Sunteți pe pagina 1din 17

Proiect de lecie

Data: 17.02-21.02
Clasa: a VIII-a
Aria curricular: Matematic i tiine ale naturii
Obiect: Ecologie
Unitatea de nvare: Echilibre i dezechilibre n ecosisteme. Deteriorarea mediului
Subiect: Observaii asupra unor zone poluate i nepoluate
Propuntor: Morar Camelia-Ioana
Scopul leciei: Cunoaterea diferenei ntre zonele poluate i nepoluate;
Competene specifice: 1.3; 2.1; 2.2; 2.3; 3.1; 3.2; 4.1; 4.2; 5.1; 5.2; 5.3;
Competene derivate:
C1- identificarea unor zone poluate;
C2- utilizarea unor valori date pentru a identifica zonele cele mai afectate de poluare;
C3-analiza unor ecosisteme date;
C4- formarea unei atitudini pozitive de protecie a mediului;

Tip de lecie: Transmitere i nsuire de noi cunotine.


Strategia didactic:
a) Resurse procedurale: explicaia,conversaia euristic, expunerea, dialogul, observaia, problematizarea, analiza.
b) Resurse materiale: manualul, imagini, tabla, studiu de caz, tabel.
c) Forma de activitate: frontal, pe grupe.
Resurse umane: capacitatea elevilor de nvare:foarte bun;
Coninutul informaional: conform programei;
Locul de desfurare: cabinetul de biologie:
Bibliografie:
1.
2.
3.
4.
5.

Aglaia Ionel, Victoria Oaid, Biologie-Manual pentru clasa a VIII-a, Ed. Humanitas Educaional, Bucureti, 2013.
Aurora Mihail, Gheorghe Mohan, Biologie-Manual pentru clasa a VIII-a, Ed. All, Bucureti, 2005.
Jelea Stela-Gabriela, Introducere n studiul didacticii tiinelor biologice, Ed.Universitii de Nord, Baia Mare, 2010;
www.didactic.ro
www.edu.ro

Desfurarea leciei
Nr.
crt.

Etapele leciei

1.

Momentul
organizatoric

2.

Verificarea
cunotinelor
dobndite n lecia
anterioar.

3.

Captarea ateniei

Cm.

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

-Pregtete materialul didactic;


-Noteaz n catalog elevii abseni i
verific dac sunt condiii optime pentru
desfurarea leciei.
Adreseaz aleatoriu ntrebri:
-Ce este poluarea?
-Ce sunt poluanii?
-Cum se clasific poluanii?
-Descriei fiecare tip de poluare.

-i pregtesc manualele i caietele


pentru lecie.
Rspund la ntrebri.
- Poluarea const n impurificarea
mediului cu diferite substane (poluani).
-Poluanii=orice substan solid, lichid
sau gazoas care introdus n mediu
produce dezechilibre;

a) conversaia de
verificare
b)
c)frontal

- Astzi vom vorbi despre modul n

-Sunt ateni.

a)expunerea;
b);
c)frontal;

-Noteaz n caiete titlul leciei i


urmresc obiectivele.

a)expunerea;
b)tabla, manual;
c)frontal;
a) explicaie,
observaia;
b) studiu de caz;
c) pe grupe.

care se difereniaz un ecosistem


poluat de unul nepoluat.
4.
5.

Prezentarea noului
coninut i a sarcinilor
de nvare
Dirijarea nvrii

C1

a)Metode
b)Mijloace
c)Forme de organizare

-Scrie pe tabl titlul leciei i prezint


obiectivele pe care elevii trebuie s le
cunoasc la finalul leciei.
- Cere elevilor s se mpart n mai

-Se mpart n grupe.


-Citesc materialul primit.
-Prezint materialul n faa clasei.

multe grupe.
-Fiecare grup va primi un caz de
studiat.
-Un reprezentant va expune n faa
clasei materialul.

Evaluare

Sumativ

Formativ

C2

-Prezint elevilor valorile unui studiu


efectuat n Romnia i cere elevilor s
identifice cele mai afectate zone.

-Urmresc valorile.
-Identific cele mai poluate zone ale
Romniei.

a)observaia,
explicaie, analiza;
b) studiu;
c) frontal.

Formativ

C3

-Prezint elevilor mai multe imagini cu


ecosisteme poluate, respectiv nepoluate.

-Completeaz tabelul.

a) observaia,
explicaie;

Formativ

6.

Obinerea
performanei

7.

Asigurarea feed-backului

8.

Asigurarea reteniei

-Cere elevilor s completeze tabelul de


mai jos pe baza observaiilor din
fotografii, dar i folosindu-se de
cunotinele anterioare.
-Inventariaz principalele informaii i
solicit elevilor s dea rspunsuri rapide,
clare, concrete, prin care verific modul
n care s-au atins competenele.
-Cere elevilor s dea ct mai multe
exemple de metode de combatere a
polurii.

b) tabla, manual,
imagini, tabel;
c) frontal.
-Rspund la ntrebri.

-Explic.

-mparte clasa pe grupe.

-Realizeaz desene pe tema cerut.

- Fiecare grup va avea de realizat un


desen pe tema: Poluarea.
-Desenele vor fi expuse i analizate
ora urmtoare.

a)conversaia
dialogul;
b) tabla;
c)frontal;
a)exerciiu,
problematizare;
b) situaie problem;
c)frontal

Sumativ

a) prezentarea;
b) desen;
c) pe grupe;

Sumativ

Sumativ

Schia tablei

Observaii asupra unor zone poluate i a unor zone nepoluate


Criterii

Aerul
Miros

Culoare

Analize chimice

Analize biologice

Prezena lichenilor

Apa

Miros

Culoare

Deeuri

nverzirea excesiv

(eutrofizare)
Analize chimice

Analize biologice

Solul

Culoare

Miros

Zona poluat

Zona nepoluat

Aerul

Aerul

Apa

Apa

Solul

Solul

Deeuri

Analize chimice

Analize biologice

Numrul de
autovehicule
Prezena pdurilor
Prezena unor fabrici
Agricultura excesiv

Msuri de protecie i combatere a polurii


Aer

Dotarea echipamentelor industriale poluate cu instalaii de reinere (filtre) sau neutralizare a poluanilor atmosferici.

Poluarea energiei prin procedee nepoluante (solar, eolian).

Utilizarea carburanilor nepoluani de ctre autovehicule sau dotarea acestora cu filtre speciale.
6

Ap

Sol

Extinderea i protejarea spaiilor verzi, a parcurilor, a gardurilor vii etc.

Protejarea pdurilor.

Interzicerea claxonatului i a altor surse generatoare de zgomot.


Construirea unor staii de epurare a apelor reziduale ale localitilor.

Executarea lucrrilor de ndiguire i de construire a unor baraje.

S nu se arunce i s nu se depoziteze pe maluri sau n albiile rurilor deeuri de orice fel.


Meninerea suprafeelor mpdurite i utilizarea lemnului pdurilor numai n limita aprobat de lege.

Combaterea eroziunii solului.

Colectarea reziduurilor menajere n recipiente speciale, pe sortimente (sticl, metal, hrtie, material plastic, etc.) i reciclarea
acestora.

Studiu de caz
Grupa 1. Bucuretiul, orasul cu cea mai mare reducere a speranei de via, din cauza polurii
Bucurestiul este orasul unde speranta de viata este redusa cel mai mult, din cauza poluarii, in urma unui studiu in care au fost incluse 25 de
orase europene.
7

Un studiu aparut in buletinul epidemiologic saptamanal al unui institut sanitar francez a relevat faptul ca poluarea atmosferica reprezinta un
pericol pentru sanatatea noastra, putand genera boli cardio-vasculare sau pulmonare si sa fie cauza unei scaderi a sperantei de viata, scrie Sante AZ.
Traficul rutier ne scurteaza viata, potrivit studiului efectuat asupra 25 de orase europene, dintre care 9 franceze, unde s-a constatat ca poluarea
atmosferica din aglomeratiile urbane europene provoaca boli si diminueaza speranta de viata a locuitorilor sai.
In fapt, traficul rutier aglomerat este responsabil pentru jumatate din emisiile de azot in aer, mai ales in regiunea pariziana, iar masinile care folosesc
carburanti diesel sunt aratate cu degetul in primul rand.
Cateva sute de cazuri de decese provocate de maladii respiratorii si cardiace, din cauza inhalarii de particule fine, sunt inregistrate in fiecare an.
Aceste cercetari, efectuate pe o perioada de 15 ani, au aratat ca locuitorii unui oras precum Parisul pot pierde intre trei si sapte luni din speranta de
viata. Bucurestiul este insa orasul unde pierderea sperantei de viata este cea mai mare, putand ajunge la 22 de luni.
Studiul a mai aratat ca ar fi suficient ca normele Organizatiei Mondiale a Sanatatii in materie de poluare atmosferica sa fie respectate pentru ca
locuitorii marilor orase europene sa castige in jur de sase luni de speranta de viata.

Grupa 2. Poluarea n Romania


n perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instalaii din Romnia au dreptul s emit un total de 379,7 milioane tone de emisii de gaze cu
efect de ser, respectiv 75,9 milioane tone anual. Romnia are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor (Assigned Amount Units Unitati ale Cantitii Atribuite) de 60 milioane tone CO2 echivalent, anual, n perioada 2008-2012, pentru care ar putea ncasa pn la 2 miliarde euro
(1 miliard de euro dup alte estimri).

n anul 2010, Statul romn acorda n mod gratuit aceste certificate pentru 219 companii poluatoare de pe teritoriulrii, n majoritatea lor cu
capital de stat. Scopul este de a ajuta aceti poluatori s investeasc n ecologizare. Aceste companii au posibilitatea s vnd certificatele direct altor
poluatori, romni sau strini, cu capacitate mai mare de producie, s le listeze la bursele specializare sau s le vnd unor intermediar.
Poluarea aerului n unele zone ale Romniei a depit limitele anuale pentru sntatea uman, n ceea ce privete concentraiile de dioxid de
azot, dioxid de sulf, pulberile n suspensie i metalele grele, potrivit Raportului privind Starea Mediului n Romnia pe anul 2008, realizat de Agenia
Naional pentru Protecia Mediului.
Concentraiile medii anuale de dioxid de azot n aerul nconjurtor arat depiri ale valorii limite anuale pentru sntatea uman n unele
aglomerri urbane, respectiv: Bucureti, la dou staii care monitorizeaz poluarea provenit din trafic (Mihai Bravu i Cercul Militar) i la o staie de
tip industrial (Dr. Taberei); Braov la staia de fond urban; Constana la staia de trafic. Nu a fost depit valoarea limit anual pentru protecia
vegetaiei (30 g/m3) a concentraiei de oxizi de azot (NOx) la staiile destinate monitorizrii ecosistemelor i vegetaiei.
Concentraia de dioxid de sulf a depit valoarea limit orar pentru protecia sntii umane (350 g/m3) ntr-un numr de ore mai mare dect
numrul maxim permis pe an (24), la o staie din Baia Mare, precum i la staiile din Copa Mic i Media. La aceste staii s-a depit, de asemenea,
valoarea limit zilnic pentru protecia sntii.
Concentraia de dioxid de sulf a depit valoarea pragului de alert (500 g/m3) timp de cel puin 3 ore consecutiv, la staii amplasate n:
Rovinari (4 zile, n noiembrie i decembrie 2008); municipiul Craiova (2 alerte nregistrate n aceeai zi, de ctre dou staii); Copa Mic (dou zile);
Media (o zi).
Concentraia dioxidului de sulf, la staiile destinate monitorizrii ecosistemelor i vegetaiei (staii de fond rural/regional), nu a depit valoarea
limit anual (20 g/m3) pentru protecia vegetaiei.
Valorile concentraiilor medii anuale de PM10 (pulberi n suspensie), nregistrate prin metoda automat, au depit valoarea limit (40 g/mc)
anual pentru protecia sntii umane cu preponderen n zonele urbane, precum i la staiile ce suport influena unor mari poluatori industriali
(Baia Mare, Rovinari).
n aglomerrile urbane Bucureti, Craiova, Cluj, Iai, pulberile n suspensie au fost msurate prin metoda de referin gravimetric. Media
anual a depit valoarea limit anual pentru protecia sntii umane n toate cele patru aglomerri. De asemenea, n toate cele patru aglomerri
menionate, media zilnic a depit valoarea de 50 g/m3, de mai mult de 35 de ori. Concentraiile cele mai mari au fost nregistrate la staiile de
monitorizare a traficului. Nu au fost semnalate depiri ale valorii limit pentru sntatea uman (10 mg/mc, calculat ca maxim zilnic a mediilor pe
opt ore) n cursul anului 2008.
9

Valori ridicate ale concentraiilor de metale grele se nregistreaz n dou zone cu poluare istoric, n judeele Maramure i Sibiu, n localitile
Baia Mare, Copa Mic i Media. Metalele grele rezult din activitatea industrial specific, dar i din pulberile cu coninut n metale grele, antrenate
de la iazurile de decantare din zona Baia Mare. n localitile menionate, concentraia medie anual a plumbului a depit, n anul 2008, valoarea
limit anual pentru protecia sntii umane (0,5 g/m3).

Grupa 3. Oraele cel mai puin poluate din lume


In ciuda faptului ca marile metropole sunt caracterizate printr-un grad ridicat de poluare, exista orase mari, unde municipalitatea se ingrijeste sa redea
mediului cadrul natural, care ii este caracteristic.
In mod poate neasteptat, nu sunt putine, iar cateva dintre ele ies cu totul din comun si merita sa fie evidentiate - noteaza Infoniac.
Vancouver, Canada

10

Vancouver este lider mondial in ce priveste folosirea energiei hidroelectrice. Peste 90 la suta din energia sa foloseste surse de energie produsa de ape,
iar restul de 10% hidrocarburi, dar si energie solara sau eoliana.
Orasul are 300 km piste pentru bicicisti amenajate si intens folosite. Vancover este evidentiat ca avand cele mai mici emisii de gaz carbonic pe cap de
locuitor de pe planeta.
In prezent, 20% dintre autovehiculele aflate in circulatie folosesc exclusiv surse electrice de energie, iar cifra va creste cu 15% pana in anul
2020. Tot pana in acel an, primaria a prevazut masuri privind amenajarea de spatii verzi printre constructii, dar si folosirea exclusiv a materialelor
ecologice in acest domeniu.
San Francisco, SUA
Pare ciudat faptul ca una din marele metropole ale lumii, orasul San Francisco, reuseste sa mentina un aer deosebit de pur mai ales prin
gestionarea rationala a deseurilor si regenerarea lor.
Fostul primar al orasului, Gavin Newson, a aplicat masuri energice si sustinute privind mediul in oras, indeosebi pentru a-l face atractiv
tursitilor, foarte sensibili in ultimii ani cu privire la factorul ecologic, iar actiunea sa a reusit.
Conform statisticilor, San Francisco recicleaza 77% din deseurile orasului, iar spatiile verzi ocupa 20% din suprafata urbana, ceea ce reprezinta o
pondere ridicata pentru un oras industrializat. In San Francisco, sunt amenajate 500 de "cladiri verzi", certificate in acest sens de catre Organizatia de
alimentare cu energie LEED.
Sunt prevazute pana la sfarsiutl acestui an sa circule in oras 60 electromobile alimentate exclusiv electric, si 5.000 vehicule hibride pentru care au fost
amenajate 2.750 statii de alimentare specifice.
Oslo, Norvegia
Datorita faptului ca doua treimi din suprafata orasului Oslo este constituita din paduri, ape si terenuri agricole, capitala Norvegiei a ajuns sa fie
unul din cele mai curate metropole din Europa. Aici functioneaza renumitul "iluminat inteligent", un sistem capabil sa intensifice sau sa diminueze
consumul de energie, in functie de trafic.

11

Deasmenea, in Oslo se foloseste biometan din deseuri, pentru transportul public. Pe strazile orasului circula 1.700 vehicule electrice si, pentru
incurajarea folosirii lor, primaria a initiat parcarea gratuita a acestora in orice parcare din oras.
Elecromobilele se bucura de numeroase facilitati printre care si aceea ca le este permis sa circule pe acele strazi care sunt destinate exclusiv
transportului in comun.
Pentru incalzirea acestui oras nordic, Norvegia, desi dispune de propriile hidrocarburi, foloseste in proportie de 80 % energie regenerabila, din
deseuri reciclate.
Curitiba, Brazilia
Orasul s-a facut remarcat datorita numeroaselor premii internationale, pentru activitatile sale de pastrarea mediului. In anii '70 a fost elaborat un
plan pe termen lung, privind mentinerea starii ecologice a cadrului urbanistic. Acest plan este riguros respectat si in prezent, constituind un mod
structurat de conservare a mediului natural.
Fata de situatia din 1970, cand in oras exista un mp de spatiu verde pe cap de locuitor, astazi acest parametru s-a dezvoltat, atingand cifra rar
intalnita de 52 mp. Este de remarcat ca au fost pantati peste 1,5 milioane pomi, o adevarata padure, dispersata, in lungul tuturor cailor de comuncatie
ale orasului.

Copenhaga, Danemarca
Capitala Danemarcei este orasul biciclistilor si al bicicletelor. In Copenhaga, 1,2 milioane persoane merg la lucru zilnic pe bicilete, pentru care
primaria a pus la dispozitie piste amenajate in lungime de 350 km.
O caracteristica a Danemarcei este aceea ca 19% din energia tarii este de natura eoliana, autoritatile incurajand folosirea fortei vantului, spatiile
pretandu-se acestui scop.
Copenhaga si-a propus ca, pana in anul 2025, sa devina prima capitala a lumii cu zero emisii de carbon.

12

De asmenea, autoritatile au emis o lege, privind "politca spatiilor verzi", care obliga toti constructorii sa planteze vegetatie pe terasele, acoperisurile si
chiar pervazurile prin a caror realizare au afectat vegetatia.

Grupa 4. Fapte incredibile despre poluare


In afara de faptul ca ne otraveste viata, poluarea produce un dezechilibru in intregul mediu atat de armonios al naturii, cu efecte dezastruoase,
atat asupra animalelor, cat si a vegetatiei. Clima resimte si ea consecintele.
Chiar si zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat. Studiul si impiedicarea poluarii au devenit o ramura importanta a stiintei, o preocupare
majora a cercetatorilor si expertilor in domeniu.
Pentru publicul larg insa nu este lipsit de importanta sa ia cunostinta de curiozitatile unor fapte la care nu ne-am fi asteptat, dar care s-au constatat a fi
realitati, poate amuzante la prima vedere, dar tragice in fondul lor - noteaza portalulkabanik, prezentand mai multe exemple:
* In India, mor uneori pana la o mie de copii pe zi, ca urmare a diareei si altor boli provocate prin consumul apei contaminate. Este de retinut ca adultii
sunt relativ mai rezistenti la acesti factori agresivi, in fata carora organismul si-a creat o relativa imunitate de-a lungul vietii.
* Americanii cumpara peste 29 milioane recipienti cu apa plata pe an. Pentru realizarea lor, industria consuma 17 milioane barili de titei, cantitate
suficienta pentru alimentarea cu carburanti a unui milion autoturisme timp de un an, la un consum mediu.
* Dintre recipientii rezultati dupa consumul apei plate, numai 13% sunt reciclati. Descompunerea in natura a celorlalti dureaza cel putin un secol, iar
uneori mai mult timp. Daca recipientii sunt arsi, substantele nocive, inclusiv metalele grele, aruncate in aer, aduc mediului prejudicii mult mai grele,
decat daca recipientii ar zace un secol in gropile de gunoi.
* Dupa cunoscutul tsunami din Japonia, materialele adunate de ape nu s-au risipit in Ocean. Dimpotriva, vartejul le-a adunat laolalta, formand un fel de
insula, care pluteste in deriva. Specialistii au calculat ca, in curs de doi ani, ea va ajunge pana in insulele Hawaii, iar in anii urmatori va aborda coastele
vestice ale Americii.

13

* S-a calculat ca ambalajele nefolosite, care sunt deversate anual in oceane - sub o forma sau alta - cantareasc 7 miliarde kilograme. Revine cate un
kilogram de fiecare locuitor al planetei.
* In fiecare an, din cauza deseurilor de tot felul deversate de oameni, isi gesesc moartea pe planeta un milion de pasari si 100.000 vietuitoare marine
sau mamifere.
* Aerul poluat din China este transportat de curenti pana pe tarmurile Americii in timp de aproximativ cinci zile (in functie, fireste de conditiile
meteorologice). Aerul transportat dinspre Asia spre continentul american impiedica formarea precipitatiilor, ceea ce a determinat deja o reducere a
acestora.
* Un studiu, elaborat de OMS in 2010, a aratat ca acei copii ale caror familii locuiesc in aproperea autostrazilor, sunt mai predispusi sa se
imbolnaveasca de autism, decat oricare altii. Cercetatorii apreciaza ca situatia este o consecinta a gazelor de esapament aflate in atmosfera in
apropierea marilor cai de circulatie.
* Cercetatorii britanci au costatat ca poluarea apelor din Regatul Unit are drept consecinta modificarea sexului pestilor masculi din rauri. Ei devin pesti
femele, fara a avea insa capacitatea de reproducere. S-a emis ipoteza ca hormonii continuti in materialele deversate in canalizare constituie principala
cauza a acestei situatii.

Statistici
Avnd n vedere prevederile Ordonanei de Urgen nr. 114/2007, prin care autoritile administraiei publice locale au obligaia de a asigura din
terenul intravilan o suprafa de spaiu verde de minimum 20 m2/locuitor, pn la data de 31 decembrie 2010, i de minimum 26 m2 /locuitor, pn la
data de 31 decembrie 2013.

14

n municipiul Bucureti, n anul 2004, suprafaa de spaiu verde era de 17.082.024 m2, din care suprafaa parcurilor i grdinilor aflate n
administrarea Primriei Municipiului Bucureti era de 2.490.630 m2. Pe baza observaiilor efectuate, ntre anii 1990 i 2006, s-a constat o accentuat

15

tendin de degradare i de scdere a suprafeelor verzi (cu circa 50% ntre 1990 i 2005). Astfel, suprafaa spaiului verde cu acces nelimitat, care a
revenit unui locuitor al Capitalei a sczut din 1989 pn n 2002, de la 16,79 m2 la 9,38 m2/locuitor.

16

17