Sunteți pe pagina 1din 4

PERSONALITATEA ANXIOAS

"Nu-mi este frica de moarte, insa n-as vrea sa fiu de fata la venirea ei". Acesta fraza ilustreaza destul de bine
anxietatea. In definitiv, anxietatea este o emotie fireasca; cu totii suntem mai mult/putin anxiosi in fata unei situatii ce
comporta un anumit risc, cand dam un examen, inainte de a lua cuvantul intr-o adunare, etc. Si cum nu este prea
placut sa incerci o emotie precum anxietatea, incercam sa o ocolim procedand astfel incat sa evitam orice risc: cei mai
anxiosi se vor pregati cat mai bine pentru examen, isi vor pregati discursul, incercand asfel sa previna riscul de a pierde
controlul situatiei. Dar persoanele mult prea anxioase vor evita dezagreabilul anxietatii prin neprezentarea la un
examen pe care-l considera prea greu, vor refuza sa mai sustina discursul - pentru ca aceste situatii le provoaca prea
multe griji.
Ce putem spune deci despre persoanele anxioase?
In primul rand ca manifesta o tendinta accentuata de a se framanta in orice situatie, de a se gandi mai cu seama la
posibile riscuri si pericole care ar pandi-o pe ea sau pe persoanele dragi. De cate ori se simte in nesiguranta, se
gandeste la tot ce poate fi mai rau.
Pe de alta parte, cand este vorba de situatii viitoare, are tendinta de a anticipa toate riscurile, pentru a le controla mai
bine. Dar, la urma urmei, faptul de a te gandi la toate riscurile unei situatii, crezand ca astfel le poti controla mai bine,
nu este doar o dovada de prudenta? Raspunsul este nu, pentru ca atentia acordata riscurilor in cazul persoanelor
anxioase este exagerata si excesiva - raportat la posibilitatea faptului si la gravitatea lui. Persoana anxioasa pare sa
dispuna de un veritabil "radar" care ii ingaduie sa detecteze tot ceea ce ar putea duce la un incident sau la o catastrofa.
Convingerea ei fundamentala ar putea fi formulata astfel: "lumea este un loc in care pandesc tot soiul de primejdii si
dezastre". O alta convingere ar fi: "daca esti prudent poti evita multe accidente si incidente". Veti spune probabil: la
urma urmei, oare nu are dreptate? Nu este oare lumea un loc primejdios, in care in orice clipa poate surveni o
catrastofa? Este suficient sa deschizi televizorul pentru a te convinge de acest lucru: un autocar plin cu pasageri s-a
rasturnat intr-o rapa, un copil s-a innecat la scaldat, etc. In fiecare zi mor oameni sau sunt raniti in accidente. Si atunci,
nu este adevarat ca daca esti suficient de precaut ai putea evita astfel de accidente?
Este adevarat, insa intre convingerile unei persoane normale, obisnuite si cele ale unei persoane anxioase deosebirile
sunt de frecventa si de intensitate. In mod cert ca o nenorocire poate veni oricand, suntem fiinte vulnerabile si
efemere, dar cei mai multi dintre noi traiesc fiecare zi pierzand din vedere acest fapt si ne concentram pe activitatile
curente. Asta nu inseamna ca nu suntem precauti cu riscurile pe care le putem controla: cand plecam cu masina ne
punem centura de siguranta, dar fara vreo anxietate deosebita si fara a tremura de teama unui accident. In privinta
riscurilor al caror control nu ne sta in putere, cum ar fi o boala grava, iminenta unui cutremur de pamant - refuzam in
mod instinctiv sa ne gandim la ele atata timp cat nu suntem pusi in acea situatie.
Se poate spune ca persoanele anxioase sufera de o reglare un pic prea sensibila a "sistemului lor de alarma": gandurile
lor anxioase, tensiunea fizica si comportamentul lor de control se declanseaza mult prea des si cu prea mare intensitate
in raport cu evenimentul.
Cum putem caracteriza personalitatea anxioasa?
Iata cateva din trasaturile esentiale :
- pentru sine si pentru ceilalti - griji mult prea intense si frecvente raportate la riscurile cotidiene;
- tensiune fizica excesiva;
- permanenta atentie la riscuri, vigilenta in tot ceea ce face;
- teama de a fi ridiculizat si respins, de a nu fi criticat si umilit;
- subestimare a insusirilor si disponibilitatilor personale;
- dorinta de a fi acceptat, nevoie de tandrete si securitate;
- dificultate in decizie;
- tendinta de a exagera eventuale esecuri, pericole;
- nevoia de certitudine,de stabilitate.
Ne dam seama cam ce avantaje si dezavantaje prezinta faptul de a avea o personalitate anxioasa. Pe de-o parte,
prudenta si tendinta de a controla situatia, pe de alta parte tensiune exagerata si suferinta.
Care ar fi evolutia bolii?
Cristalizata la varsta adulta tanara (18/25ani) tulburarea poate fi schitata inca din copilarie; odata cu avansarea in
varsta, timiditatea, retragerea, ca si evitarea, indecizia si nonimplicarea, in loc sa dispara devin tot mai accentuate,
conturand tabloul acestei tulburari. In continuare, ea urmeaza o evolutie cronica, fiind semnificativ influentata de
situatii psihostresante si frustrante ca si de perioade caracterizate prin incertitudine si instabilitate. Trebie adaugat ca
anxietatea generalizata, manifestata prin ingrijorari excesive si nejustificate, aduce cu ea si alte simptome:
- palpitatii, bufeuri, transpiratii, senzatia de "nod in gat", nevoia de a urina des;
- zvagnituri si contractii musculare dureroase - care duc la senzatia de oboseala;
- senzatia de a fi mereu la panda, dificultati de concentrare, iritabilitate, tulburari ale somnului, etc.

Posibile cauze ale ale anxietatii:


Atat ereditatea cat si mediul, educatia au ceva de spus in acest sens. Astfel, studiile au aratat ca in diferite forme ale
tulburarii, cam un sfert din rudele de gradul I sufera de un sindrom anxios. In ce priveste mediul - "evenimentele de
viata" (despartiri, decese, mutatul, schimbarea profesiei) duc rapid la aparitia simptomelor bolii. Dar, pentru ca o
persoana anxioasa sa se formeze, este nevoie de o imbinare variabila intre o predispozitie ereditara, experiente

educative si , de cele mai multe ori, evenimente traumatizante.


Posibile solutii:
De cele mai multe ori, cele mai eficiente tratamente sunt sunt cele in care o psihoterapie este insotita de medicatie.
Dintre psihoterapii, cele cognitive si cele comportamentale au vadit o mai mare eficacitate. Pacientilor li se propune sa
se initieze in tehnici de relaxare (pentru a-si controla singuri reactiile anxioase excesive), sedinte de restructurare
cognitiva (terapeutul il ajuta sa-si reconsidere gandurile anxioase).
Psihoterapia este insotita uneori si de tratamentul medicamentos, pentru ca, mai intai, pacientul se afla intr-o mare
suferinta si trebuie ajutat imediat prin administrari de anxiolitice si antidepresive.
Cum sa ne purtam cu astfel de persoane?
A) Recomandabil:
- sa le inspirati incredere (va ingrijiti de detalii, veniti la ora stabilita, raspundeti mesajelor lui);
- sa ii ajutati sa relativizeze, sa ii faceti sa se concentreze asupra consecintelor reale ale situatiilor;
- sa practicati un umor binevoitor;
- sa ii determinati sa se trateze.
B) Nerecomandabil:
- sa va lasati subjugati;
- sa le luati prin surprindere;
- sa le impartasiti propriile voastre nelinisti;
- sa abordati subiecte de conversatie negative (sa le vorbiti despre SIDA, tumoti cancerigene, razboaie, catastrofe
naturale).

Anxietatea
Anxietatea este o teama difuza, fara un obiect bine precizat, o stare de tensiune continua, in care persoana respectiva asteapta ca un eveniment negativ
sa se produca. Persoanele care sufera de aceasta boala is fac de multe ori griji fara un motiv real, iar cand scapa de un motiv de teama, isi
gasesc altul. De aceea de cele mai multe ori persoanele anxioase nu pot niciodata sa se relaxeze si se simt mai tot timpul epuizate.
Fiecare dintre noi simtim intr-o oarecare masura anxietatea. Este un comportament normal, o reactie la ceva care ne pune in pericol sau intr-o situatie
neplacuta. In schimb exista persoane care chiar daca se afla in situatii normale, se simt si se comporta ca si cum s-ar afla in fata unui pericol major.
Atunci apare anxietatea irationala (sau patologica). Daca suntem nelinistiti cu cateva zile inainte de un examen, este un lucru perfect normal.
Insa daca la o persoana aceasta neliniste apare cu cateva luni inainte, sufera de insomnii si cand intra in examen are o performanta sub posibilitatile
personale, atunci persoana respectiva sufera de tulburari anxioase. Anxietatea se produce de pe urma ingrijorarilor. Persoana se concentreaza asupra
gandurilor negative si acest lucru ii capteaza o mare parte din energie, care devine indisponibila pentru alte activitati. Anxietatea determina si o stare de
hipersensibilitate si persoanele care sufera de aceste tulburari nu se simt aproape niciodata in largul lor.
SIMPTOME
Dintre simptomele care insotesc anxietatea, cel mai frecvent sunt intalnite tensiunea in jurul gatului, a cefei si a spatelui, diaree cronica, insomnii si
cosmaruri. Dese ori aceste persoane au palmele umede si transpira fragvent. De asemenea pot prezenta hipertensiune arteriala, puls accelerat, tulburari
respiratorii sau palpitaii, fara un motiv de natura fiziologica.
TRATAMENT
Tulburarile de anxietate reprezinta o afectiune serioasa, tratabila. Expertii considera ca tulburarile anxioase sunt cauzate de o combinatie de factori
biologici
si
comportamentali.
Majoritatea persoanelor care prezinta tulburari de anxietate pot fi tratate de catre persoanele specializate. Succesul tratamentului variaza la fiecare
individ. Unii pot sa simt ameliolare dupa cateva luni, in alte cazuri poate dura ani. Tratamentul este de multe ori ingreunat din cauza ca persoana
prezinta mai multe tipuri de tulburari de anxietate, sau sufera de depresie sau abuzuri de alcool sau stupefiante. Din acasta cauza fiecare pacient trebuie
sa primeasca tratament personalizat.
Desi tratamentul este individualizat, sunt cateva abordari standard care s-au dovedit a fi efective de-a lungul timpului. Terapeutii folosesc una din
aceste
metode,
sau
diverse
combinatii.
Terapia
comportamentala
Scopul acestui tip de terapie este de a modifica si a prelua controlul asuprea comportamentului nedorit. Pacientii invata sa faca fata situatiilor dificile
prin expunerea controloata. Aceasta terapie da pacientului senzatia de control asuprea propriei vieti.
Terapia cognitiva
Terapia cognitiva se concentreaza asupra gandurilor automate si a schemelor. Gandurile automate sunt acelea care apar imediat ce apare un anumit
stimul (de exemplu, suna telefonul si primul gand este "S-a intamplat ceva grav!"). Ele sunt specifice si concrete, considerate plauzibile si sunt
specifice unei anumite persoane. Schemele sunt niste complexe sau unitati de ganduri si credinte pe baza carora un individ isi planifica si isi conduce
viata. Terapia cognitiva lucreaza la un nivel constient si de aceea necesita o alianta terapeutica stransa intre terapeut si pacient, numita uneori relatie
colaborativa. Ca si la terapia conportamentala, pacientul este implicat activ in procesul de vindecare si are senzatia de control.
Teraptia cognitiv-comportamentala
Acest tip de psihoterapie este de fapt o combinatie a doua terapii: terapia cognitiva si terapia comportamentala. Desi bazate pe principii diferite, cele
doua terapii se complementeaza foarte bine, astfel incat astazi arareori mai poate fi intalnit un terapeut care sa practice terapie cognitiva pura sau
terapie comportamentala pura. Unutl din atuurile acestei terapi este ca pacientii invata metode de recuperare care le sunt folositoare toata viata.
Metode
Terapia prin
Medicatie

relaxare

este

functionala

deoarce

stresul

de
are un

rol

major

in

declansarea

afectiunilor

de

relaxare
anxietate.

Medicamentele pot fi foarte folositoare in tratamentul anxietatii, de cele mai multe ori fiind folosite in paralel cu alte metode terapeutice din cele
mentionate mai sus. Cateodata medicamentele anti-depresive sau anxiolitice sunt folosite pentru a inlatura simptome severe, astfel ca celelalte metode
terapeutice sa poata actiona.