REFERAT

CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERA

CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERA
1

1. CONSIDERAII GENERALE
Amplificarea i diversificarea fenomenului infracional transfrontalier, dobndirea unui caracter tot
mai bine organizat, conspirat i internaionalizat a forat instituiile naionale cu atribuii n domeniu i
comunitatea internaional n ansamblul su s contientizeze implicaiile nefaste ale acestui flagel chiar i la
nivelul securitii statelor, combaterea lui trebuind s fie realizat la nivel global.
Grupurile infracionale organizate sunt capabile s se extind, s comunice unul cu cellalt la nivel
global, folosind tehnologii moderne actuale.
Deoarece crima transfrontalier devine mai uor de comis, volumul infraciunilor crete i se
diversific n coninut, fornd statele la dezvoltarea de acorduri care s se extind asupra tuturor genurilor de
nclcri ale legii i s se subscrie unui instrument legal. Astfel a aprut Convenia ONU mpotriva
criminalitii transfrontaliere organizate, de la Palermo, (2000) n scopul armonizrii legislaiilor naionale n
materie de drept penal i procedural. Anterior acestuia, la nivelul Uniunii Europene, s-a semnat Acordul de
cooperare ntre guvernele statelor participante la cooperarea economic a Mrii Negre (OCEMN) n
domeniul combaterii criminalitii, n special a formelor ei organizate.
2.CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIER : TERMENI I ACCEPIUNI
n sens generic, prin criminalitate transfrontalier am putea nelege fapta svrit de o persoan sau
mai multe, pe teritoriul a cel puin dou state, prin care se aduce un prejudiciu valorilor sociale aprate de
normele juridice.
Trebuie fcut distincia ntre crima organizat i criminalitatea transfrontalier.
Astfel potrivit Legii 39/2003, art.2, lit.a, grup infracional organizat este grupul structurat, format din trei sau
mai multe persoane, care exist pentru o perioad i acioneaz n mod coordonat n scopul comiterii uneia
sau mai multor infraciuni grave, pentru a obine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu
material; nu constituie grup infracional organizat grupul format ocazional n scopul comiterii imediate a
uneia sau mai multor infraciuni i care nu are continuitate sau o structur determinat ori roluri prestabilite
pentru membrii si n cadrul grupului. Potrivit aceleai legi, art 2, lit.c - infraciune cu caracter transnaional orice infraciune care, dup caz:
- este svrit att pe teritoriul unui stat, ct i n afara teritoriului acestuia;
- este svrit pe teritoriul unui stat, dar pregtirea, planificarea, conducerea sau controlul su are loc, n tot
sau n parte, pe teritoriul altui stat;
- este svrit pe teritoriul unui stat de un grup infracional organizat care desfoar activiti infracionale
n dou sau mai multe state;
- este svrit pe teritoriul unui stat, dar rezultatul acesteia se produce pe teritoriul altui stat;
Cu toate c noiunea de crim organizat" nu a fost folosit n discuii nainte de evenimentele din 1989, nu
se poate nega, c cel puin structuri incipiente i chiar nuclee ale crimei organizate au existat n Romnia i n
perioada totalitar.
n acest sens, amintim de marile cauze penale denumite GOSPODINA", FIERUL VECHI" i mai
ales BACHUS" din anii 1970-1980, care au fcut vlv i au ocat opinia public, att prin amploarea lor,
ct i prin implicaiile de natur patrimonial, penal i social.
Concluzia specialitilor a fost c sursa principal a acestora a constat n accentuarea crizei economicosociale, a disfuncionalitilor i a disproporiilor generate de politica totalitar a partidului unic i
conducerea strict centralizat i planificat a economiei naionale.
3.CAUZE GENERATOARE I CONDIII FAVORIZATOARE
Factorii interni care contribuie la apariia fenomenului. Culpabilizarea nejustificat i excesiv a
poliiei, n special, o perioad destul de lung, care a impus i o expectativ prelungit din partea acestei n
2

instituii, alturi de un anumit vid legislativ, precum i msurile populiste luate la sfritul anului 1989 i
nceputul lui 1990 au permis amplificarea, dar i diversificarea fenomenului infracional. Noile reglementri
politice, economice, juridice, morale i sociale promovate n societatea romneasc au fost, aadar, percepute
n mod diferit. Pentru anumite categorii de oameni ele au nsemnat nceputul unui proces de autentic
libertate, ns pentru altele ele au reprezentat posibilitatea de declanare a unor acte de rzbunare, de
navuire rapid, de svrire a unor infraciuni cu violen, de trafic i specul, de introducere n ara de
armament, muniie, droguri i altele, toate acestea constituind nceputul sau mai bine-zis escaladarea crimei
organizate autentice n Romnia.
Escaladarea, de asemenea, a fenomenului violenei este o consecin i a recesiunii, a crizei pe care o
traverseaz societatea romneasc n ansamblul ei, a situaiei economice instabile, omajului i mai ales a
inflaiei galopante, care au generat o srcie accentuat, inegaliti sociale frapante, sentimente de
nesiguran i frustrare.
Promovarea liberei concurene, a spiritului competitiv a avut desigur, pe lng efectele sale pozitive
i un revers nedorit: numeroi indivizi, chiar cu un statut bine definit n trecut, deci respectabili, au ales calea
infraciunii, a furtului, escrocheriei, delapidrii, abuzului, corupiei i traficului, avnd ca scop mbogirea
peste noapte, cu orice pre.
Diminuarea responsabilitii individuale, prin interpretarea eronat a exercitrii unor drepturi i
liberti fundamentale ceteneti, a contribuit i ea la dezvoltarea criminalitii. Romnia, ca si celelalte tari
aflate sub regim totalitar, cunoaste doua perioade n evolutia fenomenului infractional n sfera crimei
organizate:
a) Anterior instaurarii regimului democratic exista un control aproape absolut n toate sferele economicosociale, control exercitat ndeosebi pentru mentinerea sistemului dictatorial, dar si pentru controlul
permanent n interiorul tarii, n tranzit, sau n exterior, al cetatenilor romni. Astfel, prin sistemele
informative si de supraveghere, se puteau identifica germenii crearii unor structuri infractionale de anvergura
si legislatia deosebit de represiva putea stopa orice evolutie n acest sens. Totodata, principalele conditii
favorabile dezvoltarii crimei organizate lipseau: aproape imposibilitatea circulatiei transfrontaliere a
cetatenilor, cu att mai putin a infractorilor si deci dificultatea importului de tehnici si tipologii criminale ori
perfectionarea sau extinderea celor existente. Astfel, unele forme clasice ale crimei organizate, nu puteau
patrunde ori dezvolta (traficul si consumul de droguri, traficul de arme, carne vie, de autoturisme furate etc.)
Acest lucru nsa nu a facut ca Romnia sa fie o zona curata, fara infractiuni si infractori. Dimpotriva,
infractiuni deosebit de grave atingeau cote alarmante. De exemplu, rata criminalitatii privind infractiunile de
coruptie n 1986, este superioara tuturor celorlalte infractiuni.
n al doilea rnd, din cauza controlului extrem de scrupulos n sistemul financiar-bancar ct si limitarea
la minimum a proprietatii private, facea imposibila spalarea banilor murdari. Ori, lipsind acest mecanism,
profiturile mari nu puteau fi un scop al infractiunilor, iar cotele de evolutie a crimei organizate erau minime.
n al treilea rnd, lipsa pluralismului politic nu facilita existenta unor structuri ale criminalitatii
gulerelor albe n sfera puterii politice aducatoare de fonduri ilicite uriase, prin deturnari ori coruptie, necesara
accesului ori mentinerii n structurile puterii. Cu ce pret nu au putut evolua structurile crimei organizate? Cu
pretul ngradirii de catre statul totalitar a unor drepturi fundamentale, cum au fost dreptul la libera circulatie,
dreptul prezumat de proprietate particulara, dreptul de asociere, dreptul la intimitate s.a.
b) Instaurarea regimului democratic n 1989 a facut ca, pe lnga dobndirea tuturor drepturilor democratice
de catre cetatenii romni, ct si cei straini, veniti n Romnia, sa se sfarme si barierele existente ce
mpiedicau dezvoltarea crimei organizate. Astfel, o societate fragil democratica, cu institutii n formare sau
reconstructie din temelii, cu legislatie n contratimp cu fenomenul social si infractional, cu framntari
electorale exasperant de lungi, nu a putut face fata ritmului extrem de rapid al evolutiei crimei organizate.

Totodata au survenit schimbarile n comportamentul oamenilor. Asa se face ca pentru multi indivizi si
chiar categorii de persoane, autentica libertate cstigata a nsemnat, n fapt, conturarea unor posibilitati facile
de savrsire a unor infractiuni, cu nalt grad de violenta si cu moduri de operare deosebit de grave, si de
mbogatire rapida prin comiterea de infractiuni. Apar si se consolideaza astfel caracteristicile crimei
organizate: organizarea ierarhica a grupurilor, caracterul transfrontalier si racordarea la gruparile criminale
transnationale, folosirea violentei, ndeosebi pentru reglarea unor conturi, practicarea coruptiei si a
intimidarii s.a. Ca urmare, n Romnia exista n prezent crima organizata, opinie formulata si acceptata att
n mediile politice si juridice, precum si n cele stiintifice si de specialitate.
4. GRUPURI, MANIFESTARI SI TIPOLOGII CRIMINALE AUTOHTONE
Aceste structuri s-au putut forma ca urmare a existentei unor conditii economico-sociale interne, fara a
fi fost necesar mprumutul ori racordarea la alte structuri criminale. Timide la nceput, oarecum favorizate de
lipsa de cunoastere dar si de reactie a autoritatilor, ele au evoluat treptat, crend serioase probleme att n
planul ordinii de drept intern, ct si imaginii tarii n exterior. Grupurile actioneaza de sine statator, nefiind
necesara dezvoltarea unor retele vaste, fara o colaborare deosebita pe plan intern sau international.
Aceste tipologii ale crimei organizate sunt cunoscute cel mai frecvent sub forma: criminalitatii "gulerelor
albe", contrabanda si evaziunea fiscala, camata, mafia "tiganeasca" si "recuperatorii".
4.1. Criminalitatea "gulerelor albe"
Dificultatea stabilirii barierei dintre infractiunile comise n sistemul crimei organizate si cele cunoscute
sub denumirea de criminalitatea "gulerelor albe" influenteaza n mod considerabil reactia sociala mpotriva
acestor fenomene antisociale. Cert este ca dominanta comportamentala a infractorilor romni ce fac parte din
categoria "gulerelor albe" este atitudinea de dispret si de indiferenta fata de societatea civila, fata de
proprietatea publica, fata de lege, actiunile lor constituind un "jaf" de mari proportii, cu consecinte nefaste
asupra nivelului de trai al majoritatii populatiei.
Manifestarea acestei forme de criminalitate are loc n cele mai multe situatii
sub "protectia" autoritatilor publice, (administratie centrala si locala, justitie, organisme de control si
constatare, politie, garda financiara, curtea si camera de conturi, protectia consumatorului, inspectia sanitara
s.a.), precum si a factorilor politici sau de decizie, inclusiv a parlamentarilor. Asemenea activitati se produc
n majoritatea sferelor economico-sociale, cum ar fi:
- comertul desfasurat prin vnzarea de produse contrafacute infestate, depreciate, expirate, cu prejudicii mari
sub aspectul protectiei sanatatii populatiei, dar si a evaziunii fiscale, societatii comerciale ilegal constituite,
titluri de credit fara acoperire, contrabanda etc.;
- mediul prin traficul reziduurilor, amplasamente imobiliare si edilitare cu nerespectarea legii, defrisari,
escavari etc.;
- domeniul nvatamntului, sanatatii, asigurarilor sociale, precum si majorarile irationale ale pretului
produselor de baza, instituirile de impozite si taxe pentru mentinerea unor sectoare nerentabile sau pentru
acoperirea "gaurilor negre" din sectorul industrial si financiar, jocuri piramidale tip Caritas, autorizari si
avizari contrare legii, licitatii contrafacute, mita n institutiile publice, justitie etc.
- n industrie, prin activitatea societatilor "capusa", directionarea fluxului de produse spre societati
private"recunoscatoare" de la firmele de stat ori achizitii de produse ce nu sunt necesare, ori slabe calitativ
de la firme private, diminuarea artificiala a valorii patrimoniului n vederea privatizarii, creditarea cu produse
si valori a firmelor particulare n conditii nelegale, facilitati salariale, bonificatii, diurne, premieri n scopul
unor profituri uriase, privatizari ilegale etc;
- in domeniul financiar bancar, prin acordarea de credite fara acoperire, cu facilitati nelegale, dobnzi
preferentiale, reesalonari repetate, nerecuperarea debitelor, acceptarea de garantii supraevaluate, cheltuieli
costisitoare n imobile si mobile, sponsorizari costisitoare etc.
4

4.2. Contrabanda si evaziunea fiscala

Contrabanda si evaziunea fiscala sunt tipologii ale crimei organizate, cel mai bine dezvoltata n
Romnia. S-au identificat bande cu activitati programate n timp, bine documentate si pregatite logistic, n
care autorii si au roluri prestabilite, urmarind profituri uriase si putere prin violenta, frauda si coruptie. Prin
contrabanda si evaziune fiscala se ntretin si se dezvolta economia subterana, fiind atrase n asemenea
activitati ilicite personalitati politice, guvernanti, functionari publici cu putere de decizie.
Din practica organelor vamale si ale politiei rezulta ca infractiunile de contrabanda se savrsesc n
forma clasica, respectiv prin trecerea unor bunuri peste frontiera, prin alte locuri dect cele stabilite prin lege.
Cazuistica n acest domeniu scoate n evidenta faptul ca zonele cele mai afectate ale tarii au fost Portul
Constanta, Dunarea inferioara, Portul Giurgiu, frontiera de vest cu Iugoslavia si Ungaria. n aceste zone,
grupurile de contrabandisti autohtoni si straini au stabilit legaturi infractionale cu filiere internationale bine
organizate ce sunt n complicitate cu lucratorii vamali si capitaniile porturilor, dispun de mijloace financiare
si materiale deosebite, de relatii n rndul autoritatilor, astfel nct descoperirea si documentarea activitatii lor
infractionale este deosebit de dificila.
Modalitatile de comitere cel mai des ntlnite sunt:
- prezentarea de documente de provenienta a marfii din Republica Moldova, desi au alta origine, pentru a
beneficia de scutirea de taxe import, ca urmare a acordului economic existent ntre cele doua tari;
- ambalaje false, pentru marfuri de valoare scazuta (servetele, produse alimentare etc.) ce ascund marfuri cu
taxa de import ridicata (cafea, alcool etc.);
- prezentarea de documente ce atesta ca marfurile au fost n tranzit si au iesit din tara, desi au fost
comercializate n interior;
- practicarea introducerii sau scoaterii din tara de marfuri, pe cale maritima sau fluviala, prin andosarea n
fals a canosamentelor nominative si mai recent pe cale aeriana.
4.3. Mafia roma
Etnia roma din Romnia numara, dupa unii autori, peste 800.000 de persoane ce ar reprezenta 3,5% din
populatia tarii n familii compuse din 7-8 persoane (45,8%), cifra pe care o consideram foarte aproape de
realitate. Liderii acestei etnii prezinta o cifra superioara de aproximativ 2 milioane de persoane, aceasta
pentru a solicita unele drepturi sociale si pentru a-si evidentia pozitia lor n societatea romneasca. Cert este
ca, ntr-un studiu facut n 1994 - 1995, rezulta ca din numarul nvinuitilor si inculpatilor cercetati pentru
diverse infractiuni, aproximativ 10%, provin din rndul romilor. De asemenea, daca rata generala a
criminalitatii era de 766 la suta de mii de locuitori, n mediul etniei rome aceasta se ridica la 4.377 la suta de
mii.
Rata criminalitatii n rndul etniei rome este ridicata si n alte state europene, nsa organizarea
fenomenului infractional la nivelul crimei organizate n rndul romilor s-a desfasurat cu mult mai mare
rapiditate fata de alte medii. Astfel, imediat dupa deschiderea frontierelor n 1989, n Occident au fost
identificate numeroase grupuri de romi organizati n sistem mafia ce au surprins autoritatile statale respective
prin explozia infractionala a acestor categorii de autori.
Astfel de grupuri au nceput cu cersetoria organizata, au continuat cu furturile din buzunare, jocurile de
noroc, alba-neagra, apoi tlharii si furturi, fapte de traditie n mediul lor, adaptndu-se ori specializndu-se n
tlharirea conationalilor (racket), prostitutie, trafic cu copii, trafic cu autoturisme furate. Organizarea acestor
categorii de infractori s-a produs si n interiorul tarii, cu comiterea, n mod organizat, a acelorasi genuri de
fapte la care se adauga ntr-un mod mult perfectionat "camata", "recuperatorii" si "reglarile de conturi".
Modul de organizare este de tip mafiot. Familia, destul de numeroasa, reprezinta primul pas n
organizare. n principal, aceasta are la baza principiul rudeniei (prolificitatea rasei permitnd acest lucru) si
legea tacerii. n capul familiei se afla seful, ce conduce totul si are drepturi depline asupra celorlalti.
Specificul relatiilor dintre seful bandei si executanti nu este bazat numai pe profit ori teama, ci si solidaritate
5

de neam si o admiratie fata de sef. n relatiile infractionale se foloseste violenta fara retinere, ndeosebi
mpotriva autoritatilor cnd sunt surprinsi n flagrant.
De asemenea, santajul si coruptia sunt folosite cu mare maiestrie si cu mult succes, fiind arma de baza
mpotriva reactiei autoritatilor. Structura unui grup mafiot rom se prezinta ierarhic, dupa cum
urmeaza: executantii (pe zone si tipologii infractionale), coordonatorii, seful, protectorii (1-2 din institutiile
de baza - politie, magistratura, control finante ori factori de decizie inclusiv din sfera politicului,
administratie, foarte bine protejati si sprijiniti sub diverse forme - bani, case etc.). Din grup mai fac parte
membrii consiliului de judecata, membrii grupului protectie si reglari conturi si tainuitorii (cel mai adesea
sub forma legala a caselor de amanet).
ntre grupuri au loc frecvent rafuieli deosebit de violente n care se folosesc arme albe si arme de foc,
generate ndeosebi de nerespectarea teritoriului de influenta. De asemenea, aceste grupuri au legaturi
transfrontaliere, ndeosebi n comiterea infractiunilor de proxenetism si prostitutie, trafic cu autoturisme
furate, contrabanda.
n afara de cauzele sociale ce au favorizat dezvoltarea crimei organizate, n general, la formarea
grupurilor de etnie roma se adauga lipsa de cultura, refularile etniei generate de agresiunea sociala din timpul
regimului totalitar, nclinarea spre activitati facile generatoare de profituri mari si spre violenta. O reusita n
activitatea acestora o reprezinta coruperea autoritatilor si a factorilor de decizie, ndeosebi din politie si
justitie, fiecare grup platindu-si protectorii din rndul acestora.
Formele crimei organizate cele mai larg raspndite si practicate de mafia roma n Romnia sunt taxe de
protectie, camata, escrocheriile de masa (ghicitul sub diverse forme), cersetoria, "recuperatorii", furturile din
buzunare, traficul de autoturisme furate, jocurile de noroc, trafic valutar.
Profitul obtinut este investit n imobile si autoturisme de lux, banii sunt spalati prin sistemul financiar
bancar, ca urmare a legislatiei actuale permisive.
4.4. Raketii
Racketii n acceptiunea initiala, sunt grupari criminale specializate n obligarea patronilor prosperi,
prin mijloace deosebit de violente ori amenintari grave, sa accepte "protectia" mpotriva altor bande de
raufacatori sau infractori izolati, pretinznd n schimb, periodic, sume importante de bani. Acest mod de
criminalitate a aparut n America n perioada n care lumea interlopa era dominata de celebrul Al Capone.
n contextul criminalitatii din Romnia anilor '90, primele manifestari ale crimei organizate straine, pe
teritoriul tarii, au apartinut acestor grupuri originare din fostele state C.S.I.. Acestia, narmati cu arme de foc,
au actionat mpotriva conationalilor aflati n Romnia n interes de afaceri sau ca turisti. Structura retelei este
formata din conducatorul cel mare ("capul"), conducatorii de grupuri, culegatorii de informatii (cei ce culeg
informatiile si le transmit, privind traseul si locul unde urmeaza a se actiona), complicii (existenti n
societatile de transport, soferii autocarelor). Un grup este format din 2-10 indivizi, condusi de fosti luptatori
din fostele structuri militare ale statelor C.S.I., bine antrenati si gata oricnd sa foloseasca orice fel de arme.
Actiunile sunt puse la punct n tara de origine, n cele mai mici detalii si urmaresc jefuirea
autoturismelor sau turistilor din autocare n situatia cnd nu platesc taxa de protectie solicitata. Refuzul duce
la violenta, ndeosebi la revenirea n tara de origine. Fenomenul Racket s-a manifestat mai pregnant n 19921993, dupa care a scazut din intensitate, ca urmare a eforturilor politiilor nationale din Romnia, Moldova,
Ucraina si Ungaria.
4.5 Traficul si consumul de droguri
Traficul de droguri reprezinta o prima si importanta articulare a crimei organizate n spatiul romnesc.
Aceasta concluzie rezulta din datele statistice ale autoritatilor romnesti, care, n ultimii 8 ani, au confiscate
peste 96 tone de asemenea substante iar numai n anul 2003 au fost identificate si anihilate 236 grupuri si
retele.

Din analiza acestor cazuri se desprinde concluzia ca Romnia prezinta un interes din ce n ce mai mare
pentru retelele de traficare a hasisului din Africa si a cocainei din America de sud spre statele membre ale
Uniunii Europene, mai ales Germania, Olanda, Belgia, Austria, Italia si Spania, ct si faptul ca numai o
mica parte din drogurile care intra n Romnia ramn n tara pentru consum. ara noastra, datorita pozitiei
geografice si a conflictelor militare din fosta Iugoslavie, a devenit o veritabila placa turnanta a rutei
balcanice de traficare a drogurilor.
Ruta balcanica este orientata pe doua trasee principale, si anume:
Prima ruta: Turcia-Bulgaria-Rusia-Ungaria (varianta Turcia-Albania-Rusia) ocoleste Romnia, dar oricnd
poate folosi spatiul romnesc.
A doua ruta: Turcia-Bulgaria-Romnia-Ungaria-Slovacia-Cehia-Germania (variante Turcia-ConstantaBucuresti, pe cale maritima - Ungaria si Romnia-Ucraina-Polonia-Germania). Observam ca pe traseul
celei de a doua rute, cu cele doua variante, Romnia ocupa un tronson foarte important. Drogurile patrund
n Romnia, de regula, prin frontiera din sud (Portul Constanta si cele dunarene, punctele vamale Giurgiu si
Vama Veche), sunt stocate pentru anumite perioade de timp, apoi redistribuite pe rutele amintite.
Mijloacele de transport sau locurile de disimulare folosite sunt containerele, TIR-urile, autoturisme,
bagaje de mna. Un rol important n transportul drogurilor spre Romnia l au firmele turcesti de transport
persoane, ct si cursele Ro-Ro din Portul Constanta. Acelasi procedeu este folosit la redistribuirea
drogurilor spre alte state europene. Grupurile de traficanti sunt formate din organizatori, curieri (de multe
ori acestia nu cunosc ce transporta), si destinatari.
Organizatorul si destinatarul, fiind din afara Romniei, n multe cazuri nu s-a reusit identificarea si retinerea
acestora si nici confiscarea sumelor rezultate din vnzari. Sub aspectul consumului de droguri n Romnia, n
prezent se ncearca formarea unei piete, ndeosebi n mediul tineretului aflat n licee, centre universitare etc.,
din rndul acestora evidentindu-se, mai ales, rockerii. Daca initial se consumau droguri usoare (ex: tigari cu
marijuana), actualmente a crescut consumul drogurilor sintetice (pastile de amfetamina si MDMA) si a
heroinei.
4.6. Migratia ilegala
n cursul anilor 1990-2000, teritoriul Romniei a fost tranzitat de peste 100 de milioane de cetateni
straini, perioada n care unui numar de 145.248 nu li s-a permis intrarea n Romnia pentru diverse motive,
6.664 au fost returnati n tarile de origine, iar pentru 15.000 de cetateni de diferite nationalitati s-a dispus
masura interdictiei de intrare n Romnia.
Retelele de traficanti descoperite s-au ocupat cu trecerea ilegala prin Romnia a unor imigranti, de
regula din Sri Lanka, Pachistan, Iran si Bangladesch, racolati din tarile lor de origine, iar apoi transportati pe
ruta Singapore-Moscova-Chisinau-Romnia. Participantii la filierele de trafic ale cetatenilor straini pe relatia
Est-Vest, ncaseaza sume importante de bani care, nu n putine cazuri, sunt spalate prin intermediul unor
firme si agentii particulare din tara noastra.
Pentru a prentmpina expulzarea din tara, de catre autoritatile romne, a imigrantilor ilegali n
Romnia, acestia sunt sfatuiti de catre sefii de retele si calauze sa-si distruga documentele de identitate,
precum si celelalte acte doveditoare eliberate n statele tranzitate. Imigrarea de persoane n Vest este o forma
concreta de materializare a crimei organizate de inspiratie rusa, cu ample tendinte de amplificare si facilitata
de vulnerabilitatea frontierei de stat cu Republica Moldova, n special n Lunca Prutului.
4.7. Traficul cu armament, munitii, explozivi, substante radioactive si nucleare
Traficul cu asemenea materiale se desfasoara pe axa Est-Vest si a luat amploare n urma desfiintarii fostei
Uniuni Sovietice, pe fondul slabirii excesive a mecanismelor de control ntr-o serie de domenii de activitate,
inclusiv cel nuclear. n cautarea de cumparatori a unor astfel de produse, organizatiile criminale ruse au
sprijinit constituirea, pe teritoriul Romniei, a unor retele de initiere a afacerilor pentru cumparatori pe relatia
Germania, S.U.A., tarile islamice, ndeosebi Iran si Libia. n acelasi timp, unii cetateni romni, realiznd ce
7

cstiguri pot obtine din tranzactiile ilegale n acest domeniu, s-au integrat foarte repede n mediul
comerciantilor de materiale strategice si substante radioactive, desfasurnd activitati infractionale n acest
sens.
n perioada 1990-1999 au fost depistate 53 grupuri organizate cu 120 de membrii care au traficat: 11
focoase pentru rachete sol-aer si 10 proiectile tip OFZ, 175 diferite arme de foc, 2.806 cartuse, precum si alte
14 grupari infractionale din care faceau parte 34 membrii ce au traficat peste 340 kg de mercur si peste 300
kg de combustibil nuclear.
4.8. Traficul ilegal cu autoturisme furate
Traficul ilegal cu autovehicule furate cu extensie internationala a luat o amploare deosebita si vizeaza
furtul autovehiculelor de lux din Occident ce sunt valorificate apoi pe diferite filiere.
Acest fenomen a cuprins si Romnia, unde grupuri organizate de infractori autohtoni s-au racordat
retelelor italiene, germane, poloneze, bulgare, ucrainiene si din Republica Moldova. Se constata existenta
unei colaborari infractionale ntre diferite filiere de traficanti, materializata ndeosebi n valorificarea de
masini furate, acoperirea faptelor prin documente contrafacute ori falsificate, transportul autovehiculelor
furate pe diverse rute pentru beneficiari prestabiliti si chiar schimburi de asemenea autovehicule.
nlesnirile vamale privind introducerea si scoaterea din tara a diverselor bunuri au fost exploatate cu
promptitudine de organizatiile criminale interesate, care au plasat Romnia n ruta balcanica de tranzitare a
autovehiculelor furate din Occident catre Orient, folosind-o, totodata si ca o piata rentabila de desfacere. n
anul 2003 au fost descoperite peste 69 de retele transnationale, compuse din 276 traficanti (italieni, germani,
polonezi, bulgari, ucrainieni, unguri, srbi, arabi si romni), fiind identificate si indisponibilizate 178 auto de
lux furate. Fenomenul este n scadere, urmare a masurilor preventive intreprinse dar si a interzicerii
introducerii n tara a autoturismelor ce nu corespund normelor "Euro 3".
4.9. Traficul cu fiinte umane
Pe fondul dezorganizarii sociale, a somajului si a lipsei de perspectiva profesionala a multor tinere,
ndeosebi minore, prostitutia a renascut nu numai n tara, dar s-a internationalizat prin intermediul retelelor
de proxeneti, ndeosebi din Turcia, Grecia, Cipru, Austria, Ungaria, Italia, Germania s.a. Retelele si au, de
regula, sediul n aceste tari, iar prin membrii lor racoleaza tinerele sub diverse forme (excursii, fotomodele,
concursuri, angajari artistice etc.), le scot legal sau ilegal din Romnia, fortndu-le, pe cele care nu vor, sa
practice prostitutia. Numai n 2003 au fost descoperite 266 grupuri si retele constituite din 917 inculpati cu
77% mai mult fata de 2002.
Cel mai ngrijorator fenomen dupa 1990 a fost traficul cu copii si abuzul sexual efectuat asupra
acestora. Astfel, s-au identificat 128 de cazuri de trafic ilegal cu copii, n care sunt cuprinsi 152 de cetateni ce
fac parte din mai multe retele transnationale din Grecia, Italia, Anglia, Germania si Israel, prin care s-au
traficat peste 1.600 de copii. Din cercetarile efectuate rezulta ca, n majoritatea situatiilor, retelele de
traficanti s-au folosit de intermediari din rndul avocatilor romni, directori de camine de copii, asistente
medicale, etc. Este greu de crezut ca parintii pot adopta copii adusi prin retele de traficanti, existnd date si
informatii ca unii sunt folositi pe post de cobai si donatori de organe pentru transplant, iar altii cad victime
pedofiliei si altor abuzuri sexuale.

2.
3.
4.

1.
CONSIDERAII GENERALE, p. 1
CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIER, p.2
CAUZE GENERATOARE I CONDIII FAVORIZATOARE, p.2
GRUPURI, MANIFESTARI SI TIPOLOGII CRIMINALE AUTOHTONE, p.4
4.1. Criminalitatea "gulerelor albe", p.4
4.2. Contrabanda si evaziunea fiscala, p.5
4.3. Mafia roma, p.5
4.4. Raketii, p.6
4.5 Traficul si consumul de droguri, p.6
4.6. Migratia ilegala, p.7
4.7. Traficul cu armament, munitii, explozivi, substante radioactive si nucleare, p.7
4.8. Traficul ilegal cu autoturisme furate, p.8
4.9. Traficul cu fiinte umane, p. 8

BIBLIOGRAFIE:
Berchean V., Pletea C Drogurile i traficanii de droguri- Piteti: Ed. Paralela 45, 1998
Consiliul Suprem de Aparare a arii (C.S.A.T) - Cartea alba a criminalitatii si a combaterii
coruptiei. Raport, Bucuresti, 1998.
Gh. Nistoreanu, C. Paun - Criminologia, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1966.
I. Pitulescu - Al treilea razboi mondial, crima organizata - Ed. National, 1996.

10