Sunteți pe pagina 1din 32

URGENTE MEDICOCHIRURGICALE

URGENTELE APARATULUI
RESPIRATOR

ASPIRAREA DE CORPI STRAINI

determina obstructia cailor aeriene cu asfixie


se manifesta prin dispnee predominant inspiratorie, cu respiratie
laborioasa, ineficienta sau agitatie, lipsa miscarilor respiratorii si
cianoza
indepartarea corpului strain determina remiterea manifestarilor
clinice
persistenta corpului strain duce la agravarea starii generale,stop
cardiorespirator si moarte
caile aeriene necesita eliberarea cat mai rapida, deoarece hipoxia
prelungita duce la leziuni cerebrale ireversibile

Atitudinea de urgenta in cabinetul stomatologic


Curatirea mecanica a faringelui manual sau cu aspiratorul, sub
inspectie directa
Daca obstructia este localizata mai jos in laringele superior se trece
la:
Expulzarea corpului strain prin cresterea presiunii intratoracice.
- manevra Heimlich aplicarea unei presiuni la nivelul partii celei mai
mobile a cutiei toracice diafragmul.
Descrierea manevrei: reanimatorul asezat in spatele pacientului cu
membrele superioare de o parte si de cealalta a trunchiului acestuia,
aseaza mana cu fata ventrala la nivelul epigastrului, pune cealalta
mana peste prima si preseaza brusc si puternic spre diafragm ( nu
perpendicular, deoarece exista riscul sa lezeze aorta)
- la gravide sau la pacientii obezi presiunea se va aplica pe stern la 2-3
cm superior de apendicele xifoid.
- poate fi necesara repetarea manevrei de 6-10 ori

Cricotirotomia de urgenta manevra chirurgicala simpla prin


care se realizeaza o cale de comunicare artificiala intre regiunea
inferioara a laringelui si mediul exterior, care permite ventilatia
pulmonara spontana sau mecanica.

Tehnica realizarii:
- pozitionarea pacientului cu gatul in hiperextensie
- stabilizarea laringelui
- incizia tegumentului - orizontal in dreptul membranei
cricotiroidiene sau vertical cu lungime de aprox. 2 cm
- incizia membranei cricotiroidiene - cu lama bisturiului
in pozitie orizontala, cu lama superior pentru a nu leza peretele
posterior al traheei.
- dilatarea stomei - cu pensa hemostatica.

- canularea orificiului - cu canula speciala sau cu o canula de


aspiratie din plastic sau orice alt tub de plastic cu diametrul 5-8
mm si lungime 10-12 cm. Tubul va fi introdus 2 - 3 cm in jos spre
trahee.
Confirmarea realizarii corecte a manevrei:
- aparitia zgomotelor respiratorii si a fluxului respirator la
pacientii care respira spontan;
- obtinerea miscarilor toracice ample la insuflarea aerului prin
tub la pacientii care nu respira, in acest caz se vor continua
manevrele de resuscitare cardiorespiratorie.
- fixarea tubului la tegumente - cu banda adeziva sau fire de
sutura.

BRONHOSPASMUL

Determina dispnee de tip expirator cu aparitia de raluri sibilante,


wheezing si tahicardie.

Cauze
Criza de astm bronsic
Alergie - bronhospasmul este insotit de eruptie cutanata
pruriginoasa, edem angioneurotic, soc anafilactic;
Insuficienta cardiaca stg - asociaza ortopnee si raluri de staza.

CRIZA DE ASTM BRONSIC

Tablul clinic
Disnee paroxistica de tip expirator
Tuse
Wheezing
Senzatie de constrictie toracica

Atitudinea de urgenta

Intreruperea tratamentului.
Se va aseza pacientul in pozitie sezanda.
Se va administra oxigen pe masca sau canula nazala.
Se vor administra 2 puf-uri dintr-un spray cu substanta betamimetica (Ventolin, Berotec) care se repeta dupa 5 minute
daca bronhospasmul nu dispare.

Se mai utilizeaza adrenalina 0,2 -0,3 ml subcutanat


repetabil dupa 20 -30 minute(f =1ml)
Daca dupa inca 5 minute bronhospasmul nu se remite se
poate administra Miofilin 1 fiola i.v. lent (10 minute) cu
monitorizarea pulsului.
La aparitia de extrasistole se va intrerupe administrarea.
Daca criza nu cedeaza se va recurge la administrarea de
hemisuccinat de hidrocortizon 100 mg i.v in bolus.

SOCUL ANAFILACTIC
Socul poate fi declansat de contactul pacientului cu diferite
substante potential alergigene: antibiotice, analgetice, sedative,
iod, antiseptice, pansamente, paste, cimenturi, materiale de
amprenta, materiale de obturatie, solutii anestezice locale.
Reactia apare rapid de la injectare sau de la contactul cu mucoasele
(minute) sau tardiv (ore) daca alergenul este in contact cu dentina.
Apare brusc:
frison
eruptie urticariana, edem si prurit generalizat
tegumente reci, eventual cianotice
agitatie, senzatie de moarte iminenta
puls slab greu perceptibil, rapid
TA foarte scazuta
bronhospasm

Atitudinea de urgenta
intreruperea tratamentului
indepartarea alergenului suspectat
asezarea pacientului in clinostatism cu picioarele ridicate
deasupra nivelului capului
curatirea gurii si faringelui de sange, comprese, resturi dentare,
materiale de amprenta, proteze mobile
asezarea capului pacientului in pozitie de siguranta (rotat
lateral)
administrarea de oxigen pe masca sau canula nazala
administrarea de 200 mg hemisuccinat de hidrocortizon i.v.
daca TA maxima este
< 70 - 80mmHg se administraza
Adrenalina 0.3 ml i.v, s.c sau intralingual (se dilueaza 1 fiola de
Adrenalina in 10 ml ser fiziologic si se injecteaza cate 3 ml)
pana se obtine o TA maxima >80mmHg
solicitarea serviciului de Ambulanta pentru transportul de
urgenta al pacientului la spital.

EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN


Definitie
EPA cardiogen este forma acuta si grava de insuficienta
ventriculara stanga datorata cresterii presiunii hidrostatice in
capilarul pulmonar si patrunderii fluidului interstitial in alveole.

Cauzele EPA cardiogen sunt :


- IMA
- HTA
- valvulopatii mitrale
- valvulopatii aortice
- cardiomiopatii
- miocardite

Tablou clinic :
dispnee paroxistica intensa cu debut brusc
ortopnee
tuse initial seaca, apoi cu sputa spumoasa, rozata
anxietate
paloare
transpiratii reci
cianoza extremitatilor
tahicardie
TA scazuta, normala sau crescuta.

Factorii favorizanti ai edemului pulmonar acut sunt:

Efortul fizic excesiv


Tahi sau bradiaritmiile
Medicamente care deprima functia
ventriculara(betablocante, blocante ale canalelor de calciu)
Supraincarcari volemice acute
Infectii respiratorii acute
Sarcina
Nerespectarea dietei hiposodate

Atitudinea de urgenta
intreruperea tratamentului stomatologic
pozitionarea pacientului cu trunchiul in pozitie verticala si
membrele inferioare in pozitie decliva;
oxigenoterapie pe masca sau sonda nazala cu 4 - 8 litri/minut;
masurarea TA:
- daca TA este scazuta (<100mmHg) diagnosticul este de
soc cardiogen si in acest caz va fi solicitat de urgenta serviciul de
ambulanta si pacientul va fi transportat intr-o sectie de terapie
intensiva;
- daca TA este crescuta (>150-160mmHg) - se va administra
Furosemid 1 fiola 20mg i.v. in bolus, doza putand fi repetata la 10
minute pana la 80mmHg
- se va administra Nitroglicerina sublingual (1tb) sau spray (2
pufuri) administrarea putand fi repetata la 5 - 10 minute daca
dispneea nu cedeaza si TA se mentine ridicata;
- daca TA se mentine ridicata se poate administra Nifedipin
10mg sublingual;
- in EPA din tahiaritmii se utilizeaza Digoxin 1 fiola i.v. lent.

HEMOPTIZIA
Definitie eliminarea unei cantitati de sange rosu, aerat, provenind
din caile respiratorii in cursul unui efort de tuse.
Cauze
Traumatismele toracice si pulmonare - contuzii, plagi diverse,
fractura costala, corpi straini intrabronsici
Afectiuni ale aparatului respirator
laringe si trahee - ulceratii, varice, neoplasm
bronhii - bronsiectazii, bronsite, TBC.
plamani - TBC, neoplasm, abces pulmonar, pneumonii
Afectiuni cardiovasculare : stenoza mitrala, HTA, anevrismul
aortic
Hemopatii - sindroame hemoragice, leucemii acute.
Alte cauze - intoxicatii, septicemii, terapie anticoagulanta etc.
Factori declansatori : efort fizic, emotii, exces alimentar, expunere
prelungita la soare, perioada premenstruala

Tablou clinic
prodroame - caldura retrosternala, gust de sange in gura;
coexistenta chintelor de tuse, care expulzeaza sangele.
aspectul rosu-aprins aerat, spumos al sangelui expectorat.
sangele este amestecat cu continut mucos sau
mucopurulent.

Diagnosticul de gravitate
1. Hemoptizia mica
eliminarea de sange rosu - cativa ml sau la emisiunea de spute
hemoptoice, fara a depasi 100 ml sange/zi;
survine de obicei fara prodroame si nu antreneaza o reactie
generala.

2. Hemoptizia medie
eliminarea a 100-300ml de sange/zi;
anuntata de obicei printr-o stare prodromala (jena sau
gadilatura laringiana sau toracica);
determina anxietate, paloare, tahicardie, tendinta la lipotimie.
3.Hemoptizia mare
eliminarea a 200ml sange odata sau a 1000ml sange/24 ore;
se instaleaza brusc fara prodroame;
poate determina insuficienta respiratorie acuta - tahipnee,
cianoza, transpiratii reci, tahicardie, hipotensiune arteriala,
tulburari de constienta.

Gravitatea unei hemoptizii nu este usor de apreciat deoarece :


Pierderile de sange sunt dificil de cuantificat
O hemoptizie medie poate recidiva sub o forma cataclismica
sau se poate repeta in mod amenintator
Stare clinica si respiratorie anterioara a bolnavului influenteaza
gravitatea unei hemoptizii

Tratament
Orice hemoptizie reprezinta o urgenta, chiar daca este in cantitate
redusa, deoarece in orice moment evolutia poate lua aspect grav
sau foarte grav.
1. Masuri generale
repaus la pat in pozitie semisezanda sau decubit lateral
oxigen pe sonda nazala
linie venoasa - perfuzarea unor substante vasoconstrictoare sau
compensarea pierderilor de sange
sedative usoare si antitusive
administrarea de lichide reci si cuburi de gheata
se aplica punga cu ghiata pe regiunea sternala
administrarea de hemostatice
Adrenostazin, Etamsilat, Venostat 2-4 fiole/ 24 h iv
substante vasoconstrictoare
Vasopresina in perfuzie endovenoasa

2. Mijloace endoscopice de tratament


bronhoscopia - indicata in hemoptizia fara fenomene de
insuficienta respiratorie acuta.
Scop : - aspirarea sangelui endobronsic
- instilarea de ser rece
- hemostaza prin injectarea de substante sclerozante
3. Mijloace chirurgicale - indicate in caz de hemoptizie majora
(lobectomie, pneumectomie)
4. Tratamentul etiologic
antibiotice - bronsiectazii, pneumonii, abces pulmonar
tratament antituberculos
tratament tonicardic, diuretic - EPA

SUGHITUL
Contractie involuntara, spastica a diafragmului, urmata de
inchiderea brusca a corzilor vocale, ceea ce produce un zgomot
caracteristic.
Cauze
Cauze periferice
afectiuni ale regiunii gatului - adenopatii cervicale, gusa
afectiuni cardiovasculare - infarct miocardic, pericardita,
anevrism aortic( unic simptom)
afectiuni toracice - inflamatia pleurei, mediastinului
afectiuni diafragmatice - abces subfrenic, hernia
diafragmatica
afectiuni abdominale - iritare sau dilatare a stomacului,
carcinom gastric, peritonita
afectiuni ale ficatului, cailor biliare, pancreas

Cauze centrale

inflamatorii - meningita, tabes, lues cerebrospinal


vasculare - hemoragii subarahnoidiene, scleroza cerebrala
mecanice - procese expansive intracraniene
toxice - uremie, coma diabetica
sughit psihogen.

Tratament
Metode terapeutice traditionale
- tinerea respiratiei pentru cateva secunde (creste
concentratia de CO2 in sange)
- consumul de apa rece (stimuleaza vagul)
- ingestia de otet
- consumul de zahar granulat
- stimularea suprafetei limbii
Tratament medicamentos:
- Clorpromazina iv lent sau im ( contraindicata in caz de
afectiuni cardiace sau hepatice, varstnici)
- Anticonvulsivante: fenitoina, carbamazepina
- Sedative: haloperidol, diazepam

INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA

Se caracterizeaza prin scaderea presiunii partiale a


oxigenului( Pa O2) sub 60mmHg cu sau fara cresterea presiunii
partiale a dioxidului de carbon (PaCO2) peste 46mmHg, datorita
incapacitatii aparatului respirator de a asigura schimburile
gazoase adecvate intre aerul alveolar si capilarele pulmonare.

Cauze
boli extrapulmonare
disfunctia centrilor respiratori - intoxicatii, tumori
afectiuni ale maduvei spinarii si nervilor periferici
afectiuni ale muschilor respiratori - botulism, tetanos
afectiuni ale cutiei toracice si pleurei - deformari toracice,
traumatisme
obstructii ale cailor aeriene superioare
tumori
edem laringian
boli pulmonare
ale cailor respiratorii - bronsita, astm bronsic, bronsiectazie,
neoplasm
ale parenchimului - pneumonie, abces, atelectazie
ale vaselor- embolie pulmonara, insuficienta cardiaca

Manifestari clinice
ale hipoxemiei
cianoza : indicatorul specific
manifestari cardiorespiratorii
dispnee, tahipnee
tahicardie, hipertensiune
hipoxemia severa poate produce bradicardie,hipotensiune,
soc prin deprimare miocardica
manifestari neurologice - instabilitate motorie, alterarea
ideatiei.
ale hipercapniei
neurologice
encefalopatia hipercapnica : somnolenta sau insomnie,
dezorientare temporospatiala, tremor
coma la PaCO2>80 mmHg
vasculare (prin vasodilatatie)
extremitati calde, transpiratii
hipertensiune intracraniana
cardiace - tahicardie, aritmii.
respiratorii - tahipnee

TRAUMATISMELE TORACOPULMONARE

Clasificarea traumatismelor toracice


traumatism toracic inchis
fara interesarea structurilor parietale, fara discontinuitati hematom, contuzie musculara
cu discontinuitati parietale - fracturi simple, volet, leziuni ale
diafragmului

traumatism toracic deschis - plagi simple, plagi nepenetrante,


penetrante, transfixiante

traumatism cu leziuni viscerale


toracice - traheobronsice, pleuropulmonare
mediastinale - cord, vase mari, esofag, canal toracic
mixte - toraco-abdominale, toraco-cranio-cerebrale

Examenul local
1. Inspectia
leziuni parietale - deformari toracice, echimoze, hematoame, limitarea
excursiilor costale
anomalii ale dinamicii respiratorii - tiraj, respiratie paradoxala,
hemoragie exteriorizata, cianoza
2. Palparea
durere provocata
fracturi costale, volet
emfizem subcutanat

3. Percutia - timpanism - pneumotorax


- matitate - hemotorax
4. Ascultatia
asimetrie ascultatorie
diminuarea/abolirea murmurului vezicular
frecatura pericardica
sufluri recente( suflu parasternal sugereaza leziune aortica)
zgomote hidroaerice

PNEUMOTORAXUL

prezenta de aer intrapleural printr-o bresa a peretelui toracic sau


leziuni ale parenchimului pulmonar.
determina - colabarea pulmonara progresiva
- deplasarea traheei, a mediastinului
- comprimarea pulmonara controlaterala
- rentoarcere venoasa deficitara.
examen obiectiv - durere, dispnee
- imobilitatea toracelui afectat
- timpanism
- zgomote respiratorii diminuate.
tratament - pneumotorax mic - fara tratament
- pneumotorax mare - insertia unui ac in spatiul II
intercostal pe linia medioclaviculara
- drenaj pleural simplu
- drenaj aspirativ

HEMOTORAXUL POSTTRAUMATIC
acumularea de sange in cavitatea pleurala in urma unor
traumatisme toracice, anevrism aortic, tulburari de coagulare,
tumori
Clinic
durere
dispnee
soc hipovolemic
zgomote respiratorii absente
matitate la percutie
jugulare - colabate - colaps, hipovolemie
- turgescente
Diagnostic - radiologic
Tratament
decompresiunea cavitatii toracice prin drenaj in borcan cu
apa cu nivel marcat
restabilirea volemiei - linie venoasa - solutii cristaloide
- sange izogrup