Sunteți pe pagina 1din 26

1

Rasfoind albumele vechi ale bunicilor, parintilor, ma


uimesc ce capodopera este aparatul de fotografiat si cum
fotografia este martorul trecerii timpului. Am ajuns sa imi
doresc sa aflu mai multe despre arta fotografica, privind
fotografii de moda precum a lui LaChapelle, acesta
starnindu-mi curiozitatea pentru ideile sale exuberante,
creativitatea, stilul sau distinctiv si contrastele folosite
pana la Irving Penn, pentru care am o mare admiratie
pentru eleganta portetelor sale minimaliste, pe fundalul
discret,pentru ca in marea sa lista a personalitatilor
fotografiate, Penn ne arata oameni - vulnerabili,
sfidatori,ingrijorati - nu celebritati.
Pe parcurs am inceput sa fiu pasionata si de
fotografia de strada, fotojurnalism, care cred ca aduce
ceva nou, controversat si dinamic in peisajul oarecum
monoton al capturilor cu subiect pregatit. Asa l-am
descoperit pe Henri Cartier-Bresson si sunt impresionata
de fotografiile sale,realizate cu aparatul sau Leica (la care
nu a renuntat niciodata), fotografii in care demonstreaza
ca avea o mare capacitate de reactie, sesizand imediat
momentele interesante, cu precisa organizare a formelor
in cadru.

15 octombrie 2014
Interesant faptul ca cea mai veche fotografie care s-a
pastrat este datata din 1826 sau 1827 si este imaginea
unei curti interioare vazuta de la fereastra sa de catre
1

francezul Joseph Nicephore Niepce. Imaginea a necesitat


o expunere de 8 ore la soare,tratata cu bitum de iudeea(o
subsanta fotosensibila), apoi fixata prin spalare cu ulei de
lavanda. Cu mare curiozitate si placere merg la cursurile
de istoria fotografiei, fiind foarte curioasa despre evolutia
fotografiei.

10 noiembrie
Pe masura ce urmez cursurile de limbaj artistic al
fotografiei am inceput sa observ mai mult organizarea
formelor in cadru, sa analizez elementele si pozitionarea
lor in fotografie, sa stiu de ce o fotografie este buna si
alta mai putin buna . Plimbatul acum este mai interesant.
Peste tot linii de forta, registri, structuri, texturi, ponderi,
vectori ...
Mi-am adus aminte de cartea "Ochiul fotografului" de
Michael Freeman, care am citit-o acum un an si mi se
pare foarte interesanta. De unde mi-am facut o idee ca
designul este cel mai important factor in obtinerea unei
fotografii reusite. Capacitatea de a intui potentialul unei
2

scene si de a organiza apoi toate elementele grafice intr-o


compozitie captivanta , de efect, reprezinta una dintre
retetele de succes in cadrul artei fotografice.
Fotografia digitala a introdus o noua dimensiune a
designului, atat datorita feedbackului care se realizeaza
la momentul suprinderii cadrului, cat si a posibilitatilor de
editare, in scopul imbunatatirii imaginii. Acest aspect a
influentat profund felul in care lucreaza astazi fotografii
profesionisti, Autorul cartii demonstreaza insa cum oricine
isi poate dezvolta abilitatea de a descoperi si de a
suprinde imagini digitale deosebite, explicand cum si de
ce anumite cadre sunt reusite, iar altele nu. Continand
imagini si scheme edificatoare, cartea exploreaza
abordarile traditionale ale compozitiei si designului dar si
tehnici digitale, precum stitching si HDRI.

22 noiembrie

Astazi a fost o zi speciala. Domnul profesor Bejenaru


ne-a incantat cu prezentarea aparatelor vechi pe film,
dupa care am experimentat aparatul Mamiya, care mi se
pare o bijuterie. Domn profesor ne-a incantat urechile si
cu discurile sale pretioase de vinil, muzica veche foarte
frumoasa, ce o ascultam in timp ce in sala de calculatore
pregateam un festin. Si ca ziua sa se termine si mai
frumos, am facut o fotografie de grup pe aparatul
Mamiya.

1 decembrie

Astazi, intr-un workshop de fotografie sustinut de


Sorin Onisor, ne-am adunat in jur de 40 de oameni pentru
a fotografia in satele din jurul Iasului. A fost o experienta
deosebita, avand in vedere ca nu am mai iesit demult din
stilul fotografiilor urbane. In majoritatea cadrelor am
urmarit stilul de viata al oamenilor, avand avantajul ca
oamenii era deschisi si ma lasau sa interactionez cu ei, sa
imi arate unde si cum traiesc. In a face fotografii
documentare, exista acea provocare placuta in a
surprinde oamenii in locurile si situatiile lor pure,
nealternate, de te apropia de subiect fara a-l deranja sau
a-i perturba naturaletea, distingand stari si emotii, de la
beatitudine pana la amaraciune. Apreciez fotografiile in
culori ale lui Steve McCurry, care sunt memorabile. Una
dintre calitatile sale distincte, articulata in modul celei
mai solide traditii documentaristice, este surprinderea
5

esentei naturii umane in cele mai diferite ipostaze. Si Bill


Eppridge, Bruno Barbey, Alex Webb, Davin Alan Harvey
ma fascineaza cum arata viata de zi cu zi a oamenilor,
prin dezinvoltura pe care o transmit.

Tibanesti, 1 decembrie 2014

14 decembrie
Cu entuziasm am intrat in darkroom pentru a
experimenta "primul" tip de fotografie. Pentru prima data
tineam in mana o hartie fotosensibila. Eram foarte
curioasa daca am ales diafragma si timpul de expunere
potrivit pentru a scoate acea paleta de griuri pe urma
obiectelor alese. Si cata placere sa vad cum apare
imaginea in revelator! Mi-a placut si am vrut sa mai
6

incerc odata in dorinta ca imi va iesi mai bine, si intradevar a doua oara mi-a iesit mai bine. Abia astept
urmatoarea etapa!
16 decembrie
Desenul a fost o provocare, avand in vedere ca la
scoala si liceu nu am desenat niciodata, dar mereu am
vrut sa-i fac fata pentru ca intr-adevar, desenul este arta
de baza pe care toate celelalte se construiesc. Bazele
desenului, studiul culorii si formei sunt foarte utile pentru
fotografie. Insuirea bazelor desenarii dezvolta observarea,
creste perceptia si elibereaza exprimarea de sine. Este un
mijloc important in educatia creativitatii vizuale.
Cu ajutorul indrumarilor domnului profesor Soreanu,
dupa cele prime 4 ore de desen, am fost uimita ca am
reusit sa desenez o natura statica. A inceput sa-mi placa
din ce in ce mai mult, invatand noi trucuri pentru o redare
mai realista, trecand la culoare si studiind fiecare umbra
si reflexie a culorilor pe obiecte.
Mi-a facut mare placere sa fac si modelajul unui portet in
lut. E o senzatie frumoasa sa vezi ce ai creat cu mainile
tale.

19 decembrie

Tim Mantoani
Prin curiozitati, l-am descoperit pe fotograful Tim
Mantoani, pe care il apreciez pentru ca a decis sa arate
lumii fetele acelor oameni care se ascund dupa o
fotografie pe care milioane de oameni o admira.
Omul din fata tancului din Piata Tienanmen, portretul
fetei afgane de pe coperta revistei National Geographic
sau victoria lui Muhammad Ali in fata lui Sonny Liston, si
multe altele..Toate aceste fotografii sunt repere istorice si
multi isi amintesc de ele dar putini ii recunosc si stiu cum
arata cei care au surprins aceste momente. Tim Mantoani
spera ca, prin lansarea cartii sale " In spatele
fotografiilor : Arhivand legendele fotografiei", sa aduca in
prim-plan portetele fotografilor celebri care isi prezinta
fotografiile cele mai reprezentative sau preferate alaturi
de o descriere a ei.
In vremea in care fiecare dintre noi are o camera de
fotografiat si miliarde de fotografii circula pe internet in
fiecare i, Mantoani vrea sa expuna ideea ca o fotografie
unica nu se intampla pur si simplu.
" In spatele acesteia, este intotdeauna un om care isi
dedica o viata intreaga acestei cariere.Daca prezentam
acesti oameni, ajutam sa intelegem mai bine istoria unei
fotografii reprezentative pentru fiecare dintre ei" a spus
Mantoani.
8

Este exceptional ca in continuare reuseste sa faca


asta.

Elliot
Erwitt: "Poza este facuta in 1974, vis-a-vis de
apartamentul meu din New York, in Central Park"

10

Steve McCurry: "Poza e facuta in 1984, in Peshawar,


Pakistan. Am cautat aceasta fata timp de 17 ani si am
gasit-o in 2002. Numele ei este Sharbat Gula."

10

11

Phil Stern cu fotografia facuta lui Marilyn Monroe in 1953

Tim si Bill Eppridge cu fotografia asisinarii lui Robert F.


Kennedy - 5 iunie, 1968

11

12

The Departed

Nu sunt o mare fana al filmelor cu mafie dar The


Departed ("Cartita") mi-a placut.
The Departed este un clasic al filmelor de actiune.
Regizorul Martin Scorsese a reusit sa uneasca maestria lui
Jack Nicholson, Leonardo Dicaprio, Matt Damon, Mark
Wahlberg si asa s-a nascut The Departed, un film care te
tine cu sufletul la gura pana in ultimul minut. Geniul lui
Scorsese amestecat cu o distributie de asa natura a creat
un mix fascinant de genuri: drama, actiune, aventura,
dragoste si suspans. O reteta de succes.
Filmul este povestea a doi barbati aflati in tabere
diferite. Billy Costigan (interpretat deLeonardo DiCaprio)
este un tanar politist aflat sub acoperire. Prima lui
misiune urmeaza a fi si cea mai periculoasa deoarece el
trebuie sa se infiltreze in cea mai mare banda de mafioti
12

13

condusa de periculosul Frank Costello (interpretat de Jack


Nicholson). In timp ce Billy reuseste sa-i castige
increderea lui Frank, un alt tanar pe nume Colin Sullivan
(interpretat de Matt Damon) se infiltreaza in
departamentul politiei pe post de informator pentru seful
mafiei, Frank Costello. Scorsese reuseste sa evidentieze
foarte bine impactul pe care-l are aceasta viata dubla
asupra celor doua personaje. Pe masura ce actiunea se
complica, Billy si Colin devin absorbiti si consumati de
viata pe care o duc pana ajung in stadiul nebuniei in care
fiecare ar fi facut orice doar pentru a scapa cu viata din
aceasta mare incurcatura. Mark Wahlberg joaca rolul
sergentului Dignam, un coleric justitiar care se ocupa de
misiunea lui Billy Costigan.
Billy si Collin sunt doua personaje foarte bine
structurate si extrem de asemanatoare. Amandoi provin
din familii destramate, stiu care e adevarata viata de
cartier si amandoi stapanesc foarte bine arta manipularii.
Singura diferenta e ca unul din ei e politist pe cand
celalalt doar se preface ca este, dar asa cum spune si
citatul din film: oare care e diferenta dintre cele doua?

13

14

Pe langa toate scenele de actiune, dragoste, drama


etc, The Departed ridica o problema cu care Statele Unite
se lupta de ceva timp. Scorsese si scenaristul filmului au
creat o lume in care nu exista reguli, principii sau onoare.
Iar persoanele care au asa ceva, fie sunt dezamagite de
tot ceea ce se intampla in jurul lor, fie sunt fortati sa se
compromita. In incercarea de a-l darama pe seful mafiei,
justitia se foloseste de orice mijloc pentru a duce
misiunea la bun sfarsit, chiar daca asta inseamna sa calci
in picioare oameni cu principii solide si care si-au dedicat
o viata pentru binele celorlalti.
Filmul are o actiune foarte complexa si o intriga bine
dezvoltata. Pe parcurs, ajungem sa cunoastem fiecare
personaj si sa le intelegem in mare parte mintile
bolnave.
Un final profund moralizator in sensul ca toti cei care
se fac vinovati de tradare si de fapte reprobabile platesc
cu viata pentru pacatele lor. Si un final reusit prin
prezentarea imaginii cu sobolanul care se plimba
nestingherit pe pervazul geamului, metafora care apare
ca un laitmotiv pe tot parcursul derularii actiunii. Rat =
sobolan, cel mai des intalnit cuvant in film daca nu ma
insel, este de fapt un cuvant mai dur pentru tradator, om
lipsit de scrupule si de orice urma de etica, persoana
machiavelica care lucreaza pentru oraganizatia rivala, la
adapostul comod al functiei inalte pe care o ocupa si la
adapostul recunoasterii si aprecierii de care se bucura
14

15

printre ai sai, calitati pe care nu le are si pe care nu le


merita. Faptul ca acel sobolan apare exact in momentul in
care personajul Colin Sullivan, interpretat de Matt Damon,
este executat cu sange rece de care politistul necorupt
Dignam, drept razbunare pentru moartea agentului
Queenan si pentru distinctiile nemeritate de care Sullivan
s-a bucurat atata vreme in sanul Departamentului de
Politie din Boston, indica faptul ca el este considerat
principalul vinovat in viziunea lui Martin Scorsese, el este
identificat cu termenul de "rat", chiar daca titlul de
eminenta cenusie din spatele intregii afaceri, raul absolut,
plaga societatii, ar putea fi considerat mafiotul Frank
Costello, mentorul din copilarie al lui Sullivan.

Jack Nicholson, Leonardo Dicaprio (a mai jucat in


filme regizate de Martin Scorsese, succesele
cinematografice Shutter Island si The Aviator) si Matt
Damon au facut o treaba nemaipomenita. Cei trei sunt
niste mari actori care ne incanta ochiul de fiecare data cu
ceva maret si inedit. De apreciat si interpretarile lui
Mark Wahlberg si Alec Baldwin. O distributie aleasa cu
meticulozitate.
Un film captivant,un scenariu bine realizat,un montaj
foarte bine pus la punct si si o coloana sonora pe masura
ce sustin foarte bine dinamismul.Un film care isi merita
din plin cele 4 premii Oscar: pentru cel mai bun film
(Graham King), pentru cel mai bun regizor (Martin

15

16

Scorsese), pentru cel mai bun scenariu( William Monahan)


si pentru cel mai bun montaj (Thelma Schoonmaker).

Gravity

In filmul regizat de Alfonso Cuarn, doi cercetatori,


inginerul-medical Ryan Stone(Sandra Bullock) si
astronautul Matt Kowalski (George Clooney) trebuie sa
lupte pentru supravietuire dupa ce, in urma unui
16

17

accident, au ramas pierduti in spatiu, fara vreo


posibilitate de a cere ajutorul cuiva din exterior.
Vizualul este atat de puternic si pare extrem de real,
asa ca provoaca emotie - fara sa fie nevoie de dialog sau
de lamentari din partea personajelor. Disperarea unor
personaje ramase singure, departe de pamant si de
gravitatie, ca intr-o bucla din care nu pot scapa - este
redata prin respiratie. Evident, gradul de oxigen scade,
mai apar si niste resturi dintr-un satelit rusesc care le
ameninta viata, combustibilul se termina, o parte din
nava ia foc.
Regizorul mentione foarte bine intensitatea
actiunilor, a disperarii si a starii de neputinta, si Sandra
Bullock a reusit o intrerpretare excelenta de a filma cu un
nivel mare de veracitate pentru a obtine senzatia reala de
gravitate zero, i-a fost probabil la fel de greu ca unui
interpret de la Cirque du Soleil. Este o arta, crearea unor
momente care par spontane dar care sunt de fapt
repetate si coregrafiate in detaliu.
Efectele de imponderabilitate foarte realiste m-au
tinut in suspans pe tot parcursul filmulului. Pe langa
acestea, sunt si multe detalii emotionante si
impresionante, nascute dintr-un puternic simt al detaliului
(mi-a placut mult imaginile in care lacrimile ei plutesc).
Gravity nu se sprijina doar pe scenariul celor doi
Cuaron (Alfonso si fiul lui, Jonas) si pe interpretarile
actorilor, ci mai ales pe imaginea lui Emmanuel Lubezki,
17

18

montaj (Cuarn i Mark Sanger), muzica lui Steven Price,


efectele vizuale (Chris Lawrence, Timothy Webber, David
Shirk, Neil Corbould) si montajul de sunet ( Glenn
Freemantle), ce toate si-au meritat premiile Oscar.
Filmul 3D m-a impresionat cu efectele speciale si
frumusetea peisajelor. Totul arata (si se aude)
spectaculos, senzatia de realism te urmareste pe tot
parcursul actiunii. Rare sunt filmele in care se pot vedea
atat de bine si atat de detaliat instalatiile orbitale:
o naveta spatiala, telescopul Hubble, Statia Spatiala
Internationala, Soyuz. Iar toate acestea intr-un singur film
care nu este documentar.

18

19

The man with the movie camera

La cursul de limbaj al filmului am vizionat o mare


capodopera a cinematografiei: "The man with the movie
camera". Un film mut, alb-negru, din 1929, in care
pionierul filmului documentar Dziga Vertov, ne incanta cu
un montaj excelent in care ne reda imagini dinamice
deosebite, acompaniate de muzica incantatoare a lui
Michael Nyman.
Dziga Vertov si-a propus sa filmeze realitatea pe viu,
neavand o distributie anume, definind limbajul universal
al filmului independent de cel teatral. El a ordonat
materialele alese si le-a ansamblat astefel incat sa reiasa
o idee noua, izvorate din fapte
independente,comunicandu-ne, prin juxtapunerea
planurilor, o idee clara: activitati ce se petrec intr-o zi in
orasul Moscova.
Inca de la prima secventa, privitorul este adus intr-o
lume care se concentreaza pe asocierea om-masinarie.
Cum omul nu numai controleaza o masinarie, produsa si
19

20

intretinuta de acesta, dar, de asemenea, modul in care


omul este ca o masinarie, este forta motrice a societatii
moderne, coloana vertebrala din spatele productiei. Ne
este aratat atat tehnologiile avansate din acea vreme cat
si cum productia, progresele si placerea oamenilor de a
lucra nu se opreste niciodata. Vertov isi exprima aceasta
idee fara cuvinte, prezentandu-ne orasul care se trezeste
depinzand de forta de munca. Ne mai arata si partile
diferite ale vietii: viata si moarte, casatorie si divort,
tineri si batrani, munca si recreere. Pentru a compensa
imaginile in care ne este prezentata doar forta de munca,
Vertov ne arata cum societatea isi ocupa timpul si cu
sporturi, jocuri, cluburi, plaja, pentru a se distra. Tema
esentiala a filmului " Omul cu camera de filmat" este
politica. Prezinta o societate dominata proletariatului sub
conducerea lui Lenin. Este instrumentul de propaganda al
timpului. Scenele arata cum oamenii in masa impartasesc
si se bucura in activitatile ce le practica, fie ca e vorba de
lucru sau recreatie. Filmul exprima un sentiment de
grandoare si incantare cu o societate care impartaseste
totul si se bazeaza pe o mare clasa de lucru. Repetitiile
imaginilor cu masinarii si persoanele din categoria joasa,
exprima ideea unei societati structurate care trebuie sa
functioneze corect ca o masinarie; cum ca fiecare om
trebuie sa-si sprijine greutatea cuvenita ca si cum
prosperitatea societatii este dependent de el. Nu se face
diferenta intre sexe, toate persoanele muncesc avand
munca similara. Aceasta idee este complet opusa filmelor
de la Hollywood si fata de mentalitatea Americii din
acelasi timp, Vertov aratandu-ne o parte diferita a
20

21

societatii, unde toate aspectele societatii se impletesc


intr-o bucurie si multumire in Rusia sub conducerea lui
Lenin.
Prim-planurile, intrerupte de planuri detaliu, planuri
generale, gross-planuri, implica un ansamblu de relatii
complexe ca idei. Durata planurilor,trecerile de la un ritm
incet spre un ritm energic cu multa miscare in planuri,
asociate si cu muzica, ce se potriveste perfect, contribuie
excelent la expresivitatea ritmica montajului, ce mi-a
mentinut atentia pe toata durata intregului film.
Fiecare plan presupune un anumit unghi de filmare si
o anumita miscare de camera, redand compozitiile cele
mai bune pentru a pune in relatie obiectele cu
personajele si evenimentele.
Dziga Vertov isi exprima la maxim spiritul de
observatie, realizand compozitii deosebite si este de
supraapreciat pentru varietatea tehnicilor creative.

20 decembrie
21

22

Datorita cursului de limbaj artistic am aflat de unul


dintre marii inovatori ai artei fotografice din ultimul secol,
Duane Michals. Sunt impresionata de fotografiile sale
pentru ca incearca sa largeasca intelegerea noastra cu
privire la dimensiunile filosofice ale fotografiei.
Studiindu-l, am observat ca fotografiile sale se
bazeaza pe serialitate pentru a transmite povesti vizuale,
pe expunere multipla, expunere lunga si portet proza - in
care nu arata in mod necesar chipul unei persoane ci
despre cum este acea persoana, natura, caracterul,
misterul sau. Originalitatea fotografiilor este data si de
mesajele sau poeziile scrise de mana, care au o
importanta in intelegerea imaginilor si da glas meditatiilor
care sunt poetice, tragice si pline de umor.
Un barbat in statia de metrou se dizolva in infinitul
universului (seria "Human condition", 1969); Magritte in
gradina sa si gradina sa in el ("Portrait of Magritte in his
garden double-exposed", 1965); intoarcerea de la
cunoastere la inocenta - un cuplu fiind dezbracati
progresiv si mobilierul fiind inlocuit de plante ("Paradise
Regained", 1968); seria "Things are queer, 1973" unde ni
se arata in prima imagine o baie obisnuita, apoi fotografia
a doua ii reda o neasteptata dimensiune liliputana
datorita unei gambe; apoi in cea de-a 3-a, barbatul, intreg
fotografiat, sta aplecat asupra acestor miniaturi in fata
unei oglinzi care le confirma dimensiunea; apoi imaginea
brusc face parte dintr-o carte care este ce este tinuta in
22

23

mana de un altul (acest fapt contrazice fotografia de


dinainte, ca si principiul aparent al primelor fotografii,
anume ca doar perspectiva se schimba, de la una la alta,
nu si continutul); in imaginea 5, camera fotografului se
departeaza printr-un fel de travelling back si se vede
acum clar ca imaginea si constituia pagina unei carti
tinute de un barbat fotografiat din spate; urmatoarea
fotografie modifica iar distanta de obiectiv: barbatul cu
cartea in mana merge printr-un gang spre iesire; apoi o
noua distantare a camerei ne arata scena precedenta ca
fotografie este pusa undeva intr-o rama; ce-a de-a 8-a
este plasata deasupra unei chiuvete, iar aceasta, in
ultima fotografie, se vadeste a fi imaginea de deasupra
chiuvetei din prima fotografie, atunci neclara, acum
recognoscibila; "Grandpa goes to Heaven", 1989; aceste
lucrari si multe altele sunt pline de semnificatii, creaza un
continut metafizic, psihologic si simbolic si reda vizibil
spiritul subconstientului.
Duane Michals, pune in scena situatia umana intr-o
continua transformare; prezentul e deja trecut si se
dizolva in amintiri, vise, senzatii vagi, viziuni si iluzii,
prezente intangibile, prezentate ca niste spirite. E ca un
magician ce fotografiaza efemerul si invizibilul care ne
arata secretele psihicului ce le prezinta ca intr-o oglinda.
Cred ca fotografiile de dimensiuni mici, sunt concepute
special de autorul insusi pentru a le face mai valoroase,
pentru de a implica privitorul intr-o relatie mai intima cu
aceste creatii.

23

24

Creatiile lui Michals ma fac tacuta de uimire,


introspectand cu atentie sunt pline de emotie.

6 ianuarie 2015

Sunt incantata si apreciez mult ca exista in Iasi


proiectul "aparat", ce ne dezvolta cunoasterile in
domeniul filmului experimental, documentar, de fictiune,
ce ne incanta si cu domeniul muzicii experimentale si
performance-art.
In noiembrie am vizionat proiectele video ale
artistului visual Dragos Alexandrescu, Notes about
efficiency, Before was better, Exercising failure, ce
prezinta trei situatii contemporane de incidenta a
sistemelor sociale cu cele economice si trateaza prin
observatie,efect si reactie raportul conflictual dintre
individ si sistem. Mi s-a parut interesant cum abordeaza
situatiile.
Fine it's Pink ma incanta mereu cu soundul lor ce
imbina in mod natural si placut genurile indie, post-rock,
trip hop, electronic si impreuna cu visualele realizate de
LUNO, completeaza perfect atmosfera de contemplare.

24

25

19 ianuarie

Prima fotografie facuta de mine pe film, cu aparatul


Mamiya RZ67 Pro II.
- Obiectiv: Mamiya Sekor 110 mm, f- 2.8
- iluminare naturala
- f8, timp 1/8
- tip film fotografic: Ilford Delta 400
25

26

- tip revelator: Ilford ID-11


- tip fixator: Ilford Rapid Fixer
Revelare la temperatura 21 grade, timp 14.15
(compensare 50%), agitatie continua la primul minut,
apoi 10 sec/minut
Imi place din ce in ce mai mult aceasta facultate,
punandu-ne la dispozitie tot ce avem nevoie si ma bucur
ca s-a nimerit sa fie numai profesori extraordinari,
rabdatori, prietenosi, dispusi sa ne ajute oricand atunci
cand avem nelamuriri.

26

S-ar putea să vă placă și