GAMA

Un_9ir 49 q?Pt" sunete care trmeazl. unul dupl altul,'ln urcare sau ln coborire, lncheindu-secu un al optulea;
octava celui dintii, se numegte gamd.
Am intirziat intenf-ionai stu-diul gamelor la pian pentru ca elevul sEfie mai intii stipin pe elementele tehnice
de bazb de care are nevoie 1a r-ealizareacorecti a-gamilor: miScareqSi egalizareacelor cin'ci digete, mtgcarei titeriii
a d.egetuluiunw si miscaread,ed,eplasarea miinii d,e.asupra
acesiui digit, /recum 9i miscarea lairal,i tiberd a bratelor.
Abia acum :otmeazl' s[. cunoasci uizual
cLaviaturl
notdle cire
fiecare gamd ("u
.pe
"otritituiu
sau negre), folosind in acelagi timp o digitafie justl
"tap"'.t|.
Sunetele care alcituiesc gama se fil:mesc lre?te.
In cadrul gamei, Iiecare treaptl are un ro1 bine stabilit 9i poartL o denunrire speciall:
Treapta I

Tonicd

Treapta II

Su|ratonicd.

Treapta III

Mediantd

Treapta IV

Subd,ominant,i

Treapta V

Dominantd

Treapta Vf

Su|rad,orninantd

Treapta VII
Sensibild
I,
IV
gi
V se_numesctrepte principal,e |iindcL au funcliuni importante in ganri.
Treptele
Treptele ll. ftl, \|I gi VII se nimeJc treite secund,are.
Gama care are cinci tonuri gi doud.semitonuri (intre treptele III-IV

9i VII-VI[)

se ntmegte garnd m,ajord.

GAMADO MAJOR

Gama d,o nrajor are toate sunetele naturale.

ra o re a

mrn a stin9a

miha siinga
1

dlt

e
'

I|r

-"--

-;---.-..-.--.-.----..-

m4czre ooduletoare
-lmiotim ci bsqr:i tfebuie si fzci o
acestora peste degetul mare.

Ia trcccrcr dGfiIri

'ra,rc F

sd' dtr|E

EXERCITIIPENTRUMI$CAREAPROGRESIVA

O mi;care progresiu,i.intewine atunci cind figurile tehnice sint asttel alcituite, incit mina este neroiti
si-9i schimbe me'reri pozigia normali 1n Pl<ilie larld sa:urutrlnsd, sau si treaci_ de lz poziEia largl Ia F-ozigia
Mina, care continu[ si rimioi
resirinsi. Schimbareapoziliei miinii no ttiboi" efectuati brusc.cicu multi
-grijn.
lent, pentru 94 si nu sufere
flcuti
f6arte
ffebuie
Iinigtitl, face o migcaie de rotire laLtetzld;mi;carea aceasta
linia simetrici a jocului. Schimbareadegetului tlebuie oarecum pregdtiti dusttpra-clapei ce ntmezd,^ 6
pe clapi. Se observd.astfelci mina 9i btaEul au
atinsi, in aga fel ia degetul sd poate cddeaperpedicular
-loc
miinii cu o migcate o."dd1a*:
.rn roi covii;itor. Bragu"lnu treBuie s[ stea ie
.ci utmeazi deplasatea
activitate, pentru.ca degetele sI
de
necontenit
splliul
schimbindu-pi
stinga,
cind ipre dieapta, cind spte
(nu inSepenitl), ea va Putea
pozi;ie
intt-o
anumit[
mina
astfel
nu fie itinienite in acgiunealor. f,inind
fxatd
activa meieu ne o intindete de i cttirttd.

Elevul va da atenEie la egalitatea 9i clatitatea executiei

,rs l t*

ExerciJiipentrugame

STUDII$I PIBSEIN GAMADOMAJOR

Vivace.
o"

| fltE

t44

aE'

Karl ZuscLrrr.id
t 1 8 5 4-1 9 2 6 )

==.F_'=

0 leelieplictisitoal'e
Moderato

(?lictisi t)

- \l l eg r e tto

147

'/-a

r
G

?
r-

21

),

7,
.J

.tr

),

obiectivul urmlrit prin ac.eststudiu este realizarea ega16 fluirld a pasajelor

in formr de sama.
9i

Piesanricl
All

o
;.-\

f
F +?

1.7'

-5---'*------

.l

'I

e
T-

_T-

A'

?e

MAJORE
CUDIEZI$I CUBEMOLI
GAMELOR
FORMAREA
DupS modelul gamei d,omajor se fiotmeazd9i alte game majore.
Dai6 urcb.m toaie sunetele iamei d.omajor iu o cvint4 perfecti, oblinem gama sol major.
Pentru a avea insi intre treptele VII gi VIII un semiton . iar intre treptele VI gi VfI un ton, urcem treapta \ LI
folosindu-ne tle o alteratie suitoara. Vom avea in loc de /a tattral, Ja d,iez.

UI

un

Armuna

Dac[ transpunem gama sol major cu o cvintl perfectl mai sus, dup6 acelagi mode1, obtinem gama re major.

Armura

#
_d.-

Din cele spuse retlnem c[: gama re major s-a format- din sunetul ru, care repr-ezintl treapta V din gama sol
la rindul 'ei, gan;a sotmajoi s-a format-pe sunetul sol, care reprezintl treapta V din ga :a d,o -maior'
maior
- :
Agadar, gamele majore cu diezi se inlinfuiesc dir cvint6. perfect[ in cvinte pertectA: d,o, s'ol, re, ta' ,nr ' sr,
do diez.
ia diez,
- -i11.15"ili*a
'gamelor cu diezi o putem explica 9i altfel, mai plastic, prin lnlsnJuirea tetracordurilor.

-\nalizied

gama dc; major, observi.m ci. ea este formata

din d.ottd. tetracortl.uri.

ll

lJ

E1eau aceea5istructure din puncl de vedereal orinduirii tonurilor

9i sernitonurilor. lntre cele d.ou6tetracordui se afli un ton. Primu1.tet.""ora pot""gt" a"-r"-i"i*a, iar
al
rloirea
d.e ra rlominantd.
InlSnfuireatuturor gamelormajore'cudieziseface,-cumam,aretat maisus,din
cvinte
perlecldin cvinti per
-pr"""aente
intinfuire de.tetracoiduri. tr i"r""i
superior
l::11;^:di:u-t:i:.
deviue lerracord
!"*.i
lnrerlor al gamer care urmeaz5.
"a't"tracordul
"r

Do major

letracordul I

tet"acordrl I

a pbstra lnsi ordinea succesiunii tonurilor

9i a semitonurilor, folosim sunete alterate (cu diezi sau cu
b"mo1ii"ttru
Transpunind gama do rr
trepternai sus,vom

fi"

""b;;l;;";T;""Hid;

obJinegama.famajor, cu conrtifiaca notasist

iltXrriXrf^t*

Gamele majore cu bemoli se succed din cvartl perfectl

in cvartl perfectd: fa, si bemol, mi benol, la bem.ol.
re benol, sol bemol, d,o bemol.

GAMASOLMAJOR

ton ton

urr

lton i,cn lon

ton ltm

Ix caun sol IIAJoR

sruDrr$I PIESE
Car l Cz er nu

{lle gretto

11791'1857)"

1 {9

_t

1 T *r +1

4,- )
J

I
\

--

Jocrominesc
Al l e gre tto
--!

l;Ul

trE

eJ

-=-

)4

--------------

dJ

E+

i*

\+

J'

-{ilegl o lra non tloppo

S.}l.Maii<apar
ltsri?-1!34

s -.- -

-=...--_-------=

..--

e--n-, p++

'---.

?'

'------.

-z>

L .;=>

a I ernpo

6"5

-==-__;

irtre-q pasajul c te

^te

deasupracifra 8, urmati. de o linie lunctatl, se r-a cinta c,t o oriat'i ry.ii ::::,

Joc bulgirest..

:{:
-__-;

GAMAFA }IAJOR
M

IV

VI \4I \4II

Studiu

153

-_-.--_,l
tl

) a-

-.-l
+

rJ

. ?entru a obline claritate gi egalitate in miyarea degetelor, se va exersa la inceput intr-un tempo mai rar. ,.umirindu-se precizia in articularea degetelor, apoi se'a trec-e treptat la tempoul inifia.i.

GAMELEITINORE

genteminore satt gam< relative

Gamele care se formeaza pe treapta vI a ganrelor majore se n:u:rrresc
nelo.dic.e
armonice
natufal,e,
' . ..
9i
Gamele minore se preziniE sub irei aspecte:
Gama minord. natrliala contine aceleagisunete ca 9i gama majori a cirei relativl este.
fel un interval de securdl
in
acest
(sensibiia)
formindu-se
,
ii".pt
VIi alteratl suiiorGama minori armo"i"a
"i"
Eeritl iltre treptele VI 9i \ltl.
garla
Gama minorI melodici are treptele VI gi VII alterate suitor, in urcare, iar ln coborire este identici cu
ninor! uatura16.
Din aceste trei variante ale gamelor minore, cea mai folosit[ este gama minorl armonici.

GAMALA MINOR
Rela.tiva Eafrei. do major este gama ,4 mlnor'

Gama/a minorarmonic

sruDII $I PIESEIn CAUALA MIN0R

Melodie

l5A

:----------

?t^?
7

it

TII.

r-l_l

u
p-

??

3.

A'

h+

155

I?J\

-.---'-*

l-

-.-

il

27

-j'--*

AT

,r

z1

Johann Philipp Kirnlerger

(I72r - tf83't
zl -

GA}TAMI MINOR
Rel.ativa gamei sol major este gama mi mitor.

Gamarni mrnararm0nic
m Iv

tr

\T !1ll

S rl T

Ad" ,

P81

Amintiridin copil[rie

A. F. Goedicke
(r87?- 195;)

.;;

GAMARE MINOR
Relativa gamei fa major este gama re minor.

Gamare frrinorarmonic
r r ltr w v Y_-14vI[

Aria
Andantino

158

d-

Henry Purcel
( 1659- l69s)

s -2 --1 -. . , . r1 , (1 6 5 9 -1 6 9 5

grazioso -.2

t ?2

fr.+ hz

id3

r-

.a
1X>

41.2

a l zs

-rt
4

\zg

5' 1

42tl

CU}IIINILEALTERTATNE
EXERCITII
llolto allegretto

dim. |

-'g43 g
lblvll!r.
\

\ ar, I

E\ERrlfiI RITIIICE
Allegreilo

Georg Friedrich Haenoe.

(16 8 5 , 1 ? 5 9 )

Carl Czerny
( 1791- 1857)'

161

\
I

PEDALA
pedala se folosegte pentru prelungirea snnetelor clrora 1e impriml o cantabilitate sporitl 9i. o mai,mare bo.gttie
-s[
sune chiar gi dupi ci degetele aa prrisit clapele
prin folosirea pi a"r"i irot. siu acorclul cintat continul
timbJa.
atacate, atita vreme cit piciorul apasl pedala.
ritmicI a,.gic-ier- d9r
Pedalizarea soliciti rlin partea pianistului o atenfie 9i o pecizie deosebitl, independen]a
modificirile tle
precum 9i controlul auditiv ce1 mai concentrat, pertru ca eieiui sa-gi dea seama de-la inc6put de
ii-bru ce apar prin Pedalizare.
bozitia iustd a piciorului
Exercitiile rle peaatrrar!'se vor incepe fdrl qian.. Elerrrl trebrrie s6-gi -insugeasci
fti timpul execufiei
pe
pe?lall.
ficiotutui iplicati
oe oedal4. cd.lciiul trebuind .ai"i""ii"" .piiiiiti p" poi*, i";;G
nu
o
apasl.
qi at'nci cind
;i.{;i;;-ii
tilut permanent in conta6t iu pedali, chiar
a9a 9i la invifarea pedalei
DuDA cum ln cintatul la pian se urmerette intlependenla miinilor 9i .a.d.eg9f9f9r,-toJ
pe cla-

pi"iotitui fati de ;iiiarea degetelor

nariTiaiii'i'n;-J;;i.tti"'.4iorirr"r
trebuie!6 se urmr"reascr

riaturl.
--Deocamtlat6, vom invlla trei modtri de ped'li"are:
1. Peilala' simulfani,' care se aplicl codconiteat 'irr atacul sunetului'

fie unite o seriede acordurisar sunetea'l

r"-""*
2. pedataaeuttrzterei'#re? f;i;;d.;-"pl;;i
,
.rt"
"l
"ria
ilu1fr ce a fost luat acordulurmiimediat
elib"ta
s"
ti"g"t"r"i 1,"a"rt
ci:or leeatoru s-arputeat""l;;;r;;i;;
tor. cari este consolidat cu o noul pedalizare'
'
3. Peitala sincopatd, ln care pedala se apase sincopat'

ln general,tr p.a.u.r.,"-Ti'"tr"i"ir9]#iGa"r"i

"".r"i1iil"

[J" t"t atit <leimportantca 9i acelaa1 aplslrii' de aceea

de pedaiizare se vor face cu atenfie 9i pricizie in ambele migc6ri'

ExerciJiipregfltitoare
I aJ

-.'----'-

w#

e__g

+
L-...--|

4e
l -l

70

Yr

.ee

l_ r

Andantino

I
)
J

]|

tl

lt

rr

,( a
trl

Andantino

Ultirnul exercifiu se va executa mai intii in acorduri cu pedalizare.

162

CarI Czerny
(179I- t857'

163

l$

'

L1

---t

tE

e
-o

dY Y Y I

zi3

|
___-.1

ll__l

L-

f o' ^. V V

11

f)

?1

vI
I

ll

LATERALAA BRATULUI
MI$CAREA

A.E Goedicke
(l8ri- l95l)

164

DESPREACORDURI
Trei sau nrai multe sunete
simultan constituie
-cintate
game se compune din treptele I, III
gi V.

ttn acord. Acordul care se formeaz{ pe tonica unei

Exereitiipentrupregdtirea
acordurilor
Pentru atacul notelor duble sau ai acordurilo r, pozifa miinii

l3t

se pregitegte dinainte.

ilupd Carl Czern(1791- 185:

1ti6(

;313{

MI$CARrDE COORD0NARE
Studii
Giocoso

{E

Elevul lgi va fixa forma mlinii inainte de atac.

Allegretto

Cornelius Gurlitt
(r820-r.9or)

r-t-

Allegretto

l r--(ris6tattl

169

ARPEGII
DESPRE
Sunetele nnui acord clntate succesiv constituie ttn arpegiw
I-,a rcalizarea arpegiilor contribuie antebraful cu o migcare ondulatorie.
65
88
11

Aceste arpegii se vor executa ln toate tonalitltile,

dupi modelul din anexa II.

inpreunl

55
23
11

cu gama respectivl la doul mlini

(la octar.I)

Arpegiiiuugi

1i0

42
.f- --- -r
1B

5'

. La inceput, a?egiile se vor studia sub formd de acorduri, cu alternarea brafelor. DupI oblinerea independenlei

Hr#tff:"rlr1tt"tr,ativ|

a brafelor, se va urmrri in desftgurarea

"tp.ill"l

Allegro assai

L7L

t.itilit""

"griitagii

io trecer"l a. tJ o

Philipp Emanuel Baeb

(1714 1?88)

i-' ,

; , a - t" -i? 3='.i?:

I
7

a.,)

"tf
2te t

4-tl

5o?
5

3'|ta

.,2

frffi'H.

: 1 r =- \ _

Exerci{iicu diferiteformuletehnice
Muzio Clementi
(17s2- 1832)

172

L,a realizarea acestui studiu este necesarl. suplefea ln migcarea alternativl

a bra]elor.

EXERCITIICUMI$CARE
DE ROTIRE
. . Exercitiile care_urmeaziseexecute cu o migcare de rotire laleral| a antebratului. Aceastd.migcare ondulatorie
trebuie ficuti foarte 1ent, cu mult5 stplefe, pentru ca sE nu sufere linia simetricl a formei de riigca:e. Degetele
articlrleazl. natural. Se va exersa p.ai intii cu miinile seDarate.

leggiero

L:_-_:E.e

Allesletto

-::_-':i

Johann Nepornuk Hurnmel

G778, 1837)

, ,Z

3 //'-?'

E.-

a)

'f

:1--=

MASURA
DEB
Giocogo

i" " * 3 - - g 3 - :

174
I

,4f

" ^ 1 L r zs- 2

1ar

.f

e .t

Ladislau Mriller

r z3 4

lr ,
-p

zB t

STACCATO
J[ranul vesel

EXERCITIU
PENTRU
DEPLASAREA
BRATULUI
S. M. Maikapar
fra6?- te381

Allegretto scherzando leggierissi4o

I

176

DESPREORNAMENTE
Ornamentele sint note sau grupuri de note care contribuie la impodobirea
unor sunete de bazi. ale unei.
melodii,- imprumutindu-le mai multi eforesivitate- nrc r" i"ai"e pti"
."-""'"p""iurJ";;;"
note scrise mai merunt
decit cele cate compun melodia propriu_zisi..
ornamentele nu au o valoari proprie in mrsura respectiva, ci preiau
din valoarea notei lingi care sint scrise.

Apogiatura:

Mordentul:

!v

^11
Crupetul:
Trilul

ta

x inseam-n5.prin:

:
if

----

Menuet
Moderato
:a

Johann SebastianBach
( 1685_1750.)

177

-5

.,*-

#l-=
EEIts3

5Z

rit.

1,

I ')

rt

--:-::='=--

st'-1-

:-

dim.

-----r-"'-'--

-?-

t':_

8:

----

2i

Mordentul arat6 succesiunearapidl a trei sunete lnvecinate. lncepe lntotdeauna de 1asunetul principal, brodindu-se la secunda sutrrerioard.
gi revenind la sunetul inifial. Cind sunetul mordentului este alterat, accidentul se
scrie deasupra sau dedesubtirl sunetului principal.

II{ SALTURICUMTINILE
STUDI{.;
IT,IcRucT$ATE
Felir Le Coupper
)
uSll - 1887

m.dr.
m.sl.

(i
Prin.salt-se inlelege deplasareamiinilor la distanfe mari. Aceasti deplasarese face cu o miyare arcui:).
Con;iaind formule variate de arpegii. aceststudiu uimdregte,pe lingi realizareaarpegiilor propriu-zise. ob;inerea suplelei in migcarea brafelor.

LEGATO
Menuet
Jean Philippe Rameau

( 1683
- ri64)
,

1; 9

^f

Melodie

Robert Schumann
{ 18r0 r856)

Andantino
t

180

?
=.-

r2-

a)

A-

ral.

a temPo
1

l' ot

I r,

^2

r
).
e-l

,_

---_:-----

STUDII$I EXERCITII
TEHMCE
f esel
z

^,

').

r4

v<TkFFiE>x

-r-1

1 :1

f1

P.

2 .,

t+

-t)

f"

\
)

{ot

1rl2
.t

13L

2L

2154

I
)

?'o"z

1rl3

rs -;-;-

a- Fl- - 4

\oso

UNEIBUNEEXECUTII
CALITATEA
O realizare pianistici superioari cere din partea interpretului o serie de condigii, printre carc
sonorltatea $r Precrzra.
CalitlEilc cerute unui sunet in execufia muzicall sintt fr*m*ropa ntn/, jlslel,-ca, egali4tca, e]astieitatca,
patte, pianistul are mul! de luctu, mei
fernitatga gi sigwa4a. Pentru cucetiteafiecireia-dintte aceste,calitl1iin
cu atenlia incordatii 1rcnmr
continue
sl
munccasci
si
pe,
el
trebuie
ele,
iles m..lt a. fuoAit. Odatl stipin
a le intregine.
Un sunet frumos este plin de expresie,de profunzime; de consistengigi de vibta,tie' Un sunet odcit
de subiil, de nobil gi de catifelat ar fi, posedl in acela;i timp oarecareforl,i. De aceea,sunetul ttebuie si
bt amploarc,str fie plin gi totund, a'dic[.sonor.
. Calitatea cea mai di seamtrgi care se poate dezvolta mult prin studiu este mkralia ttyuhi, adSi acee
nuanlafe expresivl pe care o observim - !i cate ne incintd imediat - in atta matilot virtuozi. De asern".,"1, ,. poate dezvolta la elev 9i rcea gradayiea intensitllii sunetului, de la un piattissino delicat, pini le
acelJorte impunitor ce impresioneazi atit de adinc. Penttu aceastatrebuie neaPirat educatl ureche4 precum
si outerea de concenttate a elevului.
intii, a putea exeO alti condilie a unei sonorittrgi frumoase este egalitatea.Aceasta lnseamne,
-q
cuta note egahca diatd. Nici o notl sau grup de note ou ttebuie si se audl timp mai indelungat decit altele
de aceea;iial.,oare.Tot prin acest tefmen se ingelegegi egalitateain itknsitatea sunetului.
Egalitatea in dtraia notelor se obfne printr-o miSc.*reegali t degetelot; ea. este ln funcgie_de un anttenamqnt iistematic. Inegalitatea in valoaiea notelot provine din resiguragi sau din lipsa unei educa;ii egale a
degetelor,
'
Eg lit^tn it intetsitate se obgine pdntt-o lretinle egali pe fiecare clapl. Sigunn;a execuliei se capiti
printr-un studiu indeluneat si constiincios.
'
E*ersatul ttebuie ficut co rlbdare qi dragostede muncl, deoarecetehnica se dobindegte numai printr-o munc{ sustinutl $i sistematiciin cuts de ani de zile. Ea se cigtigl Pas cu pas, incetul cu fu,rcetul,asemenee
unui edi6ciu, fn ."t" fi"."rd cirimidl este agezati 9i cimentati una cite una, de 14 temelie pini la acoperigb^z ttebuie str fie mai solidl.
Cu cit edificiul va fi mai mate, cu
^tit
Jinem si mai subliniem cI frumuse{ee sonori, striluciree tchnici, intensitatea 9i ^dinamica
nu trebuie niciodad g
sunerelo; nu rrebuic privite numai ca simplc deprinderi tehnice -tehnica
fie un scop in sine -^ci ca.deprinderi arlistice- de execulie. Totul trebuie pus in slujba exPr6iconginutului muzical.
vitiqii, a eiprimlrii

Cumsestudiaza
In arta pianului, flri studii discipliute, suslinute gi metodic otgtnizate, chiat gi talentul cel mai puternic e sotit a nu-gi putea dezvolta calitdflle.
pianistr:l igi dezvolti sensibilitl;ile artistice.cu care va putea sezisa
Numai printr-un studir perseuerenf,
cele mai variat-e nuanle ale unei piese muzicale, insugindu-gi in acelagi timp depriilcrile molnare neces^re Er'ntru e\ecutafea ei cotectl.
Deprinderea unot migclri corccte se fotneaz\ ln cumul repeldrilor, Pentru aceastanu este insl su6cientl cantitatea ci calitatea m:uncli, adicd,Jelul cum se studiazl.
Conditia principall a dobindidi unei tehnici impecabile este precipia cintatului gi corectitttdineamigcirilo:.
Exercigiileia.ute' intt-un mod neglijent il pun pi elev in pdmejdia de a-gi insugi unele deprinded gqite.
Realizarea diverselbr probleme tehnice se face pdn mi;c\ti rutrale ,gi simple, care nu obosesc-

:coPui sntrenan*y:l
g:ii:11 1i a llnati<area celor mai bune migciri care, in acelasitimp,
i^ obosiroare.
'.rlcf.ie .i rie cir nrai ranndegi :1lt:1_j
mai puEin
Dar aceastl ai lttre nJ trebiie'si n"
s"op in sine, frindci nu totdeauna ntodzlde a cirjta c te te
"" pianistul
rccree^zdeste cel mai bun,.;i
prin care
reogegtesi i.a* i*^gi;il.
,;;;;;;
;
lyiyarih
cit mai^puEinl cheltuiali de etort.
^ttisti..
Inainte de a-;i incepe exetcigiile,elevul trebuie si--gi creeze
_gi co,ililii psibice.potrivite, izolindu-se pe
.otiJi.ne..
ti".^i
riiiii.H"il;;;,
concentrarea
Sirunte'ate"ie1ii
in munci
:1,-f:'lill.*
n vor asrgurallo,cuFrile
un.proces psihic
"
;i fizic de pregitite rodnici.
'Dxersatulzllntc este obllgator, dat aceastd.
munci.trebuie planificati rational. Etapele zilnice de studiu
trebuie altetnate sistematic.,gi
." ."r*ni.
a. odihnn, de relaxare, nu numai fizici ci si psihici.
f,*igggi.
Atunci cind s-a stabilit.obignuin;a
cu un anumit tip de munci, si ne redactrm-;h"fi;
. Jtoiii#"]:
Planificarea muncii - dupl un sistem oatecare - ilg"q"
,l a.i"i"r
ii-pJ'o
.omponenti
fireasci in
t*r"
viafa noasffi intelectualr.se eviti in felul acesta
""
p.ip'ii il;Aid
il determini

muncazisL
fi
<dupi inspitalie>' lncet"l-cl tl.:1t,,.."-Ig"r. ,p"ti!i
-J"r ;""u-l oreiSr'de&"r."i". Mobilizarea
fo4elot de
catedispuneelevulse facein mod trePtato legefiziologi.eiriJ"^.rr,ae - 9i nu in mod
pripit sauexagerat'
Un anumitritm de inuncr,".i"sr"'e^ste
pe cateil consid"erim
.a'ma f"rroiruil pentrupqtereaindi-

viduali a muncii fiecirui elev.in

strictete. o.i..
Palte,-tteb"i" roi".tut."
salt violent in muncr
duce la o diminuare a atentiei,-elevul nemaiputi'ndu-ra.orr"an,r^
asupra"r"g.r-"-iau
problemelor muzicale; randamentul
muncii scaderepede gi, in locul claritilii gi al plecerii .u
."r. mun.." inainte, apare o senzatiede epuizare.

poate'duci.ta
o.necaniqme
aeuuto"r" ji-.'ru"'r'la,srrnettoi.
*!:::)9:.-*it?.1_".:tateral
tenfltca este ln tuncue de confotmalia;i.supleEea..miinilor,

de putefea asociativi a pJihicului, de claritatea 9i rapiditatea co cat! Iocteazi memoria, de i..rliuut"t.^

aitistici, d; ;;"p;"
imediati a textului gi
de rapiditatea cu cate teaclioneazi siste.mul
." at;-;,iil;;_il'
iirli""#
serii de condi,tii psihice ;i fzice, care impteuni duc la,realiqarea
"".i
-"r."t*,
orti}.-luttt"ca de prekilire
se face dupi rn plan bine stabilit, aplicind cea mai ragionalE slructurd
" f1.i, nl"1
a migclrilor, odatl cu o digitagie
adecvati.
digitalie bundt aiutl pe'elev.la tea'lizttea. unei
Jraqdri cll.te a propnziliei muT.icale,contribuind in ace-

lfl:,lffi.

maicomodia dt.'r.rrelor
9i La.rczotv,net
pio{teiretehnice
i. i"};' [ i,'.ti,'Ji;:;i,#ili;

lil;i

Nu intotdeauna digitafia indicatr in flote este cea mai buni.

De aceea,pianistul trebuie si judece singrr,
obi;nuindu-se a observaloaie tmdnuntele rragmentuiui muzical,
pentru a putea alege eI singtr aceadigitagie
carei7 favonzetzlmai

bine, confotm condigftorr^r" g"i...- il.t"i.""e

aigr,Tpi ii.asr de elev ca ceamai
tdecvatd'pentrutealizateafigurilor tehnice,iu ti"t"i" ,r i" tr-;t;;;;;;;;':;'iL1fr-"r"
muzicaleconlinute
de fragmentul respectiv.
Innilarea
pi.es9.t1:.1,.
descifranapatiturii. Aceasta se face la inceput cu un sunet
mare,
^unei
!tt"
in temp1tar, atit
cit ttebuie ca s; tto..
s."p. nic_i'un aminunt, apoi ffeptat mai repede si cu o sonoritate
sc'i< ld' Este mai gteu, dat
nece""t peintro formarei su.reiuloi, a cinta in pia; decit.
,mai
}*r.
Piev se invati ralional,.ct iudecati; se lucteazi tiniar, otizaitil, ."1ir^"{"
ioarte concen_
trati, pornind mereu de la calitateasanetnlai.
"]iili-l)p"ilr{,"2
^rrn1r^

Penffu ca .l.o"l ri..::_*i:di,

illleSerea, adid
nuzicat
niesei in intregut ei,
piesa se va desfacein fragmentele ei compbnente pentru
.sensu/
-a{ asttel cu toatr atengia
a
putea
urmiri
,
desfigurareatematicl, precrim 9i strrr"tura--ellr-.rr"",
,
Mrcul pranrst trebuie sr
btne lorma^in care este
.9un9as9r.
.scrisi piesa, lucru ce-i va ajura
foarte mult L descifrareaconlinutului
.i l.im".-n
ac"as.tiprivingr,,iati ce spuneSchumann:,,Nu
vegi ingelege.fondul declt
r.rpi"i'i;;;a
unei bucrri muzicare...
{upr'ce
fi ideal ca ingelegerea"rd
;ggj;I":.
;g-rq-ffi
si u.izua!.,citind in gind
---^,----Ar g pe o carte' ctun au."ongin"fJui
Parntura
preconizat in Melod.a lor' \falter CiJekrng gr un numir
de
maegtri.sovietici,adicl numai cu-ajutorul imaginaliei auditiae.
Abia dupd aceeaincepe eleuul studieni pr.p.i"-;rl'"
pi.r"i, frazi cu frezi, sau pe pro_
bleme tehnice' iealizind in acest f.l
pt"".r-7,r8't,t,,
de cunoa$terea piesei in toate aminuntele
ei' Elevultrebuiesi aibi in-orice ".
;ir"d-i;ili
pr*it-ii7iiii"iof'liuo
si motivelor,evitind totdeauna cintatul meslnrc. -o-.lnt
Tot pentru a avea o idee.cit mai clarr a piesei ce,urmeazr
a..fi invigad, este bine ca profesorul si cinie in faa elevului, i" ."-po"i- i"&"tf" d"
pirjile ce formeazi obiectul lecgiei,
intrucit caracteruluneipiese
"u.o.,.
i""ci; iid. tpppout
r.-.*I"u.l; artminreri,

:rt.-n,rupr, '*n9ir,r."r"i''*rir.i"'J;*;i"
.rr'tllnu-qiva puteaformao ideeprecisr
Succesiunea ztlnici' a oreior de .*.ti^t

pr..o-

gi

"^""'

elevul

inceperea muncii totdeaun a la aceeali ord creeaze o

-r.
obisnuinli cit se poate de favotabili m"ncll. pi'lov
,limi"', .., nt.."r.i. IrittlJ
a.rrngorri mai rapid
"
;i cu o cheltuiali de enerqie mai mici daci anumite'ferro*.n.
d"'-"diu,
simnalizate scoattei cerebrale,se
Pioduc totdeauna in aceisi ordine s,i 11 ,rtt"g;-,ii,.'I"
ni.i un caz elevul nu va incheia exersareazilnici
pinr ce nu
izbuti si exicute pt .i. .it.o"'.'*...itii'-'.rrr",
intr-un tempo cit de lent - deoarece.potri.r-ir
'a

.
;
i
i
I
I
I
I
|
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I

I
I
I
I

I
I
I

I
I

II
II

I
I
I
I
I
II
I

s-a dovedit ci primde imprsii timin cd mi

rezultatelor obginute in domeniul psihologiei
puteroic intipdrite. O iaterpretare neconforml, plini de gregeli, chia_rdaci acesteasint ulterior inliturate, ar
de .concert.
puree
sA reapari sub influenla unei emo;ii, tocmai cind pianistul.se.aflI P: .tt.+
'
Cit timp existl greleli sub taporul exactitilii sunetului, a titmului gi a digita;iei, nu Putem considera
ca terminat[ etapa intii de studiere, Numai cind elevul reu;egte sI cinte corect ;i cutgitor, Putem accelera
miscarea,revenind instr din cind in cind la cea ini,tiali sau la o migcale mai modetati.
a migcirilor capiti cu timpul o importanli tot mai mare, in sensul ci mina
Procesul de autamatiTare
reusestesI execute tehnic iotele firi o concentfate de aminunt a atenliei. Aceasti automatizate se obline
prin eretcigii repetate,astfel incit funclia degetelot se crce z|.f5;t[ ca pianistul si mai fie preocuPatde reaiizarc.^tehnicda,Aecl,rcimi;ciri in parte. N{ina trebuie si-gi obfnl acel automatism fin, ca rezultat a1educa$ei
'tehnice,
KpnWille>) care_ilcaractetizeazipe adereraml
al gindirii 9i al voingeicreatoateartistice(< kiinstleriscber
ginditea
gi simlirea pianistului, ca gi cind intreaga lui
interpret. Migcitile miinii trebuie si fie in armonie cu
tringi
. at participa la cintat.
Aotomatlzarear4igcirilor degetelot merge mai ugot daci elevul intte timp. a memotizat tttelodit pieseiDe aceea,memorizrtet notelot se iace intii auditiu gi abia in utmi se cintl la pia:t. Ea' se va face in mod
cctit, \rmdrind. in mic tendin;ele de direQiea liniei nelodicesau mergind de Ia o pdvire de ansamblu a intregului inspte detaliu.
''
Dripi ce elevul a reugit sA cinte din memorie piesa la pian, ptocedind merett frtzi. cu frazl, el r-e
deschidedin cind in cind notele pentru a controla daci nu s-au strecurat inexactitlgi.
In etapaa dala de lacra, cind pianistul estein stare si cinte curgitor gi cu o buni sonoritate, se poate
miri 9i
' viteza (daci este cazul)Pentru o mai mare siuurangi a cintatului qi pentru obginerea vitezei, in cazul cind ar fi
vorba de pasaie mai qrele din punct de vedere tehnic, se poate utiliza sr metoda translormdrilor
ritmice. PL o'trEaptit suDerioa;I de dezvoltare pianisticl unii virtuozi folosesc in anumite cazuri
transformlri meloilice si'chiar transformiri ale st]ucturii armottice (F. Busoni), ca mijloc de a-gi
pro-oln" tehnica qi sigurangaexecu[iei. Nu trebuie insi uitat cI pe primul plan rdmine totdeauna
. dezadluirea conlitlutului de idei Si serttimente.
Pi.r" se va cinta apoi in diferite maniere tehnice (rtaccatl, Iegato,nan legato etc.) ot drfeite nun\e
diultice, eventual transbinindu-seexercigiul, cu ajutorul imaginagieiauditive a elevului, gi in alte tznalit,iti.
a doua etape, pianistul trece la faqa fnald a, strdierii. Tot ce a studiat minuOupL terminarea'acestei
pinl
acum in miqcarelentl, il va cinta in tempoul normal, aptofundind gi dezvoltind inagineamulicak.
tios Este foatte irnportant sI nu lislm fi6i6d4ti. un copil si cinte piese pe cate nu le poate inlelege, nu
l. po"t.
inagina. 55,nu uitim insi c[ problemr- interprettirii flu se pune decit dupl ce pianistul este stlPin
p. depdhdeiile motoare. Eliberarea congtiinlei de dificultlqile tehnice asiguri o mai bunl concentrarea
acesteiaasupta conceptiei artistice.
lnainie de e*^i-t.n sao de concert, pianistul vt evita si cinte mult, aceastapentru a-qi putea plstra
in:reaga prospefime emolionall.