Sunteți pe pagina 1din 2

3.

Reprezentarea modelului structurii psihicului,dupa Jung si compararea


lui cu altele.
Potrivit lui Jung, psihicul uman este constituit dintr-un ansamblu de structuri arhetipale ce
cuprinde sinele, eul, persona, umbra si "complexul contrasexual" animus si anima.

Sinele
Pentru Jung, sinele inglobeaza nu numai potentialitatile stravechi ale speciei noastre umane, ci si
aspiratiile spirituale ale fiintei umane. Psihologul insusi resimtea sinele ca pe o resursa profunda
a psihicului, pe care o denumise inca din copilarie personalitatea numarul doi si in care putea
vedea manifestarea prezentei divine inauntrul sufletului uman.

Eul
Eul reprezinta centrul constiintei noastre. Stabilitatea personalitatii fiintelor umane depinde de
raporturile sale cu sinele. Sentimentul identitatii personale este dat de eul psihic, pe care il
simtim ca fiind acelasi, deloc schimbat, de-a lungul intregii noastre vieti, indiferent de situatiile
prin care trecem, de oamenii pe care ii cunoastem si ne pot influenta, de schimbarile pe care le
sufera constiinta sau sufletul nostru.
Perioadele de afirmare a eului sunt copilaria si tineretea, in timp ce in a doua parte a vietii ne
dezvoltam sinele. Parerea lui Jung era ca orice fiinta umana este datoare ca, o data ce inainteaza
in varsta, sa puna sinele pe primul loc si sa ii acorde o importanta majora. De ce? Pentru ca
numai astfel procesul de individuatie (termen creat de psihologul Jung) are sanse sa conduca spre
iluminare si cristalizarea unei constiinte superioare.

Persona
Savantul Jung a denumit persona si arhetip social. Persona aduna in sine toate trasaturile
acceptate social pe care le posedam si pe care ne place sa le etalam in fata semenilor cu care
venim in contact. Persona este aproape intotdeauna asociata cu o anumita nuanta de prefacatorie
si isi are originile chiar in copilaria fiecaruia dintre noi, atunci cand ne straduiam sa fim nu
numai pe placul parintilor nostri, ci si pe al educatorilor ori invatatorilor.

Umbra
In schimb, trasaturile care ar putea sa ne puna intr-o lumina nefavorabila in ochii celor din jur
sau sa ne faca mai putin placuti sunt reprimate, ascunse, si astfel ele formeaza componenta
psihologica numita umbra.
Jung introduce conceptul de inconstient colectiv, interpretat ca o zona profunda, nu individuala,
ci supraindividuala a psihicului.
Astfel, inconstientul colectiv contine imagini ancestrale care somnoleaza in zonele profunde
ale inconstientului - numite de Jung "arhetipuri" - , si care face posibil accesul individului la
"sufletul istoriei colective", la Dumnezeu sau la Diavol.

Carl Gustav Jung a studiat si identificat urmatoarele arhetipuri: persona (masca in spatele
careia se ascund oamenii, un fel de compromis intre sine si societate), umbra (partea din noi pe
care o respingem, care nu ne convine), animus (partea masculina inconstienta care exista la o
femeie), anima (partea inconstienta feminina din psihicul barbatului), batranul intelept,
marea mama, Sinele (arhetipul unitatii, al unificarii)
La Jung inconstientul colectiv este preexistent individului, acesta din urma nascandu-se din el,
in timp ce Freud, atunci cand vorbea de inconstientul colectiv, avea in vedere existenta in
inconstientul fiecarui individ a unor elemente care se regasesc in orice inconstient (de exemplu,
complexul lui Oedip).

1Constientul SUPEREGO-SUPRA-EUL; 2
Preconstientul-EGO-EUL;3Inconstientul-ID-SINELE. Aceasta este structura psihicului la Freud.

"Sinele" este un rezervor primitiv i neorganizat de impulsuri, izvorul emoional al


impulsurilor i al dorinelor impulsive, locul reprezentrilor i comportrilor arhaice i al
refulrilor.

"Eul" se gsete la limita ntre contient i incontient, este instana trecerii la


aciune, a funciei de adaptare la realitate i de investigare a realitii. "Eul" deriv din
"Sine" i reprezint "Sinele" n viaa real contient, cu alte cuvinte, moduleaz necesitile
impulsive ntr-o form adaptat la realitate.

"Supra-Eul" este instana superioar, domeniul contiinei, al valorilor, al idealurilor,


al preceptelor i interdiciilor, al reprezentrilor morale.
Pentru a se apra de impulsuri inacceptabile, "Eul" dezvolt strategii sub forma unor mecanisme
de protecie, cum ar fi refulrile (excluderea impulsurilor din percepia contient),
proieciile (atribuirea propriilor dorini incontiente altor persoane), adoptarea unui
comportament n total contradicie cu puternicul impuls incontient. Categorisirea unui
impuls ca inacceptabil rezult de regul n urma unor interziceri, a unor norme morale sau a unei
cenzuri exercitate de "Supra-Eu". Cnd exigenele "Supra-Eului" nu se ndeplinesc, persoana
respectiv poate dezvolta un sentiment de ruine sau culpabilitate.