domenii ale raporturilor cu element de extraneitate
susceptibile, intr-o mai mare masura, sa ridice probleme de ordine publica.

Domeniul de drept material cel mai vizat este cel privitor la la starea civila,
capacitatea si relatiile de familie ale persoanelor fizice.
Domeniul de drept procesual este acela al incalcarii competentei exclusive a
jurisdictiei romane.
In privinta normelor conflictuale, acestea sunt de regula norme imperative,
adica de ordine publica in dreptul intern. Normele conflictuale nu pot fi insa
ocrotite de ordinea publica in dreptul international privat. Acest principiu se
manifesta prin aceea ca, daca o instanta straina este competenta sa solutioneze un
litigiu, nu se cere ca ea sa aplice o norma conflictuala similara celei romane,
neexistand conditia reciprocitatii in aplicarea legii straine, la nivelul normelor
conflictuale. O situatie speciala o constituie norma conflictuala privind starea si
capacitatea cetatenilor romani (lex patriae) care poate fi considerata de ordine
publica in dreptul international privat, in sensul ca instanta straina trebuie sa o
aplice si sa trimita, pentru aceste aspecte, la dreptul roman.
Exemple legislative si de practica judiciara privind ordinea publica de drept
international privat roman
1. Prevederi din acte normative interne
De regula, actele normative interne nu stabilesc continutul ordinii publice,
ci prevad, in mod abstract, posibilitatea aplicarii acesteia in domeniile
reglementate. De exemplu:
a) drepturile castigate in tara straina, sunt respectate in Romania, afara
numai daca sunt contrare ordinii publice de drept international privat roman;
* Principiul recunoasterii drepturilor castigate in tara straina daca nu sunt
contrare ordinii publice de drept international privat roman, se regaseste si in
art.2563 din noul Cod Civil unde se arata ca drepturile castigate in tara straina
sunt respectate in Romania, cu exceptia cazului in care sunt contrare ordinii
publice in dreptul international privat roman .
b) persoanele juridice straine fara scop patrimonial pot fi recunoscute in
Romania, in conditiile prevazute de lege, printre care si cerinta ca scopurile lor
statutare sa nu contravina ordinii sociale si economice din Romania;

In unele cazuri, legea stabileste continutul concret al ordinii publice, in

domeniul respectiv de reglementare, in sensul ca indica normele juridice a caror
incalcare justifica aplicarea exceptiei de ordine publica de drept international
privat. In acest caz, exista doua variante: legea stabileste numai continutul ordinii
publice de drept international privat roman si cea de-a doua, legea ocroteste
ordinea publica a carui sistem de drept este aplicabil in speta.
Pentru prima varianta pot fi date ca exemple:
a) existenta, in legea straina a unui impediment la casatorie care, potrivit
dreptului roman, este incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie (art.18
alin.2 din Legea 105/1992);
b) existenta, in legea straina, a unei dispozitii care nu permite divortul ori il
admite in conditii deosebit de restrictive (art.22 alin.2 din Legea 105/1992);
c) existenta, in legea straina, a unor criterii de determinare a intinderii
obligatiei de intretinere care nu tin seama de posibilitatile materiale ale debitorului
si de nevoile efective ale creditorului ( art.35 alin.2 din Legea 105/1992);
d) existenta, in legea straina, a unor limite diferite fata de cele din legea
romana pentru acordarea de despagubiri in cazul raspunderii produse sau a
raspunderii pentru concurenta neloiala (art.116 si 119 din Legea 105/1992);
e) existenta in legea straina, a unor conditii mai restrictive decat cele
prevazute de legea romana sub aspect probator in situatiile prevazute de art.161
alin.1-3 din Legea 105/1992;
f) hotararea straina (supusa recunoasterii) este pronuntata cu incalcarea
competentei exclusive a jurisdictiei romane (art.168 alin.1 pct.2 din Legea
105/1992).
g) hotararea straina (supusa recunoasterii) prin care s-a aplicat o alta lege
decat cea romana cu privire la starea civila si capacitatea unui cetatean roman, iar
solutia adoptata difera de aceea la care s-ar fi ajuns potrivit legii romane (art.168
alin.2 din lege).
Pentru a doua varianta, pot fi date ca exemplu:
a) dreptul testatorului de a supune transmisiunea prin mostenire a bunurilor
sale altei legi decat legea sa nationala (pentru bunuri mobile) sau legea locului

situarii bunului (pentru bunuri imobile), fara a avea dreptul sa inlature dispozitiile
ei imperative (art.68 din Legea 105/1992);
b) forma solemna ceruta ad validitatem pentru un act juridic in sistemul de
drept aplicabil fondului acelui act (art.72 din Legea 105/1992).
c) ingradirea posibilitatii partilor unui contract de munca de a alege legea
care sa carmuiasca acest contract, in masura in care se aduc restrangeri ocrotirii pe
care o asigura salariatului dispozitiile imperative ale legii aplicabile in lipsa unei
atare alegeri ( art.101 din Legea 105/1992).
2. Prevederi in conventii internationale la care Romania este parte
In aceste cazuri ordinea publica este prevazuta, de regula, in mod abstract.
De exemplu :
- recunoasterea si executarea unei sentinte arbitrale straine poate fi refuzata,
printre altele daca este contrara ordinii publice a statului solicitat, se prevede in
Conventia de la New York din 1958 pentru recunoasterea si executarea sentintelor
arbitrale straine;
- contractele de schimb valutar care privesc moneda unui stat membru si
care sunt contrare reglementarilor din acel stat referitoare la schimb vor fi
neexecutorii pe teritoriul oricarui stat membru, se arata in Statutul Fondului
Monetar International.
3. Practica judiciara in materie
In practica s-a decis, spre exemplu, ca este ordine
operatiunile de import/export ale firmelor romane, cerinta
asemenea operatiuni, refuzandu-se recunoasterea unei hotarari
care obliga o firma romana ce nu avea licenta sa plateasca
strainatate pretul marfii livrate si castigul nerealizat.

publica pentru
licentei pentru
arbitrale straine,
petitionarei din

Efectele aplicarii ordinii publice de drept international privat

Ordinea publica de drept international privat are doua efecte si anume : 1)
un efect pozitiv; 2) un efect negativ.
1) Efectul negativ consta in inlaturarea de la aplicare a legii straine. Acest
efect rezida din dispozitiile art.8 alin.1 lit.a) din Legea 105/1992 conform carora
Aplicarea legii straine se inlatura: a) daca incalca ordinea publica de drept
international privat roman.
De exemplu, art.18 alin.2 din Legea 105/1992 prevede inlaturarea ca
inaplicabil al impedimentului la casatorie din legea straina, care, potrivit legii
romane, este incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie.
2) Efectul pozitiv consta in aplicarea legii romane. Potrivit art.8 alin.1 in
cazul inlaturarii legii straine, se aplica legea romana .
Efectul pozitiv poate fi mai ferm, atunci cand legea forului se aplica si in
materialitatea ei, in golul lasat prin inlaturarea legii straine ( de exemplu daca
legea straina nu acorda copilului din afara casatoriei dreptul la pensie de
intretinere, aceasta pensie va fi acordata in conditiile prevazute de legea romana),
sau mai atenuat, in sensul ca legea forului este aplicata numai pentru a inlatura
efectele legii straine (vezi exemplu impedimentul la casatorie).
Sferele notiunii de ordine publica de drept international privat
Ordinea publica poate fi invocata fie in cadrul conflictului de legi in spatiu
cat si in cazul conflictului de legi in timp si spatiu.
1) Conflictul de legi in spatiu se creeaza atunci cand cu privire la nasterea,
modificarea sau stingerea unui raport juridic, sunt susceptibile a se aplica doua sau
mai multe sisteme de drept diferite, fiind solutionat prin aplicarea normelor
conflictuale.
2) Conflictul de legi in timp si spatiu se creeaza in cazul un care se cer a fi
recunoscute intr-un stat, efectele unui raport juridic nascut anterior intr-un alt stat.
Sfera ordinii publice este mai larga in cadrul conflictului de legi in spatiu
decat a celui in timp si spatiu, in sensul ca nu toate principiile de ordine publica
care sunt invocate in cadrul conflictelor de legi in spatiu, sunt de ordine publica si
atunci cand privesc drepturi deja dobandite in strainatate. De exemplu: a) o

societate pe actiuni cu un singur asociat nu se poate constitui in Romania, dar daca

s-a constituit legal in strainatate ( de pilda in Elvetia), personalitatea ei juridica va
fi recunoascuta in Romania. b) efectele unei casatorii religioase, incheiate legal in
strainatate, intre doi cetateni ai statului respectiv, vor putea fi recunoscute in
Romania.
Exista situatii in care norma straina nu produce deloc efecte in tara forului,
ordinea publica aplicandu-se atat in sfera conflictului de legi in spatiu cat si a celui
in timp si spatiu. De exemplu: a) incalcarea, prin hotararea straina, a dispozitiilor
privitoare la competenta exclusiva a instantelor romane; b) nerespectarea
reglementarilor nationale in materia starii civile si a capacitatii cetatenilor romani;
c) hotararea straina prin care se face o discriminare intre copilul din casatorie si
copilul din afara casatoriei.