Sunteți pe pagina 1din 4

Romanul Ion

este prima creatie epica majora a lui Liviu Rebreanu, impunandu-se inca de
laaparitie in peisajul literaturii romane prin rigoarea constructiei, stil, care ii
confera statutul decreator al romanului romanesc modern, obiectiv si realist.
Autorul marturiseste ca romanul esteun act de creatie la care participa si
impresia afectiva.Statutul de roman realist este sustinut de marii critici dintre
care George Calinescu, care afirmaca este o monografie a satului ardelenesc de
la inceputul secolului XX.Geneza operei este relatata de Rebreanu care
marturiseste ca intr-o vizita in satul Prislop (care inroman devine Pripas) a vazut
un taran care a sarutat pamantul ca pe o ibovnica. Intalnireaautorului cu Ion
Pop al Glanetasului care se plange ca nu are pamant va constitui un
elementimportant in roman, Rebreanu pastrand numele taranului care in opera
sta sub semnul fatalitatiidestinului. Povestea pe care autorul o afla potrivit careia
Rodovica, fata unui bogatas din Prislop, pacatuieste cu cel mai sarac fecior, va fi
tema unei nuvele, care precede romanul, Rusinea.Asadar Liviu Rebreanu, scrie
un roman a carui subiect se bazeaza pe reflectarea unor evenimentereale,
autorul zugravind societatea ardeleneasca de la inceputul secolului al-XX-lea.
Problemeleexistente in acea perioada sunt redate intocmai de Rebreanu care
preia rolul de creator, redandalternanta a doua planuri: pe de-o parte clasa
intelectualilor din Ardeal care incearca sa se opunadin rasputeri procesului de
maghiarizare(problema nationala) iar pe de alta parte problemataranimii care
tine de pamant. Romanul Ion nu este un roman al individualitatii, ci
alcolectivitatii. Viziunea realista a autorului asupre lumii este intarita de
toponimie sihidronimie:23a4m0-sdsfsdn334 Cluj, Somes, Bargau.Personajele au
caracter credibil si sunt conditionate social. Personajul central Ion Pop
alGlanetasului este prototipul taranului sarac care incearca prin toate mijloacele
posibile sa-sidepaseasca conditia sociala. Este inteligent si harnic, dar cu toate
acestea demnitatea lui e calcatain picioare deoarece el nu este stapan al multor
locuri.Ca scriitor obiectiv, Rebreanu nu modifica realitatea ci o recreeaza in
esenta ei, realizand osinteza a lumii satului prin relatarea unui numar mare de
fapte si intamplari. Naratiunea estefacuta la persoana a-III-a de catre un narator
omniscient si omniprezent care lasa viata personajelor sa curga fara sa intervina,
dar care le cunoaste gandurile cele mai ascunse.Personajele sunt tipuri
reprezentative pentru epoca respectiva. Ion este tipul taranului careincearca sa-si
imbunatateasca conditia sociala, iar intelectualii sunt prezenti ca fiind clasa
socialacare influenteaza cursul vietii taranimii.Omniscienta naratorului este
sesizata indeosebi in momentele importante ale vietii taranilor:scena horei
duminicale la care participa taranimea si intelectualitatea rurala (preotul si
familiainvatatorului), nunta si jocul miresei , episodul sarutarii pamantului. Aceste
scene au valoare de perspectiva finalista, anticipand relatia dintre personaje.
Cearta dintre Baciu si Ion avertizeazaasupra relatiei conflictuale care vor strabate
intreaga opera, bataia de la carciuma anuntarivalitatea dintre George Bulbuc si
Ion, iar jocul miresei preconizeaza patima pentru Florica sispanzurarea Anei.
Episodul sarutarii pamantului are o componenta naturalista dezvaluind oreactie
nefireasca fata de natural, anticipandu-se astfel moartea tragica a personajului

principal.Constructia discursului narativ releva conceptia autorului despre roman.


Acesta este inteles ca uncorp sferoid, avand o structura simetrica. Romanul
incepe si se termina cu descrierea drumului personificat care intra si iese din
satul Pripas, Hristosul de tinichea de pe crucea de lemn strambace semnifica
destinul taranilor de la care Dumnezeu si-a intors privirea. Caracterul
monografic,element al realismului, dezvaluie momente legate de aspectul vietii
rurale: nasterea, situatiereprezentata de momentul in care Ana da nastere fiului
lui Ion, Petrisor, in mijlocul campului.1

Nunta este descrisa din doua perspective: nunta lui Ion cu Ana este un ritual
dupa obiceiullocurilor, tine 3 zile si are elemente prestabilite: alaiul, flacaii
calare,etc; iar nunta lui George cuLaura se desfasoara dupa moda de la oras
conform statutului lor de intelectuali. Inmormantarealui Ion nu este doar o pagina
monografica, ci si un moment de meditatie asupra rostului vietii pentru ca
personajul principal a avut nenorocul sa fie supus fatalitatii destinului.Romanul
este impartit in doua parti: glasul pamantului si glasul iubirii si reflecta cele doua
staricare strabat sufletul flacaului. Din punct de vedere al valorilor morale se
poate afirma ca ele suntinversate, chemarea navalnica a pamanturilor eclipseaza
sentimentul de iubire. Cele 2 partisugereaza problematica lui Ion, iar titlurile
capitolelor marcheaza momente importante dinderularea epicului. Circularitatea
romanului se deduce cu usurinta din primul si ultimul capitol,intitulate sugestiv
Inceputul si Sfarsitul. Pe parcursul romanului viata oamenilor se schimbainsa
satul ramane acelasi, Hristosul de tinichea se afla tot pe crucea indoita de ploi si
vanturi. Peverticala romanul este conceput din punctul de vedere al stratificarii
sociale. Grupurile descrisela hora din care se detaseaza grupul fruntasilor, la
marginea caruia sta Alexandru Glanetasu, untaran sarac, e reprezentativ pentru
comunitate si sugereaza criteriul stratificarii sociale ce va stala baza tabloului de
viata. Rebreanu priveste lumea ca pe o constructie de mare
complexitatearhitecturala in care indivizii ocupa un loc bine definit si sunt
conditionati social. 234m0-ssdfsdn334Constructia subiectului releva inca o latura
de factura realista. Romanul incepe cu monografiasatului si hora duminicala,
traditionala. Sunt prezentate personajele si spatiul: satul Pripas. Incadin
expozitiune de deduc relatiile dintre personaje, alternanta planurilor, dar si
patimile lui Ion:iubise pe Florica (), dar Florica era mai saraca decat Ana, si
Ana avea locuri si case si vitemulte. Apoi sunt prezentate cele doua clase
sociale intre care de-a lungul desfasurarii actiuniise stabilesc multiple relatii:
taranimea care este in legatura directa cu problema pamantului
siintelectualitatea care isi pune problema nationala. La hora din curtea vaduvei
lui Maxim OpreaIon, personajul central intra in conflict cu Vasile Baciu. Motivul
acestei confruntari il reprezintadorinta lui Ion de a o curta pe Ana, iar Vasile Baciu
este impotriva unei posibile casatorii. Ioneste insultat de tatal fetei talhar si
sarantoc. Bataia cu George Bulbuc, pretendentul la manaAnei, reprezinta un alt
conflict pe care Ion il provoaca.Familia lui Ion este saraca, deoarece tatal,
Alexandru Glanetasu, este un om lenes, care abauttoata averea Zenobiei. In
schimb Ion seama cu mama sa, care este o femeie harnica.Este prezentata si
familia Herdelea: Zaharia Herdelea, care era invatator in satul Pripas, sotia, d-na

Herdelea si copii acestora Titu, Laura si Ghighi. Vasile Baciu este un taran instarit
si prinurmare respectat de ceilalti consateni. El doreste sa-si marite fiica dupa
George Bulbuc, baiat custare. Sfatuit de Titu, Ion il obliga pe Vasile Baciu sa-i dea
pe Ana de sotie, lasand-o insarcinata.Dupa nunta, tatal Anei nu respecta
intelegerea, nedorind sa cedeze pamanturile in favoareaginerelui sau. In aceasta
perioada, Ana este maltratata atat de tatal ei cat si de Ion. In cele dinurma la
insistentele preotului Belciug, Baciu cedeaza jumatate din pamanturi si o casa
veche, infavoarea lui Ion. Ana naste un baiat pe care-l vor boteza Petrisor, si cu
toate acestea viata femeiieste tot mai crunta. Florica se casatoreste cu George
Bulbuc, iar la nunta privirea lui Ion estemereu atintita asupra femeii iubite. Acest
lucru o supara pe Ana care i-a o decizie disperata.Fiind influentata de faptul ca,
crasmarul Avrum s-a spanzurat iar Dumitru Moarcas a murit cu oliniste ce i se
imprima pe chip, Ana hotaraste sa se spanzure.In planul intelectualitatii, familia
Herdelea parcurge momente importante. Laura se casatorestecu George Pintea,
preot intr-un sat maghiarizat. Titu, dupa ce e concediat din functia de
notar,reuseste sa ajunga in Romania, fiind ajutat de fratele lui George. Apare un
conflict intre Herdeleasio preotul Belciug, din cauza pamantului pe care era
construita casa invatatorului si careapartine Bisericii. Ion este sustinut de familia
Herdelea care de-a lungul operei ii incurajeaza2

actiunile. Invatatorul Herdelea va fi condamnat pentru ca a acceptat sa scrie o


scrisoare pentruIon, catre ministerul de justitie, in care sa-l acuze pe judecatorul
care l-a judecat gresit pe Ion ,atunci cand flacaul a arat 3 brazde din pamantul lui
Simion Lungu. Herdelea va fi obligat sa seretraga din invatamant, din cauza
inspectorului maghiar, si va lucra in Armandia pentruGrofsoru, contracandidatul
lui Bela Beck, care l-a alegerile de deputat a fost sustinut deHerdelea.Dupa
moartea Anei, Ion trebuie sa-si achite pedeapsa la care a fost condamnat - o luna
deinchisoare. Intorcandu-se acasa il va gasi pe Petrisor bolnav, care va muri in
scurt timp. Ionrevine la glasul iubirii si se apropie de George ca sa fie cat mai
mult in preajma Floricai. OloagaSavista care sta la George il va avertiza de
intentiile lui Ion, de a o cuceri pe Florica. Intr-onoapte George il va prinde pe Ion
in curtea lui si-l ucide cu o lovitura de sapa.Finalul ne prezinta momentul sfintirii
noii Biserici si cererea in casatorie a lui Ghighi de catreinvatatorul Zagreanu,
urmasul pe post al lui Herdelea.Romanul Ion este un roman al colectivitatii, iar
personajele sunt construite conform unei epoci.Mijloacele de caracterizare a
acestor personaje sunt cele consacrate de romanul realist alsecolului XX-lea
adoptate conceptiilor moderne ale literaturii.Astfel portretele personajelor sunt
conturate nu numai sin perspectiva naratorului ci si din perspectiva personajelor:
Ion este vazut de Vasile Baciu ca un talhat si sarantoc, iar faamiliaHerdelea il
considera ca fiind inteligent si harnic, iar d-n Herdelea vorbeste despre el cu
bunavointa Ion e baiat cumsecade. E muncitor, e harnic, e saritor si istet.
George Bulbuc spuneca Ion e un lup nemancat, iar Ilie Omu il acuza in fata
oamenilor asta-i ucigas oameni buni,asta-i hot. Parintele Belciug il judeca
aspru: un bataus si-un om de nimic. Complexitatea personajului central este
intarita si de parerile critice: Eugen Lovinescu il vede pe Ion ca pe expresia
instinctului de stapanire a pamantului, cu o minte ascutita; iar George Calinescu

ilnumeste bruta ingenua, marcand viclenia si lacomia acestuia. Ana reprezinta


femeia de la taralipsita de scuza, cu un destin potrivnic, considerata un obiect ce
apartine fie zestrei, fiegospodariei. Ea este considerata de Ion ca fiind o fiinta
urata, acest lucru fiind marcat si de autor care descrie intr-o maniera naturalista
chipul Anei cand se spanzura ochii holbati nu mai vedeaunimic (), era fata
schimonosita cumplit a femeii. Pe de alta parte Florica este frumoasa,sprintena
si implinita, insa saraca.Eugen Lovinescu apreciaza ca aparitia romanului Ion,
de Liviu Rebreanu, este o data istoricain procesul de obiectivare a literaturii
noastre epice, drama depaseste metodele mai vechi detratare a bunei morale.3