Domnia n-o rvnete, de curte st strin. Ca dnsul nimeni altul bun nu e, nici blajin, Pe toi i miluiete, cunun, cretineaz. Dar armele iubete i caii, des vneaz, i-mbelugata-i via i toarce firul lin, Mrinimos i darnic, cu cugetul senin, El tot mereu petrece i bea i ospteaz. Aa un veac trit-a, voios i nelept, i cnd l-au dus n racl cu minile pe piept, L-a plns ca pe-un printe mulimea-ndurerat; i dac cronicarii uitrii-l hrzesc, n cntece-amintirea-i e de popor pstrat, i tainic pe mormntu-i btrnii ulmi optesc. 1909