Sunteți pe pagina 1din 10

Pri de vorbire(reactualizarea cunotinelor din clasele anterioare)

I.Substantivul
DEFINIIE

parte de vorbire flexibil


- fiine:
- lucruri:
- aciuni:
- stri:
- nsuiri:
- fenomene:
- relaii:

COMUNE

copil

om, leu, Mihai


carte, tablou
citire, scriere
denumete
tristee,
veselie
buntate,
nelepciune
obiecte
fulger, viscol
prietenie, nelegere

CONCRETE: scaun

SIMPLE:

lume
1. FELUL
PROPRII

Ion

ABSTRACTE:

vis

COMPUSE

bunvoin

2. GENUL

MASCULIN
FEMININ
NEUTRU
SINGULAR

MOBILE: leu leoaic, ra roi

EPICENE: furnic, privighetoare, elefant


DEFECTIVE DE NUMR: snge, ntuneric, aur,

nelepciune,
3.NUMRUL
COLECTIVE: tineret, frunzi
corni
PLURAL
CU FORME MULTIPLE DE PLURAL: corn
coarne
cornuri
4. CAZUL I FUNCIA SINTACTIC A SUBSTANTIVULUI
Nominativ- Omul acesta are un ideal.(subiect)
-El este omul indicat de noi.(nume predicativ)
Acuzativ - l cunosc pe omul acela.(complement direct)
Nu tiu multe despre omul acesta.(complement indirect)
n vacan merg la bunici.(complement circumstanial de loc)
Mergem la mare n iulie. (complement circumstanial de timp)
Dativ
- i dau omului ceea ce i se cuvine.(complement indirect)
Genitiv - Exemplul omului acesta este demn de urmat.(atribut substantival genitival)
Vocativ - Om bun, mulumesc de ajutor! ( nu are funcie sintactic).
LOCUIUNI SUBSTANTIVALE

grupuri de cuvinte cu sens unitar,


echivalente semantic ale substantivului

Exemple:
bgare de seam
inere de minte
scpare din vedere
aducere aminte
prere de ru

- atenie
- memorie
- uitare, omisiune
- amintire
- regret

II.Verbul
Verbul
Partea de vorbire flexibila in raport cu modul, timpul, persoana si numarul, care exprima
actiuni, stari sau calitati privite ca procese in derulare
1.Clasificrile verbului
a)dupa rolul sintactic si morfologic:
-predicative: indeplinesc singure, la un mod personal, functia de predicat verbal (a citi, a
merge, a vedea etc)
-copulative: leaga numele predicativ de subiect si indeplinesc la un mod personal,
impreuna cu numele predicativ, rolul de predicat nominal (a fi, a deveni, a se face)
-auxiliare: ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a diatezei pasive
(a fi, a vrea, a avea)
b)dupa posibilitatea de a avea complement direct:
-tranzitive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc)
-intranzitive: care nu pot avea complement direct (a alerga, a fi, a merge etc.)
c)dupa referirea la persoana:
-personale: au forma pentru toate persoanele (a cauta, a citi etc.)
-impersonale: nu au subiect si, deobicei, au numai forma de persoana a III-a(a ploua, a
ninge, a se zice etc.)
-unipersonale: de folosesc numai la persoana a III-a (a latra, a macai, a oua etc.) a trebui
este unipersonal ca forma si impersonal prin continut.
2.Locutiunile verbale
Grupuri de cuvinte, care contin in mod obligatoriu un verb, cu sens unitar si cu trasaturi
morfologice si sintactice specifice verbului.
Structura locutiunilor verbale:
-verb+prepozitie+substantiv:a avea de gand
-verb+interjectie:a face tusti
-verb+substantiv:paziti-va gura(pronume intre verb si substantiv)
-verb+etc.:a o lua la sanatoasa, a-si aduce aminte
Cele mai frecvente verbe intalnite in locutiunile verbale:a face, a da, a lua, a avea, a pune, a
trage, a baga
Atentie! O locutiune verbala se recunoaste daca:
-se poate substitui printr-un singur cuvant (a o lua la fuga=a fugi)
-intelesul unitar este altul decat sensul fiecareia dintre componente;
-exista un cuvant care, luat izolat, nu are inteles clar (a-si aduce aminte;aminte=?)
3.Diateza verbului
Categorie gramaticala specifica verbului care exprima raportul dintre subiect, verb si obiect:
diatezele activa, pasiva si reflexiva
Diateza activa: arata ca subiectul face actiunea exprimata de verb, fara a suferi consecintele
acesteia; se formeaza din tema verbului de conjugat la care se adauga terminatiile modurilor si
timpurilor respective;
Diateza pasiva: arata ca subiectul sufera actiunea facuta de complementul de agent (exprimat
sau subinteles) ; se formeaza din participiul verbului de conjugat precedat de diateza activa a
verbului auxiliar a fi; diateza pasiva au doar verbele care la diateza activa sunt tranzitive;
Diateza reflexiva: arata ca subiectul face actiunea si tot el o sufera; se formeaza din diateza
activa a verbului de conjugat precedat de pronumele reflexiv in dativ sau acuzativ cu rol de
marca morfologica.

4.Modurile verbului
Categoria gramaticala verbala care indica forma pe care o ia verbul pentru a arata felul cum
considera vorbitorul actiunea
Modurile:-personal: daca are forme distincte pentru exprimarea persoanei;
-nepersonal: daca prezinta actiunea fara referire la persoana care o savarseste;
-predicativ: daca verbul poate indeplini functia de predicat;
-nepredicativ: daca verbul nu poate indeplini functia de predicat;
Moduri personale, predicative:
-indicativ: exprima o actiune prezentata de vorbitor ca reala,sigura (eu lucrez, tac, culeg,
fug);
-conjunctiv: exprima o actiune realizabila, posibila in prezent,ireala in trecut (eu sa
lucrez, sa tac, sa culeg, sa fug; eu sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fugit);
-conditional-optativ: exprima o actiune realizabila in functie de o conditie (eu as lucra,
as tacea, as culege, as fugi);
-imperativ: exprima un ordin, un indemn, un sfat, o rugaminte (lucreaza! taci! culege!
fugi!);
Modurile nepersonale, nepredicative:
-infinitiv: exprima actiunea in mod general, denumeste numele actiunii (a citi, a lucra
etc.);
-gerunziu: exprima o actiune in desfasurare, fara referire precisa la momentul vorbirii
(citind, lucrand etc.);
-participiu: denumeste sub forma de adjectiv actiunea suferita de un obiect(citit, vazut,
citit etc.);
-supin: forma verbala omonima cu participiul, avand in plus prepozitiile de, la, pentru si
sinonima cu infinitivul (de mancat, pentru citit, la cules etc.);
5.Timpurile verbale
Categorie gramaticala verbala care exprima momentul sau durata savarsirii
actiunii
Timpurile indicativului
-prezent: actiune simultana cu momentul vorbirii (lucrez, tac, culeg, fug);
-imperfect: actiune trecuta, nedeterminata in momentul la care se refera vorbirea
(lucram, taceam, culegeam, fugeam);
-perfecul simplu: actiune trecuta, incheiata in trecut (lucrai, tacui, culesei ,fugii);
-perfectul compus: actiune trecuta, terminata, fara a preciza momentul incheierii fata de
prezent (am lucrat, am tacut, am cules, am fugit);
-mai mult ca perfectul: actiune trecuta, incheiata inaintea altei actiuni trecute (lucrasem,
tacusem, culesesem, fugisem);
-viitorul: actiune ce se petrece dupa momentul vorbirii (voi lucra, voi tacea, voi culege,
voi fugi);
-viitorul anterior: actiune care se va petrece in viitor si se va incheia inaintea unei alte
actiuni viitoare (voi fi lucrat, voi fi tacut, voi fi cules, voi fi fugit);
Timpurile conjunctivului
-prezent: s lucrez, s tac, s culeg, s fug;
-perfect: s fi lucrat, s fi tacut, s fi cules, s fi fugit;
Timpurile conditional -optativului
-prezent: a lucra, a tcea, a culege, a fugi;
-perfect: a fi lucrat, a fi tcut, a fi cules, a fi fugit;
Nu uita! Imperativul, dei este mod predicativ, nu are forme dect pentru prezent.
Atenie! Dintre modurile nepredicative doar infinitivul are forme distincte pentru timp, prezent
i perfect, celelalte moduri neavnd forme pentru mai multe timpuri.

6.Conjugarea verbului
Flexiunea verbului dupa diatez, mod, timp, timp, persoan i numar se numete conjugare.
Nu uita! Dupa terminatia infinitivului (forma de dictionar a verbelor) verbele se clasifica in
patru conjugari:
Conjugarea I: verbe terminate n -a (a lucra, a canta, a visa etc.)
Conjugarea II: verbe terminate n -ea (a placea, a vedea etc.)
Conjugarea III: verbe terminate n -e (a bate, a merge, a spune etc.)
Conjugarea IV: verbe terminate n -i sau -i (a fugi, a dori, a cobori, a hotari etc.)
III.1 Pronumele
Definiie- pronumele este partea de vorbire care ine locul unui substantiv.
Numr

singular
plural

Persoan

persoana I : eu/ noi


persoana a II a : tu/voi
persoana a III a: el/ea
ei/ele

Genul pronumelui- pronumele personal are gen numai la persoana a III a.


Gen masculin-el (sg.); ei(pl)
Gen feminin-ea(sg); ele(pl.)
Funciile sintactice ale pronumelui personal:
a) subiect-El citea o poveste cu zne.
b) atribut pronominal n Ac. - Florile de la el sunt frumoase.
atribut pronominal n G - Copiii lor sunt studeni.
c) complement- Am vorbit despre voi toat seara.

Formele pronumelui personal


Persoana I eu / noi
Singular
Plural
Cazul Accentuat Neaccentuat Accentua Neaccentuat
t
N
eu
noi
G
D
mie
mi, minou
ne, niAc
pe mine
m, mpe noi
ne
V
-

Persoana a II-a tu / voi


Cazul
N
G
D
A
V

Singular
Accentuat Neaccentuat
tu
ie
i, ipe tine
te
tu!
-

Plural
Accentuat Neaccentuat
voi
vou
v, vi-, vpe voi
v, vvoi!
-

Persoana a III-a el / ei ea /ele


Masc. Singular
Plural
Cazul
Acc.
Neacc. Acc.
Neacc.
N
el
ei
G
(al, a, (al, a, ai, ale)
ai ale)
lui
lor
D
lui
i, ilor
le, li
A
pe el
l, lpe ei
i, iV
-

Fem. Singular
Acc.
Neacc.
ea
(al, a, ai ale)
ei
ei
i, ipe ea
o
-

Plural
Acc.
Neacc.
ele
(al, a, ai ale)
lor
lor
le, li
pe ele
le
-

III.2 Pronumele personal de politee


Definiie- pronumele personal prin care se exprim respectul fa de o persoan se nume te
pronume personal de politee.
Pronumele personal de politee are forme numai pentru pers a II-a i a III-a .
pers a II-a , sg: N-A-V dumneata ( mata, matale, mtlic)
G-D dumitale
pl: N-A-G-D-V dumneavoastr
pers a III-a, sg: N-A-G-D-V dumnealui,
dumneaei
III.3Pronumele reflexiv- ine loculobiectului asupra cruia se exercit aciunea
verbului,exprimnd identitatea ntre obiect i subiectul verbului.
ex: Lauda de sine nu miroase bine.
de sine- pronume reflexiv,persoana a III a,singular, acuzativ,form accentuat,precedat de
prepoziia de,f.s.de atribut pronominal
Caracteristici

Are forme proprii doar pentru persoana aIII a.


Se folosete n acuzativ i dativ,cu forme accentuate i neaccentuate, difereniate dup
gen i numr.
Nu poate deveni adjectiv pronominal.
III.4 Pronumele posesiv- exprim ideea de posesie,nlocuind att numeleposesorului,ct i pe
cel alobiectului posedat.
Caracteristici:
-este nsoit de articolul posesiv: al, a,ai,ale.

- nu are form proprie pentru persoana a III a plural, ci o mprumut pe cea a pronumelui
personal (lor).
- la cazurile genitiv i dativ are forme doar de plural: alor mei,alor ti,etc.
ex: Cartea este a mea.
a mea= pronume posesiv,pers.I, un obiect posedat,un singur posesor, feminin,singular, caz
N, f.s. nume predicativ
-poate deveni adjectiv pronominal
ex : Cartea mea este nou.
mea= adjectiv posesiv,pers.I,se acord n gen, nr.i caz cu substantivul
cartea(feminin,singular, nominativ), f.s. atribut adjectival
III.5 Pronumele demonstrativ-arat apropierea sau deprtarea obiectului (n spaiu sau n timp)
sau identitatea acestuia cu elnsuisau cu un alt obiect.
Clasificare
a) Dup fel

de apropiere: acesta, aceasta, acetia, acestea


de deprtare: acela, aceea, aceia, acelea
de identitate: acelai, aceeai, aceiai, aceleai.

Dup structur

simple
compuse

ex: Acesta este colegul meu.


acesta= pronume demonstrativ de apropiere,simplu,masculin, singular, nominativ, f.s.
subiect
* Poate deveni adjectiv pronominal.
Ex: Copilul acesta este colegul meu.
acesta=adjectiv demonstrativ de apropiere, simplu, se acord n gen, numr i caz cu
substantivul copilul ( masculin,singular, nominativ), f.s.atribut adjectival.
III.6 Pronume nehotrt
Pronumele nehotrt sau nedefinit nlocuiete un substantiv dnd indicaii foarte vagi asupra
obiectului denumit de acesta.
Pronumele nehotrte pot fi:

simple, adic neanalizabile n limba actual: altul, att(a), cutare, unul

compuse:
-dintr-un pronume relativ i diverse elemente:

cu fie-: fiecare

cu ori-: oricare, oricine, orice, orict

cu -va: careva, cineva, ceva, ctva

- dintr-un pronume nehotrt simplu i vre-: vreunul

- din adjectivul nehotrt alt i un pronume nehotrt compus: altcineva, altceva


Funcie sintactic

subiect: Vine vreunul cu noi?


nume predicativ: Problema este alta.
atribut pronominal: Locul fiecruia este stabilit.
complement direct: Recomandai-mi pe cineva.
complement indirect: M gndesc la altcineva.

Adjectivele pronominale nehotrte ndeplinesc totdeauna funcia de atribut adjectival:


Fiecare lucru i are rostul su.
III.7 Pronumele negative
Pronumele negativ se poate clasifica n:
1. Pronumele negativ simplu: nimeni, nimic
2. Pronumele negativ compus: niciunul
Pronumele negativ "nimeni" se refer la persoane, iar pronumele negativ "nimic" se refer la
obiecte. Pronumele negativ "niciunul" se refer att la persoane, ct i la obiecte.
Funcii sintactice
1. Subiect: N-a sosit niciunul.
2. Nume predicativ: Acest cel nu este al nimnui.
3. Atribut (genitival): Cadoul niciunui coleg nu mi-a plcut.
4. Atribut (prepoziional): Om de nimic.
5. Complement direct: Nu mi-ai spus nimic din ce s-a ntmplat la biseric.
6. Complement indirect: Nimnui nu i-a plcut acea sup de cartofi.
7. Complement circumstanial de loc: Nu m voi duce la niciunul azi.
8. Complement circumstanial de timp: Nu am ajuns naintea niciunuia dintre ei
IV.Adjectivul
Definiie- adjectivul este partea de vorbire care arat nsuirile substantivului.
Ex: Miresme dulci vin din buctria bunicii.
Clasificarea adjectivelor

propriu-zise: pisica blnd


provenite din alte pri de vorbire: copacul nflorit

In functie de forma lor , adjectivele pot fi:


1 ) cu doua terminatii : mare , mare , mari , mari ;

2 ) cu trei terminatii : mic , mica , mica , mici ;


3 ) cu patru terminatii : frumos , frumoasa , frumosi , frumoase ;
LOCUIUNI ADJECTIVALE
[grupuri de cuvinte cu sensuri echivalente unor adjective ]

Exemple:
om

cu stare
cu minte
de capul lui

Bogat
nelept, chibzuit
Independent, liber; nengrijit, dezordonat

lucru
pre
obiect

de prisos
de nimic
de soi

Inutil, zadarnic
Meschin, ieftin, neimportant
Important, valoros

Adjectivul se acord n gen, numr i caz cu substantivul pe care l nsoete.


Ex: n faa casei se vedea un copac mre.
Gradele de comparaie ale adjectivului
-pozitiv

Mrul este dulce.

-comparativ

de superioritate- Nectarul este mai dulce dect siropul.


de egalitate- Nectarul este la fel de dulce ca i mierea.
de inferioritate- Siropul este mai puin dulce dect mierea.

-superlativ

relativ

de superioritate Cea mai dulce butur este nectarul.


de inferioritate Cea mai puin dulce butur este apa.

absolut

Nectarul este foarte dulce.

Funcia sintactic a adjectivului n propoziie:


Atribut adjectival- Pisica harnic prinde oareci.
Nume predicativ- Albina este harnic.

V.Numeralul
Definiie numeralul este partea de vorbire care exprim un numr sau ordinea obiectelor
prin numrare.

Numeralul cardinal- exprim un numr.


Ex: Trei copii picteaz.
Numerale cardinale

simple: unu, doi, trei, patru, etc.


compuse: optsprezece, douzeci, optzeci, etc.

Numeralul ordinal- indic ordinea prin numrare.


Ex: Al doilea ctigtor este colegul meu.
Numeralul fracionar- denumeste oparte dintr-un ntreg, o fracie.
Ex:Pdurile ocup o treime din regiune.
Numeralul colectiv - arat din cte obiecte este format o colectivitate.
Ex: Au plecat amndoi ieri.
Valorile numeralului
- valoare substantival- Trei au plecat la sniu.
- valoare adjectival- Doi pisoi dorm.
Unele numerale i schimb forma dup gen:
Masculin

Feminin

Primul elev

prima elev

Doi copii
Doisprezece biei

dou fete
dousprezece fete

Funciile sintactice ale numeralului


- subiect- Cele dou s-au aezat pe banc.
- complement direct- I-am ajutat pe cei trei la teme.
- complement indirect- I-a spus celui de-al doilea s plece.
- atribut adjectival- A cumprat trei buchete de flori.
- complement circumstanial de loc: A pornit nspre cei doi.
- complement circumstanial de mod: Sunt mai bun dect cei trei.

VI. Adverbul
Definiie- adverbul este partea de vorbire neflexibil care determin un verb.
Merge repede. (caracteristica unei aciuni)
Va veni aici, mine. mprejurarea n care are loc o aciune(locul i timpul aciunii)
CLASIFICARE:
A. Dup form
simple: ieri, azi, aa, sus iute, puin ......
- compuse: niciodat,nicicnd, odinioar, deasupra,oricum...
B. Dup neles:
- adverbe de loc: acolo,sus, dedesubt, aproape...........

- adverbe de timp: acum, aici, dimineaa, curnd.....


- adverbe de mod: aa, bine, alene, repede...........
FUNCII SINTACTICE:
1.
2.
3.
4.
5.

A mers pn afar. (complement circumstanial de loc)


Mnnc ncet. (complement circumstanial de mod)
Mine merg la munte. (complement circumstanial de timp)
Casa de acolo e a noastr.(atribut adverbial)
E bine de voi! (nume predicativ)

Gradele de comparaie ale adverbului


a) Gradul pozitiv- Ana alearg repede.
b) Gradul comparativ de superioritate- Maria alearg mai repede dect Ana.
de egalitate- Maria alearg la fel de repede ca Ana.
de inferioritate- Ana alearg mai puin repede dect Maria.
c) Gradul superlativ

relativ
absolut-

- Maria alearg cel mai repede.


- Maria alearg foarte repede.

Adverbele relative- sunt folosite n fraz ca elemente introductive ale propoziiilor subordonate.
Ex: Plec / unde vd cu ochii/.
Adverbele relative sunt: unde ,cnd, cum, ct,ncotro,precum.
Adverbele interogative- au aceeai form ca adverbele relative i apar n propoziii interogative.
Adverbele interogative sunt: unde, cnd, cum, ct, ncotro.
Ex: Unde ai plecat?
VII. Interjecia
Definiie- interjecia este partea de vorbire care, folosit exclamativ, exprim stri
sufleteti, ndemnuri, sau reproduce sunete din natur.
Clasificare
-interjecii simple: au! m! b! uf! u! brrr!
-interjecii compuse- pic-poc! tic-tac! hodoronc-tronc! lipa-lipa!
Interjecii predicative Hai acas, ne ateapt mama!
(vino)