Sunteți pe pagina 1din 3

Arhitectura bisericeasca

Arhitectura din Transilvania


In Transilvania, din cauza
situatiei de robie in care au fost
tinuti romanii pana la 1918, nu s-a
putut dezvolta o arta arhitectonica
ortodoxa in aceeasi masura cu cea
din Tara Romaneasca si Moldova,
iar modestele biserici romanesti
de zid construite aci au suferit,
mai mult decat cele din restul tarii,
influenta bisericilor
romanice si
gotice
ale
nationalitatilor
conlocuitoare.
Cele mai vechi biserici ortodoxe care ni s-au pastrat in Transilvania
sunt cele de piatra, din tinutul Hunedoarei si Zarandului, construite in
secolele XIII si XIV. Ca plan si structura acestea sunt foarte variate. Unele
din ele (ca cea din Densus, de langa orasul Hateg) amintesc monumente
mult mai vechi din arhitectura crestina-orientala (naos aproape patrat,
acoperit cu turla de tip romanic pe baza cubica si sustinuta pe patru stalpi
puternici de piatra asezati in mijlocul navei si legati intre ei prin arcuri
centrate, altar semicircular, cu o incapere dreptunghiulara pe iatura de
sud) ; altele (ca cele din Streiu, Cincis si Santa Maria-Orlea, azi calvina
reformata) sunt alcatuite dintr-o nava dreptunghiulara acoperita cu bolta
semicilindrica, cu absida dreptunghiulara la est, acoperita cu calota sau
bolta cu nervuri, si un turn-clopotnita inalt la vest, legandu-se astfel mai
mult de arta romanica, de tip lombard, cu unele influente gotice.
In a doua jumatate a secolului XIV, calugarul Nicodim si ucenicii lui
din Tara Romaneasca zidesc biserica manastirii Prislop, singura biserica de
tip treflat (cu turla pe naos) din Transilvania (refacuta in secolele XVI si
XVIII). Celelalte biserici manastiresti sau parohiale, atestate de documente
in aceeasi vreme manastirea din Cuhea, manastirea din Peri, manastirea
ortodoxa din Scorei, intemeiata de Mircea cel Batran la 1391, biserica Sf.
Paraschiva din Rasinari, zidita de Radu I s.a.), au disparut de mult.
In cursul secolului XV, bisericile din Criscior (ctitoria jupinului Laslau
Balea din 1404), Ribita (zidita de jupanul Vladislav si jupanita Stana,
1417), Zlatna (1424, refacuta) continua planul si formele celor din secolul
anterior (turn-clopotnita la fatada, naos si altar dreptunghiular), cu
influente gotice. Biserica din Streiu-Singeorgiu (1409) areplanul in cruce,
cu un turn lanterna peste punctul de intretaiere a bratelor crucii (plan
asemanator, in cruce greaca, cu turla scunda pe naos si altar semicircular,
are si biserica manastirii "Saraca" sau Sumig, din Banat, langa Semlacul
Mic, tot din sec. XV). Biserica fostei manastiri Ramet (1487) adopta planul
bizantin drept (fara turla), adaugand la fatada de vest un turn masiv de
aparare, cu trei etaje. Din aceeasi, epoca dateaza biserica Sf. Nicolae din

Hunedoara (plan de cruce greaca inscrisa in dreptunghi, cu turn-clopotnita


masiv la fatada de vest).
De la sfarsitul secolului XV sau inceputul secolului XVI dateaza unele
biserici ctitorite de Stefan cel Mare in nordul Transilvaniei, ca cea din
Feleac (langa Cluj, 1489, restaurata) si cea din Vad (stil moldovenesc, plan
treflat). Ctitoriile ulterioare din sudul Transilvaniei, ale voievozilor Tarii
Romanesti din sec. XVII, ca biserica din Porcesti a lui Matei Basarab sau
bisericile brancovenesti din Sambata, Poiana Marului si Fagaras (Sf.
Nicolae, 1697), apartin tipului muntenesc din epocile respective, cu unele
note caracteristice regiunilor in care sunt zidite. Din acelasi secol avem
insa si biserici transilvanene de piatra sau de zid, ridicate de ctitori
localnici, cu planul longitudinal al bisericilor de lemn, ca cele din BuciumFagaras (1603), Sirbi-Suseni din Maramures (1665), Silvasul de Sus (1665),
Cluj-Manastur (1696) s.a.

Arhitectura in Tara Romaneasca si Moldova in secolele XIX-XX


Secolul XIX inseamna, atat
in Tara Romaneasca cat si in
Moldova,
disparitia
aproape
totala a vechiului stil romanesc
din arhitectura bisericeasca, din
cauza influentelor occidentale si
a celor rusesti (acestea din urma
vizibile mai ales in Moldova, in
tendinta de inmultire a turlelor
de diverse forme, mai ales
cepiforme). in nordul Moldovei,
arhitectul austriac Romstorfer restaureaza citeva monumente de arta ca :
Putna (in forma din secolele XVII-XVIII), Sf. Gheorghe din Suceava (de la
inceputul secolului XVI), Mirautii din Suceava (in forma din sec. XVII) s.a.,
respectand oarecum vechiul stil moldovenesc.
In Tara Romaneasca, in epoca domnitorilor Barbu Stirbei si
Gheorghe Bibescu, arhitecti ca austriacul Schlatter, fara nici o intelegere
fata de valorile artei bizantine si romanesti, refac intr-un stil neogotic hibrid, la moda pe atunci in Austro-Ungaria,biserici vechi, ca Bistrita din
Oltenia (secolele XV-XVI), Tismana, Arnota, Antim si Sf. Spiridon din
Bucuresti s.a., modificandu-le substantial formele initiale. Opera aceasta

de falsificare a infatisarii originare a vechilor noastre monumente e


continuata, dupaUnirea Principatelor, de arhitectul, francez Andre Lecomte
du Nouy, care "restaureaza", unele vechi ctitorii, fara sa le darame
(manastirea lui Neagoe de laCurtea de Arges si Trisfetitele de la Iasi), dar
daramand pe altele, pentru a le reface din materialele vechi, in forme cu
totul noi, sau prea putin asemanatoare cu cele vechi (mitropolia din
Targoviste, Sf. Nicolae domnesc din Iasi, Sf. Dumitru din Craiova s.a.).
Sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX aduce renasterea nu
numai a stilului national in arhitectura civila (prin arhitecti ca Ion Mincu), ci
si a celui bizantino-romanesc in arhitectura noastra bisericeasca, datorita
arhitectilor si istoricilor de arta grupati in jurul fostei Comisii
a Monumentelor Istorice (N. Iorga, Gr. Cerkez, N. Ghika-Budesti s.a.). Sub
conducerea acestora se ridica din ruine si se restaureaza in formele lor
originare (sau cat mai apropiate de acestea) monumente ale artei
bisericesti, ca : Sf. Nicolae din Curtea de Arges, Cozia, Snagovul, Mihai
Voda si Curtea Veche din Bucuresti, o mare parte din bisericile moldovene
ale lui Stefan s.a. Totodata, sub conducerea unor arhitecti (ca Petre
Antonescu, N. Ionescu-Berechet s.a.), se cladesc biserici-catedrale si
parohiale monumentale, care revin la formele arhitecturii clasice bizantine
sau reproduc monumentele cele mai izbutite ale stilului national muntenesc (brancovenesc) sau moldovenesc (Sf. Elefterie Nou si Sf. VineriGrivita din Bucuresti, catedrala mitropolitana din Sibiu, catedrala din Tg.
Mures, catedrala fostei episcopii din Constanta s.a.).
Oana Bondar
X A - CNCH