Sunteți pe pagina 1din 5

NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA

CIRCULATIE

Nr.c
rt

TERMEN

1.

Expectoratia

- mucoasa respiratorie este umed, secreii reduse, transparente,


dense.

2.

Mucoziti (sput)

- amestec de secreii din arborele traheo-bronic, formate din


mucus, puroi, snge, celule descuamate.

3.

Epistaxis

-hemoragie nazala.

4.

Hemoptizie

- hemoragie exteriorizat prin cavitatea bucal prin tuse, provenind


de la nivelul cilor respiratorii plmni (sputa rosie , spumoasa,
aerata)

5.

Disfonie

-tulburri ale emisiunii vocale, interesnd nlimea, intensitatea i


timbrul vocii. Se manifest sub form de rgueal, voce stins,
voce aspr. Apare n laringita acuta sau cronica.

6.

Afonie

-imposibilitatea de a vorbi.

7.

Eupnee

- respiratie normala- supla ,ampla, regulata, pe nas, automata,


silentioasa, fara efort( faracontrol constient).

8.

Dispnee

Subiectiv se caracterizeaza prin SETE DE AER, greutate


(dificultate) in respiratie, senzatie de sufocare. Obiectiv se
caracterizeaza prin: modificare de ritm, alterari de frecventa,
amplitudine, durata a miscarilor respiratorii.Se manifest ca o
respiraie anevoioas.

9.

Ortopnee

- respiratie dificila in decubit dorsal ce determina pacientul sa


adopte poziie forat- eznd cu braele atrnate pe lng corp
sau sprijinandu-se pe genunchi; aceast poziie este adoptat pentru
a permite dilatarea cutiei toracice, deci favorizeaz respiraia.

10.

Apnee

- oprirea respiraiei;

11.

Bradipnee

- respiraie cu ritm respirator rar, frecven respiratorie sczut, 812 resp/min., amplitudine crescut, inspiraiile sunt profunde,
nsoite de tiraj i cornaj.
Poate fi :-inspiratorie- conditionata de reducerea calibrului cailor
respiratorii;
- expiratorie- determinata de obstacole care impiedica
expulzarea aerului din plamani> se caracterizeaza prin:
expir prelungit, penibil , usor suierator si profund, , insotit
de tiraj si cornaj. Pacientul are trunchiul inclinat inainte;
- mixta- predominanad una din forme, in functie de cauza
declansatoare.

EXPLICATIE

12.

Tahipnee

- creterea frecvenei respiraiei respiraie cu creterea frecvenei


micrilor respiratorii peste 40 resp/min; amplitudine sczut,
respiraie superficial i ritmic; suprafaa respiratorie redus,
reprezint cauza;este ntlnit n majoritatea bolilor pleuropulmonare, cardio-vasculare, anemii, stri toxico-infecioase,
afeciuni intra-abdominale cu efect de mas asupra bazei
plmnilor (sarcin, ascit, meteorism).

13.

Amplitudinea

- este dat de volumul de aer care ptrunde i se elimin din


plmn la fiecare respiraie. Din acest punct de vedere
respiraia poate fi profund( hiperpnee) sau superficial;

14.

Ritmul

- reprezint pauzele egale dintre respiraii, deci, respiraia este


ritmic;

15.

- reprezint numrul de respiraii pe minut;

16.

Frecvena
respiraiei
Hipoventilaie

17.

Hiperventilaie

- ptrunderea unei cantiti mari de aer n plmni caracterizata prin


respiratii profunde si prelungite.

18.

Dispnee de tip
Cheyne-Stokes

19.

Dispnee
Kussmaul

respiraie caracterizat prin alternana i periodicitatea dintre


polipnee (respiraie accelerat) i apnee (oprirea temporar a
respiraiei);
modalitatea anormal de respiraie poate fi corelat cu leziuni ale
creierului mijlociu
micrile respiratorii cresc progresiv n amplitudine i frecven
pn la un punct culminant - apogeu, apoi scad pn nceteaz,
instalndu-se perioada de apnee cu o durat de 1012 secunde,
dup care ciclul se repet;
este ntlnit n ateroscleroza cerebral, accidente vasculare
cerebrale, tumori cerebrale, uremii.
inspiraie lung urmat de o expiraie forat, apnee. Ciclul se
reia.
micrile respiratorii sunt zgomotoase, inspiraia profund,
frecvena ntre 6-10 respiraii/min.;
apare caracteristic n acidoza metabolic din acidocetoza diabetic
i IRC decompensat n stadiul uremic.

20.

Dispnee Bauchut

21.

Dispnee Biot

22.

Raluri

- ptrunderea unei cantiti mici de aer n plmni caracterizata prin


respiratie superficiala

Ciclurile de respiratie sunt inversate- inspiratie prelungita urmata


de expiratie mica.
Ciclurile de respiratie sunt intrerupte de apnee cu durata intre 10-12
sec.; reprezinta respiratia agonica din stadiul preletal, stari
comatoase, meningite.
- zgommote intermitente produse prin trecerea aerului circulant dea lungul unei acumulari de secretii in bronhiole si alveole; sunt de

diferite tipuri:raluri crepitante, romflante, sibilante;-sufluri;


-frectura pleural; -murmur vezicular.
23.

Respiraia agonic
- perioade lungi de apnee ntrerupte de una-dou respiraii ample moartea clinic.

24.

Respiraia
stertoroas

- ampl, zgomotoas, cu frecven crescut, cu raluri traheale: oc,


stri comatoase, afectarea trunchiului cerebral a.

25.

Cianoz

-tegumente de culoare albastruie- vinetie la nivelul extremitilor:


nas, buze, lobul urechii, unghii

26.

Tiraj

- depresiune inspiratorie a prilor moi ale toracelui suprasternal,


epigastru, intercostal.

27.

Cornaj

- zgomot inspirator cu caracter de uiertur, auzibil de la distan.

28.

Wheezing

- expiratie sueratoare

29.

Sughi

- respiratie modificata fara control constient( inspiratie brusca,


zgomotoasa si repetata datorita unor spasme repetate ale
diafragmului). De obicei este asociat cu procese mediastinale.

30.

- inspiratie fortata prelunga, cu gura larg deschisa si care arata o


insuficienta oxigenare cerebrala.

31.

Cascatul
Cscatul
Cscatu
Cscatul
Strnut

32.

Tusea

33.

Tuse uscat

- reprezint o expiraie forat, prin care se elimin secreiile din


cile respiratorii; este un fenomen de protecie al organismului.
- tuse cu expulzarea violent a aerului fr expectoraie, ntlnit
n: TBC, pleurite, faza de debut a bronitelor acute;

34.

Tuse umeda

- tuse cu expulzarea violent a aerului nsoit de expectoraie; este


ntlnit n: bronita acut / cronic, pneumonie;

35.

Tuse chintoas

-caracterizat prin expiraii zgomotoase, puternice i inspiraie


forat

36.

Tuse bitonal

- tuse pe mai multe tonuri, de obicei dou sugernd paralizia


nervului recurent stng

37.

Tuse ltrtoare

-tuse zgomotoas repetativ, ntlnit n tumori mediastinale sau


adenopatii traheo-bronice.

38.

Tuse surd

- tuse voalat, rguit, ntlnit n afeciuni laringiene.

39.

Tuse emetizant

- tuse zgomotoas, urmat de vrsturi alimentare.

- a elimina brusc i cu zgomot, pe nas i pe gur, aerul din plmni


printr-o contracie involuntar a muchilor expiratori

40.

Tuse de postur

- tuse care apare dup adoptarea anumitor poziii i favorizeaz


eliminarea unor caviti;este ntlnit n: T.B.C. i dilataie
bronic.

41.

Tuse matinal

-tuse care survine dimineaa ca de exemplu n supuraiile brohopulmonare nsoite de secreie abundent.

42.

Tuse vesperal

- tuse care survine seara i trdeaz tuberculoza pulmonar.

43.

Inspiraia

44.

Expiraia

45.

TENSIUNEA
(PRESIUNEA)
ARTERIAL

este un act activ-const n ptrunderea aerului n plmni,


aproximativ un volum de aer de 500 ml prin dilatarea diametrelor
cavitii toracice;-plmnii urmeaz micrile cutiei toracice iar
presiunea din interiorul lor scade cu 2-3 mm Hg fa de presiunea
atmosferic;- aceast diferen de presiune determin ptrunderea
aerului atmosferic n plmni;
- este un act n mare parte pasiv;- const n revenirea cutiei toracice
la volumul iniial prin ncetarea contraciei muchilor respiratori cu
eliminarea unei cantiti de aer din plmni egal cu cea inspirat.
Durata expiratiei este dubla fata de inspiratie.
Reprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra
pereilor arteriali.Factorii care determin tensiunea arterial:debitul cardiac;- fora de contracie a inimii;- elasticitatea i calibrul
vaselor;- vscozitatea sngelui;Tensiunea scade de la centru spre
periferie.

46.

Tensiunea arterial
sistolic

- tensiunea maxim

47.

Tensiunea arterial
diastolic

- tensiunea minim

48.

Tensiunea
diferenial

- diferena dintre tensiunea arterial maxim i tensiunea arterial


minim.

49.

Hipertensiunea
arterial( HTA)

- creterea valorilor tensiunii arteriale peste valorile normale

50.

Hipotensiune
arterial (hTA)

- scderea valorilor tensiunii arteriale sub valorile normale

51.

Hipoxemie

- scderea cantitii de oxigen din snge

52.

Hipoxie

- diminuarea cantitii de oxigen n esuturi.

53.

Edeme

- acumulare de lichid seros in tesuturi.

54.

Varice

- dilatari ale venelor supericiale.

55.

Hemoroizi

- dilatarea plexurilor nervoase anale si din partea inferioara a


rectului cu aparitia de fenomene inflamatorii si trombotice.

56.

Parestezii

- furnicturi i amoreli la nivelul degetelor.

57.

Claudicatie

- durerea (de tipul crampelor) resimtita la nivelul membrelor (mai

intermitenta

frecvent la nivelul gambelor).

58.

PULSUL

Reprezint unda de soc ce ia nastere prin destinderea peretilor


arteriali de catre volumul de sange expulzat din ventriculul stang in
timpul sistolei ventriculare care se propaga de-a lungul acestora
odata cu coloana de sange arterial. Poate fi perceputa prin palparea
unei artere superficiale comprimata incomplet pe un plan dur. Este
manifestarea periferica a activitatii mecanice a inimii.Reflecta
starea de functionare a inimii si a sistemului arterial.

59.

Tahicardie

60.

Bradicardie

- creterea frecvenei pulsului; nr pulsaiilor pe minut, depesc


val. de 100-150-200.
- numrul pulsaiilor pe minut scade sub valoarea de 60-40 b/min.

61.

Puls celer

- unda pulsatila apare si dispare cu rapiditate;

62.

Pulsul celer et
altus

- este pulsul cu amplitudine mare si viteza in ascensiune si mai ales


in coborare crescuta. Este caracteristic insuficientei aortice

63.

Puls tardus

- pulsul care se palpeaza un timp mai indelungat , deoarece


distensia arterei se face cu intarziere;

64.

Pulsul tardus et
parvus

- pulsul cu amplitudine mica si de o durata mai mare, caracteristic


stenozei aortice.