FIZIOLOGIE

AN I MEDICINA

Prof. Univ. Dr. ANCA BDRU

1

OBIECTUL FIZIOLOGIEI
Studiaza :
Procesele
Constantele
normale ale structurilor biologice superior
organizate, incepand cu celula si agregatele
celulare din tesuturi si organe si sfarsind cu
organismul uman .
Termenul fiziologie de origine greaca
( physis=natura, fiinta; logos=stiinta )
2

OBIECTUL FIZIOLOGIEI

Termenul de fiziologie
introdus in
medicina de
J. FERNEL ( 1542 )
in tratatul MEDICINA,
ca titlu al primului
capitol despre
filozofia naturii.

OBIECTUL FIZIOLOGIEI

Denumita si anticamera patologiei , a abordat de la

inceput modul de desfasurare a proceselor vitale,
factorii care le determina si mecanismele lor de intretinere .

Obiectul fiziologiei clar conturat

Evolutia fiziologiei lenta si anevoioasa datorita conceptiilor

filozofice dominante si lipsei de metode si tehnici adecvate

William Harvey : initiaza temelia fiziologiei experimentale a animalelor

si omului in lucrarea sa despre circulatia sangelui ( 1628 )

Fiziologia precizeaza sub raport functional limitele dintre normal si

patologic , oferind pe baza cunoasterii mecanismelor normale,
principiile orientative asupra corectarii acestor mecanisme dereglate in
cursul bolilor.
Orice patologie incepe si sfarseste cu fiziologia

FIZIOLOGIA IN ANTICHITATE
Hippocrate ( 400-377 I.e.n ) ,
conducator al scolii de
medicina din Cos a fondat
medicina rational-empirica .
Organismul alcatuit din patru
umori : sange, flegma, bila
galbena, bila neagra ( sange
venos ) derivate din cele patru
elemente ale filozofiei ionice :
aer, pamant, apa si foc
Galen ( 129-201 I.e.n.) din
Pergam arata ca :
ventriculul stang si arterele
contin sange,
Intre creier, maduva si nervii
periferici sunt legaturi
structurale
Este intemeietorul vivisectiei

FIZIOLOGIA RENASTRII
SECOLUL AL XIX-LEA

Leonardo da Vinci ( 1452-1519 )

Descrie valvele inimii
Modul lor de functionare
Explica zgomotul arterial cardiac prin inchiderea valvulara
Toate arterele si venele pleaca din inima, nu din ficat
Miscarile plamanilor sunt pasive, urmand cutia toracica
Muschii sunt alcatuiti din fibre in care se termina nervii
Andreas Vesalius( 1514-1564 )
Intemeiaza o metoda de studiu anatomic
Stabileste o nomenclatura anatomica
Jean Francois Fernel ( 1497-1558 )
Admite posibilitatea contractiei musculare in afara vointei
William Harvey ( 1578-1657 )
Intemeietorul morfologiei functionale a animalelor si omului
Descrie circulatia sangelui in inima, circulatia mica
Postuleaza existenta unor pori in tesuturi intre ramificatiile aortei si venele circulatiei mari
Marcello Malphighi ( 1628-1694)
Descrie capilarele pulmonare, confirmand ipoteza lui Harvey a porilor dintre artere si vene

OBSERVATIILE LUI HARVEY ASUPRA

CIRCULATIEI VENOASE

FIZIOLOGIA RENASTRII
SECOLUL AL XIX-LEA - II

Stephen Hales ( 1677-1761 )

Masoara presiunea arteriala si venoasa
Masoara volumul sanguin
Antoine Lavoisier ( 1743-1794 )
Formarea de caldura in organismul viu este rezultatul proceselor de oxidare
Localizeaza insa oxidatiile la nivelul plamanilor

FIZIOLOGIA CAUZAL ANALITICA

Claude Bernard ( 1813-1878 )

A demonstrat functia glicogenetica si glicogenolitica a ficatului
Descopera actiunile digestive principale ale sucului pancreatic
Sustine existenta unor fermentatii fara microorganisme
Descrie nervii vasomotori
Creaza conceptul de mediu intern cu compozitie constanta
Etienne Marey( 1830-1904 ) , Otto Franck ( 1865-19440 , Ernest
Starling ( 1866-1927 )
Cercetari asupra circulatiei sangelui
Willem Einthoven ( 1860-1927 )
Inventeaza galvanometrul cu coarda si studiaza cu ajutorul sau
electrocardiograma umana
Ion Athanasiu ( 1868-1926 )
Fondatorul scolii romanesti de fiziologie experimentala
Promotorul electrofiziologiei , initiatorul cercetarilor electromiografice

GALVANOMETRUL CU COARDA

10

EVOLUTIA FIZIOLOGIEI
Neuronii Ramon Y Cajal (1890)
: entitati morfo-functionale
distincte ale sistemului nervos
Sinapsa Sherrington ( 1897 ) :
pentru a defini relatiile de
contiguitate dintre neuroni
Reflexele conditionate in studiul
activitati nervoase superioare
I.P. Pavlov( 1904 )
Sistemul port hipotalamo-hipofizar
Gr.T. Popa si Unna Fielding
( 1930 )
Pancreina Nicolae C. Paulescu
( 1921) hormon pancreatic
hipoglicemiant
Insulina Banting si Best
(1922)- premiu Nobel
11

SISTEMELE DE CONTROL ALE CORPULUI

FEEDBACK NEGATIV

12

FEEDBACK NEGATIV IN REGLAREA

RESPIRATIEI

13

SISTEMELE DE CONTROL ALE CORPULUI

FEEDBACK POZITIV

14

APA IN ORGANISM

CONTINUTUL DE APA

60% din greutate

15

ROLURILE APEI
- Constituent esential al materiei vii, permitand
desfasurarea normala a mecanismelor homeostazice
- Solvent pentru substantele organice si anorganice
- Transportor si mediu de desfasurare a proceselor de
bioseinteza si biodegradare

16

REPARTIZAREA APEI IN
ORGANISM
- variabila , direct proportionala cu intensitatea
proceselor metabolice vitale, la nivel de
organism , organe , tesut

- consatanta , daca se raporteaza exclusiv la

volumul celular

17

REPARTIZAREA APEI IN ORGANISM IN RAPORT

DE INTENSITATEA PROCESELOR VITALE

1. Varsta/sex
Embrion ..90-97%
Copil 0-1an..75%
Copil 1-12ani65%
Adolescent 55-58%
Adult 30-59 ani .60_70%
Barbat 55-63%
Femei .47-52%
Varstnic: peste 60ani..<58%
Variatiile continutului de apa la om , gasite de diferiti autori se
datoresc repartitiei inegale a tesutului adipos
( hidrofob )

18

REPARTIZAREA APEI IN TESUTUL

ACELEIASI SPECII

Smalt 0,2%
Dentina .10%
Tesut osos..25%
Tesut adipos ..20-30%
Tesut cartilaginos55%
Tesut conjunctiv..60%
Tesut muscular 75%
Tesut nervos 80%
19

REPARTITIA APEI IN ORGANE

Oase ..22-25%
Tiroida...70-75%
Rinichi ..80-85%
Creier substanta cenusie .85%
substanta alba ..70%
Inima , plamani.80%
Ficat , piele 70%
20

COMPARTIMENTELE LICHIDIENE I

21

COMPARTIMENTE LICHIDIENE II

22

ELECTROLITII IN ORGANISM

In lichidele organismului se gasesc dizolvati :

- compusi organici, cu molecula mica ( glucoza, uree,
aminoacizi )
- substante macromoleculare ( mai alea proteine )
- electroliti anorganici
Electrolitii anorganici au rol in distributia si retinerea
apei, in determinarea presiunii osmotice si a
concentratiei de H+ ioni
23

COMPOZITIA ELECTROLITICA A FLUIDELOR

CORPULUI

24

PRINCIPALELE MINERALE DIN ORGANISM

(I)
Sodiul ( Na + )
- Forme:ionizat in plasma
ion predominant extracelular
membrana celulara foarte permeabila pentru Na+
- Roluri : ion caracteristic extracelular cu rol in :
- repartitia hidrica intra si extracelulara
- intretinerea presiunii osmotice extracelulare 80%
- reglarea EAB ( component in sistemele tampon de
bicarbonat si fosfat )
- transmiterea impulsului nervos
- mentinerea proprietatilor muschilor si contractiile
miocardului
25

SODIUL

26

PRINCIPALELE MINERALE DIN ORGANISM (II)

Potasiul ( K+)
- Forme: ionizat intracelular
membrana celulara este mai putin permeabila pentru
K+
- Roluri : ion caracteristic intracelular cu rol in :
- mentinerea presiunii osmotice
- reglarea pH-ului
- repartitia hidrica intra si extracelulara
- excitabilitate, conductibilitate, transmitere sinaptica
- contractie musculara si a miocardului
- transfer O2 si CO2 in sange
27

POTASIUL

28

Principalele minerale din organism ( III )

Clorul ( Cl-)
Forme : NaCl
predomina in tesutul conjunctiv intestinal si piele
Roluri : ion caracteristic extracelular cu rol in :
- mentinerea presiunii osmotice , a pH-ului si balantei
hidrice intra si extracelular
- fenomenul Hamburger ( migratia ionilor de Cl-)
- formarea HCl in stomac
- activarea amilazei

29

Principalele minerale din organism ( IV )

Calciul ( Ca2+)
Forme:- nedifuzibil (proteinat de Ca)
60%
-neionizat, difuzibil ( fosfati,
citrati )
-ionizat , difuzibil ( Ca+) 4050% activ fiziologic
Roluri : - rol structural esential in oase
si dinti ( fosfat tricalcic si
hidroxiapatita )
confera
rezistenta si duritate
- coagularea sangelui
- contractia musculara
-functiile miocardului
- transmiterea sinaptica
-activator enzimatic pentru
tripsina, lipaza, fosfataza
30
alcalina

PRINCIPALELE MINERALE DIN ORGANISM

(V)
Fosforul ( P )
Roluri : rol structural esential in oase si dinti ( fosfat tricalcic , hidroxiapatita)
confera rezistenta si duritate
- constituent al AND si ARN cu rol in sinteza proteinelor ,
multiplicarea celulara , transmitere genetica
- ca fosfolipide in structura membranelor celulare si reglarea
transportului prin membrane
- molecule macroergice : ATP,ADP,GTP
- activarea vitaminelor din grupul B
Magneziul ( Mg )
Roluri : ion caracteristic intracelular
- component al unor sisteme enzimatice cu tiaminpirofosfat ca si
cofactor , pentru fosforilarea oxidativa
- contractia musculara
- transmiterea neuromusculara ( sinergic cu ionii de Ca2+)

31

DEPLASAREA APEI IN ORGANISM

32

PRINCIPIUL DILUTIEI :
Volumul (ml )= Cantitatea de substanta indicator introdusa
Concentratia per ml a substantei dispersate in lichid

RETINETI :
1. Cantitatea totala de substanta indicator introdusa in vas
2. Concentratia substantei in lichid dupa dispersie

33

SUBSTANTELE MARKER
Netoxice
Inerte metabolic
Nefixabile pe elementele figurate , alte celule sau
albumina
Sa nu afecteze distributia lichidiana prin modificari de
presiune osmotica
Sa nu paraseasca rapid compartimentul
Omogenizabile rapid
Dozabile
34

Determinarea volumelor compartimentelor

lichidiene
Apa totala : apa radioactiva sau apa grea contine tritiu radioactiv
sau deuteriu . Dupa injectarea IV , acestea se amesteca cu
apa totala in cateva ore , iar pentru calculul apei toatale se
foloseste principiul dilutiei
Volumul lic. extracelular : sodiul radioactiv, clorul radioactiv,ionul
tiocianat, inulina si zaharoza . Dupa injectare se amesteca in
30-60 min cu lichidul extracelular , iar pentru calcul se
foloseste principiul dilutiei
Volumul lic. Intracelular : se calculeaza prin diferenta dintre apa
totala si lichidul extracelular
Volumul plasmatic :se folosesc proteine plasmatice radioactive
( marcate cu 131I ) sau proteine plasmatice de care se leaga
coloranti ( T-1824 numit si albastru Evens )
Volumul eritrocitar: se foloseste cromul radioactiv care se leaga
de eritrocite .
35

ECHILIBRUL HIDRIC

36

PIERDERILE ZILNICE DE APA

Temp. normala

Temp. ridicata

Efort fizic intens

Pierderi insensibile
-Piele
350
- Arbore respirator 350

350
250

350
650

Urina

1400

1200

500

Transpiratie

100

1400

5000

Fecale

100

100

100

Total

2300

3300

6600

37

REGLAREA ECHILIBRULUI HIDRIC

Se face prin :
- reglarea ingestiei de lichide prin senzatia de sete
- reglarea pierderilor de apa , prin hormonul antidiuretic cu rol
major in controlul reabsorbtiei renale de apa si al osmolaritatii
plasmei
Reglarea aportului hidric :
* senzatia de sete apare la reducerea continutului hidric din
organism sub 1%.
Setea poate fi produsa prin :
- stimularea osmoreceptorilor hipotalamici ( prin cresterea
presiunii osmotice a lic. extracelular )
- stimularea voloreceptorilor atriali ( in hipovolemie )
38

FACTORII DE CONTROL AI SETEI

Factorul

Cresterea senzatiei Scaderea senzatiei

de sete
de sete

Osmolaritatea

Crescuta

Scazuta

Volumul sanguin

Scazut

Crescut

Presiunea
sanguina

Scazuta

Crescuta

Angiotensina II

Crescuta

Scazuta

Alti factori

Uscarea mucoasei
bucofaringiene

Distensia gastrica
39

REGLAREA ELIMINARILOR DE APA

Se face prin reactii compensatorii - hormonul
antidiuretic (ADH ) si
ALDOSTERON , pentru retinerea apei si prin
FACTORUL NATRIURETIC ATRIAL , pentru
eliminarea apei

40

FACTORI DE REGLARE AI SECRETIEI DE

ADH
CRESTEREA SECRETIEI

SCADEREA SECRETIEI

Cresterea osmolaritatii plasmei

Scaderea osmolaritatii plasmei

Scaderea volumului de LEC

Cresterea volumului de LEC

Scaderea volumului sanguin

Cresterea volumului sanguin

Scaderea presiunii sanguine

Cresterea presiunii sanguine

41

REGLAREA SECRETIEI DE ADH

42

TULBURARI ALE ECHILIBRULUI HIDRIC

Perturbarile metabolismului apei intereseaza si sodiul in majoritatea
cazurilor, dar pot fi si separate.

Tulburarile se datoreaza :
- pierderilor excesive de apa (deficitelor de apa) bilant hidric negatic
- retentiei in exces a apei (exces de apa) bilant hidric pozitiv

43

DEFICITUL DE APA
Intereseaza in special compartimentul extracelular , unde are
loc o crestere a presiunii osmotice ( in plasma si lic.
Interstitial ) .
Apa este atrasa din celule si se produce: deshidratare
celulara cu senzatie de sete; uscaciunea mucoasei
bucofaringiene
Daca mecanismele homeostatice sunt eficiente are loc
secretia de ADH.
Tulburarile semnalate se corecteaza rapid dupa ingestia
corespunzatoare de apa .
44

EXCESUL DE APA
Prezenta unui exces de lichid in tesuturile organismului EDEM
Edemul poate fi prezent in compartimentul :
- intracelular
- extracelular
Edemul intracelular apare in doua situatii :
1. Deprimarea sistemelor metabolice tisulare sau o nutritie inadecvata a
celulelor. Poate apare acolo unde fluxul sanguin local este redus iar aportul
de O2 si substante nutritive este prea mic pentru a mentine un metabolism
tisular normal . Are loc deprimarea activitatii pompelor membranare , in
special a pompei ce scoate sodiul din celula. Se produce osmoza apei in
celula .
2. Inflamatia determina o crestere a permeabilitatii membranelor celulare .
Spdiul si alti ioni intra in celula , producand osmoza consecutiva a apei in
celula

45

EXCESUL DE APA
Edemul extracelular
Poate fi cauzat de :
- extravazarea exagerata de lichid din sangele capilar
sau insuficienta sistemului limfatic de a drena lichidul
din interstitii
- retentia renala de apa si sare

46

EDEMUL PRODUS PRIN EXTRAVAZAREA DE LICHID DIN

CAPILARE SAU OBSTRUCTIE LIMFATICA

1.Presiunea capilara crescuta

- retentie renala excesiva de apa si sare ( insuficienta renala, exces de
mineralocorticoizi )
- presiune venoasa ridicata ( insuficienta cardiaca , staza venoasa localizata ,
insuficienta pompelor venoase )
2. Scaderea proteinelor plasmatice
- pierderi de proteine prin urina
- pierderi prin lipsa tegumentara ( arsuri, rani )
- sinteza proteica insuficienta ( boli hepatice, deficit de aport )
3. Permeabilitate capilara crescuta
- reactii imune ce produc eliberare de histamina sau alte substante imune
- toxine
- infectii bacteriene
4. Blocajul drenajului limfatic
47

TEST PENTRU EDEM

48

EDEMUL PRODUS PRIN RETENTIE RENALA

DE APA SI SARE
Clorura de sodiu ramane aproape in totalitate in compartimentul
extracelular.
Cele mai multe boli care compromit functia renala au tendinta de a reduce
excretia de apa si sare prin urina.
Consecinte :
1. Edem extracelular intins
2. Hipertensiune datorata cresterii volemiei

49

RELATIA DINTRE PRESIUNEA LI SI

VOLUMUL LI
Presiunea Li ~ - 3 mmHg
La 3mmHg , volumul LI este de ~ 12 litri.
LI este sub forma de gel .
Gelul este importantprevine curgerea cu prea mare usurinta a
lichidului printre tesuturi din cauza filamentelor de proteoglicani
( formate din ac. hialuronic si proteine ) care actioneaza ca un burete

50

FACTOR DE SIGURANTA ANTIEDEM

Consta din trei mecanisme :

1. Presiunea negativa a Li sa fie anulata si sa devina pozitiva
2. Fluxul limfatic poate creste de 10 pn la 50 de ori constituie factor
de siguranta deoarece previne cresterea presiunii LI la valori pozitive
3. Spalarea proteinelor din LI. Pe masura ce proteinele sunt
indepartate din interstitiu , creste diferenta dintre presiunea
coloidosmotica a plasmei si cea interstitiala , crescand absorbtia
osmotica a lichidului din interstitii in capilare

51

ECHILIBRUL OSMOTIC
Membrana celulara este o structura relativ permeabila,
prin care apa trece prin osmoza .
Membrana celulara este relativ impermeabila pentru ionii
mici , astfel ca apa traverseaza membrana in gradient ,
spre compartimentul unde concentratia solvitilor este
crescuta

52

ECHILIBRUL OSMOTIC
OSMOZA = FLUXUL DE APA PRINTR-O
MEMBRANA
SEMIPERMEABILA
( dinspre compartimentul cu concentratie scazuta , spre cel
cu concentratie crescuta )

53

OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA ( I )

Osmoza este fluxul de apa printr-o membrana semipermeabila ,
dinspre compartimentul cu concentratie scazuta , spre cel cu
concentratie crescuta .
Se produce ca urmare a miscarii cinetice permanente a
particulelor , de o parte si alta a membranei
Presiunea osmotica
- este data de micromoleculele dizolvate
- impiedica osmoza
- creste odata cu cresterea concentratiei solutiilor
Osmolul- capacitatea solvitilor de a realiza osmoza si de a produce
presiune osmotica se masoara in osmoli . Este o masura a
numarului total de particule

54

OSMOZA

55

OSMOZA SI PRESIUNEA OSMOTICA ( II )

In mod curent , se foloseste termenul de miliosmol egal cu 1/1000 osm .
Activitatea osmotica exprimata in mOsm /kg apa se numest osmolalitate
Activitatea osmotica exprimata in mOsm /l apa se numeste osmolaritate
La temperatura de 37 grade o concentratie de un osmol la litru , va genera
in solutie o presiune osmotica de 19,300 mmHg. Multiplicand cu 300
( osmolaritatea normala a LEC si IC ), obtinem o valoare a presiunii
osmotice de 5790 mmHg.
Presiunea osmotica (mmHg) = 19,3 x osmolalitate(mOsm/Kg apa)
Osmolaritatea totala a fiecaruia din cele trei compartimente este de ~
300mOsm/l. Osmolaritatea plasmei este cu 1,3 mOsm mai mare decat in
LI si LIC . Diferenta este produsa de efectul osmotic al proteinelor
plasmatice care creaza in capilare o presiune cu ~ 20 mmHg mai mare
decat in LI .

56

VALORILE OSMOLARITATII DETERMINATE

DE SUBSTANTELE OSMOTIC ACTIVE
(mOsm/l)
INDICATORUL

PLASMA

LICHIDUL
INTERSTITIAL

LICHIDUL
INTRACELULAR

1. ACTIVITATEA
OSMOLARA
TOTALA

302,8

301,5

302

2. PRESIUNEA
OSMOTICA
( mmHg)

5450

5430

5430

57

ECHILIBRULUI OSMOTIC INTRE

COMPARTIMENTUL EXTRACELULAR SI
INTRACELULAR
TONICITATEA UNEI
SUBSTANTE
proprietatea acesteia de a
determina deplasarea apei
in celula ( influx de apa )
sau in afara celulei ( eflux
de apa )

58

MENTINEREA ECHILIBRULUI OSMOTIC

INTRE COMPARTIMENTUL INTRA SI
EXTRACELULAR

59

DEZECHILIBRUL OSMOTIC
Echilibrul osmotic intre compartimentele IC si EC corectat rapid ( in
sec sau minute )
Hiperosmolaritatea
Cauze : - aport insuficient de apa
- pierderi excesive de apa ( renale si extrarenale )
- aport excesiv de sodiu
Hipoosolaritatea
Cauze : aport crescut de apa sau solutii de glucoza si eliminari
deficitare

60

CONTROLUL OSMOLARITATII LEC SI A

CONC. DE SODIU
Ionii de sodiu din LEC , determina direct sau indirect peste 90% din
presiunea osmotica a acestui compartiment .
Pentru reglarea osmolaritatii LEC si a conc de sodiu , actioneaza trei
sisteme de control , independente :
1. Sistemul osmoreceptor- hormon antidiuretic
2. Mecanismul setei
3. Mecanismul apetitului pentru sare

61

CONTROLUL OSMOLARITATII LEC

1. SISTEMUL OSMORECEPTOR
HORMON ANTIDIURETIC
( ADH )

62

ADH-ul

V 2 receptori pentru
vasopresina
AQ 2 aquaporina 2

63

REGIUNEA ANTEROVENTRALA A
VENTRICULULUI 3 ( AVaV3 )
Arie neuronala pentru controlul osmolaritatii
In regiunea AVa V3 , cat si in vecinatatea ei , exista :neuroni :
- stimulati de cresteri minime ale osmolaritatii LEC
- inhibati de scaderea osmolaritatii LEC osmoreceptori

In partea superioara a zonei AVaV3 se afla o structura specializata denumita

organ subfornical
in partea inferioara o alta structura numita organ vascular al laminei terminale
Intre aceste doua zone se afla nucleul median preoptic care are multiple
conexiuni nervoase :
- cu cele doua organe
- cu nucleul supraoptic `
- cu centrii de control ai presiunii arteriale

64

2. MECANISMUL SETEI
Setea este primul reglator al aportului de apa .
Definita ; cerinta ( pofta ) constienta pentru apa .
Localizarea centrilor setei :
- Regiunea AVaV3
- Zona preoptica hipotalamica
centrul setei
Stimulul fiziologic : deshidratarea celulara datorita cresterii presiunii osmotice
a LEC prin :
- aport hidric deficitar
- exces de sodiu
- pierderi de potasiu

65

CENTRII SETEI

66

HOMEOSTAZIA APEI SI SARII

Controlul hormonal al
echilibrului hidroelectrolitic
1. Deshidratare
scaderea eliminarilor de apa
2. Hiperhidratare
cresterea eliminarilor de
apa
3. Exces de sare
cresterea eliminarilor de
sare
4. Deficit in sare
dimunuarea eliminarilor
de sare

67

CONTROLUL SECRETIEI DE ALDOSTERON

68

MECANISMUL APETITULUI PENTRU SARE

Stimulii care determina apetitul pentru sare sunt :
1.Scaderea concentratiei sodiului in LEC
2. Insuficienta circulatorie determinata de hipovolemie
Diferenta majora intre sete si apetitul pentru sare :
- setea apare imediat
- apetitul pentru sare apare dupa cateva ore si creste progresiv
Importanta apetitului pentru sare :
- demonstrata la bolnavii cu boala Addison (nu au secretie de aldosteron)
ceea ce produce pierderi masive de sare prin urina , cu scaderea conc
sodiului in LEC si a volemiei stimuleaza dorinta de sare

69

ALTI FACTORI HORMONALI DE CONTROL

AI SECRETIEI DE SODIU
Factori

Mecanismul si actiunea

-factorul natriuretic atrial

(FNA )

-actioneaza pe rec. FNA de tip A de

la nivel glomerular ; inhiba
reabsorbtia de sodiu si secretia de
renina, inhiba eliberarea de
aldosteron si vasopresina,
vasodilatator, hipotensiv

- factorul natriuretic hipotalamic

(FNH)

- actioneaza pe receptorii FNH de

tip B ; vasodilatator

- sistemul prostaglandinic renal

( SPG )

-PGE 2 renala este produsa la

expansiunea LEC ; efect inhibitor
asupra transportului tubular de
sodiu

70

APA IN ORGANISM
- INTREBARI Varianta : RASPUNSURI MULTIPLE
1.
Un exercitiu fizic prelungit nu determina pierderi de apa prin :
A.
Sistemul respirator
B.
Piele
C.
Materii fecale
D.
Transpiratie
E.
Urina
2. Factorii care determina sensul de deplasare al apei in organism sunt :
A.
Presiunea osmotica
B.
Presiunea hidrostatica
C.
Membranele celulare
D.
Presiunea coloidosmotica
E.
Structura moleculara a apei
3. Care din volumele compartimentelor lichidiene din organism se determina direct cu
ajutorul markerilor :
A.
Apa intracelulara
B.
Apa totala
C.
Apa extracelulara
D.
Volumul interstitial
E.
Volumul plasmatic

71