Sunteți pe pagina 1din 10

Umanismul

(Secolul XIV)
Umanismul este micarea social-cultural inspirat de concepia
c omul, fiind o fiin superioar, se poate perfeciona prin
cultur i art. n opoziie cu ideologia i cultura medieval,
curentul umanist promoveaz ncrederea n propria capacitate de
dezvoltare spiritual i intelectual a fiecarui om i militeaz
pentru evoluia multilateral a personalitii. Umanitii
impulsioneaz atitudinea de respingere a oprimrii i a injosirii
omului, incurajnd manifestarea demnitii i plenitudinii
morale. Pornind de la premisa ca apogeul dezvoltrii armonioase
a omului a fost atins in Antichitate, prin idealul "omului
universal"(uomo universale), umanitii au studiat cu entuziasm
culturile si limbile greac si latin.
Umanismul a luat natere odat cu renaterea n Italia,n
secolul XIV. Ca o micare cultural,renaterea a cuprins
nflorirea inovatoare a literaturii latine i autohtone, precum i a
artelor plastice.
Ca reprezentani,umanismul i-a avut Dante, Petrarca, Boccaccio,
Leonardo da Vinci, Michelangelo, Niccolo Machiavelli in Italia;
pe Francois Rabelais, Pierre Ronsard si Michele Montaigne in
Franta; pe Thomas Morus in Anglia; pe Martin Luther in
Germania, pe Erasmus din Rotterdam in Olanda etc.

Umanismul n rile Romne


Deoarece n rile Romne, limba vorbit era slavona, introducerea unui
asfel de curent bazat pe limbile greac i latin se va face cu greutate. Limba
slavon, limb de cult bisericesc, va fi nlocuit la nceputul secolului XVII cu
limba romn,datorit contribuiei a trei mitropolii romni i anume
Varlaam,Dosoftei n Moldova i Antim Ivireanul n Muntenia. Printre primele
noastre scrieri ce vor constitui literatura poporului romn,fac parte scrierile
bisericeti. Cazania lui Varlaam conine cele dinti pagini cu valen e literare
din cultura noastr,avnd n structura sa fraze expresive,figuri de stil precum
repetiia i enumeraia,o energie a tonului i un ritm de construcie aparte.
Printre primii reprezentani ai umanismului la noi n ar se numr Nicolaus
Olahus n Transilvania,el este cel dinti care afirm originea comun latin a
romnilor. n Moldova,Iacob Eraclid Despotul, domnitor c l torit n
Italia,Frana i Germania,ntemeiaz Schola Latina la Cotnari i este cel dinti
care dorete s racordeze cultura moldoveneasc la ideile Europei
Occidentale.n ara Romneasc un lucru asemnator l-a ncercat voievodul
Petru Cercel.
A urmat scrierea unor letopisee i printre primii cronicari moldoveni i avem
pe Macarie,Azarie,ns acetia nu sunt recunoscui ca reprezentani ai
umanismului deoarece au scris letopiseele n limba latin i prezentau laude
exagerate pentru anumii voievozi din aceea perioad. Astfel,i avem ca
reprezentani de seam ai umanismului n rile romneti pe Grigore
Ureche,Miron Costin i Ion Neculce, Dimitrie Cantemir care au scris i au
continuat Letopiseul rii Moldove din anul 1359 i pn n 1743,respectiv
nceputul domniei fanariote.
Letopiseul este o scriere veche,avnd coninut istoric,n care evenimentele
sunt prezentate n mod cronologic. Letopiseele noastre prezentau tr s turi
i idei ale curentului umanist,precum romanitatea romnilor,latinitatea
limbii, continuitatea poporului latin dup retragerea aurelian ,unitatea
romnilor din cele trei provincii, formarea contiin ei istorice prin realizarea

unor lucrri care pun n valoare ideile de mai sus,rolul istoriei n formarea
noastr, obiectivitatea printr-o bun informare i compararea surselor,
motive de larg circulaie,motive care pun n valoare condi ia omului( n
special n poemul Viaa lumii de Miron Costin)
Manuscrisul autograf al Letopisetului lui Grigore Ureche s-a pierdut si de
aceea multa vreme cronica a fost atribuita lui Nestor Ureche, tatal lui
Grigore.Astazi este n afara de orice ndoiala ca Letopisetul apartine lui
Grigore Ureche asa cum stabilise n 1852 Mihail Kogalniceanu. "Letopisetul
arii Moldovei" scris de Grigore Ureche n ultimii ani ai vietii este o opera
determinata. Ea ncepe cu anul ntemeierii Moldovei (1359) "cnd s-au
descalecat tara" si se opreste n anul 1594 "cnd au venit Loboda cu oaste
cazaceasca si au gonit pe Aron - Voda de-n scaun si au ars Trgul Iasi."
Limba folosita de Grigore Ureche este limba populara, fara nicio influenta a
topicii latine, ca la Miron Costin. In cronica lui Ureche nu vom intalni citate
din autori clasici si mitologie, atat de familiare umanistilor, deoarece trebuie
sa recunoastem ca influenta umanismului asupra sa a fost una slaba.
Substratul feudal moldovenesc a fost pentru Ureche mai puternic si mai
adanc.
Cunoasterea limbii si culturii latine l-au ajutat sa isi dea seama de apropierea
dintre latina si limba romana si l-au dus la intelegerea unitatii poporului
roman, intr-o forma inca neprecisa, care se va cristaliza abia in opera lui
Miron Costin. Astfel, el spune: de la Ram ne tragem si da o serie de cuvinte
romanesti: paine, carne, gaina, muieria, fameia, parinte, cu echivalentul lor
latin, si altele multe din limba latineasca, ca de ne-am socoti pre amanuntul,
toate cuvintile le-am inteleage. Dar totodata afirma ca tara a fost ca o
slobozie in care au venit tot felul de neamuri, cu a caror limba este
amestecata a noastra.
In capitolul Pentru Tara Ungureasca de jos si Ardealul de sus constata ca in
Transilvania locuiesc si romani peste tot locul, de mai multu-i tara latita de
romani decatu de unguri. Chiar in Panonia sau Ungaria de sus se afla romani,
pe alocurea, care insa si-au pierdut religia lor. Romanii, cati se afla

lacuitori la Tara Ungureasca si la Ardeal si de la Maramorosu, de la un loc


santu cu moldovenii si toti de la Ram se trag . Aceasta din urma fraza este cea
mai importanta in privinta conceptiei despre originea romanilor. Avem astfel
cea mai veche afirmatie romaneasca despre unitatea neamului si in acelasi
timp despre originea sa comuna.
Este necesar sa precizam ca au existat trei copisti ai Letopisetului (Simion
Dascalul, Nisail Calugarul, Axinte Uricarul) care au considerat necesar, n
momentul n care au copiat, sa completeze cronica cu ceea ce i-a scapat
cronicarului sau n-a stiut, mare parte din aceste completari constituind
denigrari ale neamului moldovenesc aspru criticate mai tarziu de catre
continuatorii operei lui Grigore Ureche.
Continuand letopisetul lui Ureche, Miron Costin isi exprima conceptia
despre poporul roman, depasita astazi de cercetarile istorice stiintifice. Cu
toate acestea opera lui este cea dintai care sustine ca poporul nostru s-a
format ca urmare a cuceririi de catre romani a Daciei si a influentei pe care
acestia au exercitat-o asupra populatiei bastinase. Tot Miron Costin este
primul care afirma pe baza limbii si obiceiurilor calitatea de popor romanic
(fara a vedea insa si insemnatatea influentei slave) si sustine continuitatea
elementului daco-roman in tara noastra.
Drept argumente, Miron Costin aduce nu numai izvoare scrise, ci i
mostre arheologice, epigrafice, numismatice i etnografice.
El a studiat cu atentie si interes limba, portul taranilor, obiceiurile la
inmormantari (bocitoarele), urarile la mese, comparandu-le cu ale romanilor
si ajungand la concluzia ca si acestea le-am aratat ca si dintre acestea sa se
cunoasca niiamul cu obiceiurile ca au iesit de la Ramu.

Miron Costin a scris versuri ntr-o perioada cnd poezia nu era deloc
o ndeletnicire obisnuita. Poemul filosofic "Viata Lumii" a fost scris cnd
Miron Costin avea 40 de ani. Poezia are un moto extras din
"Ecleziast" : "vanitas vanitatum et omnia vanitas"(desertaciunea
desertaciunilor si toate sunt desarte) care concentreaza tema poemului larg

raspndita in literatura universala, aceea a sortii alunecoase (Fortuna labilis)


care nu poate fi stapnita. Viata omului este comparata cu o ata subtire care
se poate rupe oricnd, mari personalitati ale lumii sunt supuse si ele mortii
asadar concluzia este una filosofica: "existenta fiind scurta, omul trebuie sa se
ilustreze prin fapte bune pentru ca binele este telul suprem al omului.
Pe langa letopiset, acesta a scris si De Neamul Moldovenilor, din
ce tara au iesit stramosii lor, lucrare scrisa de Miron Costin n ultimii ani ai
vietii sale dupa multa ezitare si numai cnd cronicarul a considerat ca detine
suficienta informatie pentru argumentarea sa. ntreaga opera exprima
sentimente de nalt patriotism. Exista la nceputul operei o predoslovie prin
care autorul justifica scrierea acestei opere: "nceputul tarilor acestora si
neamului moldovenesc si muntenesc si cti sunt si n tarile unguresti cu acest
nume, romni si pna astazi, de unde sunt si din ce semintie, de cnd si cum
au descalecat aceste parti de pamnt a scrie, multa vreme la cumpana au
statut sufletul nostru". De Neamul Moldovenilor este o opera polemica care
critica aspru interpolatorii lui Ureche. Miron Costin spune ca: "nici este saga
a scrie ocara viacinica unui neam. Cnd ocarasc ntr-o zi pe cineva este greu
a rabda; dara n veaci.
Aceasta opera chiar daca are n cuprinsul ei unele inexactitati, este de
remarcat pentru informatiile si argumentele aduse n sprijinul ideii romanitatii
poporului romn.
In opera lui Dimitrie Cantemir, influentata de umanismul Renasterii si
de gandirea inaintata din Rusia, s-au oglindit cele mai importante problem
ridicate de dezvoltarea social-istorica a Moldovei de la sfarsitul secolului al
XVII-lea si inceputul secolului al XVII-lea. Este considerat pana astazi unul
dintre marii umanisti ai Europei.
O importanta lucrare a lui Cantemir este Hronicul a vechimei romanomoldo-vlahilor, unde sustine latinitatea limbii si a poporului format pe
teritoriul vechii Dacii, inclusive faptul ca romana are patru dialecte. Aceasta
lucrare a devenit o referinta fundamentala pentru corifeii Scolii Ardelene.
Sustinand idea romanitatii poporului: Poporul romano-moldo-vlahilor
nu din glogozala a nasteri de stransura sa fie scornit, ce din cetateni romani, si
din ostasi veteran, si din mari familii sa fie ales., Dimitrie Cantemir a criticat

cu asprime pe interpolatorii lui Ureche (care au denigrat neamul romanesc


prin ceea ce au scris) : Talhari numai ai vostri parinti au fost, iar de la dansii
poate fi v-ati invatat a fura adevarul istoric.
Opere care aparin curentului umanist sunt: Moldova: Grigore
Ureche ("Letopisetul arii Moldovei de la origini pna la a doua domnie a lui
Aron Voda - 1359");Miron Costin ("Letopisetul arii Moldovei de la Aron
Voda ncoace"pna la domnia lui Dabija Voda); Ion Neculce (Letopisetul
arii Moldovei de la domnia lui Dabija Voda pna la a doua domnie a lui
Constantin
Mavrocordat
1743"); Muntenia: Cronica
Balenilor (ANONIMA);Letopisetul
Cantacuzinesc (ANONIM); Radu
Greceanu;Radu Popescu, Dimitrie Cantemir,Constantin Cantacuzino,Udri te
Nsturel,Nicolae Milescu.

ILUMINISMUL
(SECOLUL XVI-XIX)
Iluminismul(Epoca luminilor sau Epoca Raiunii) este un curent
literar care a luat natere n Anglia,micare de idei ce se opunea
ideologiei de tip feudal i n special clerului.Iluminismul este o
micare anticlerical,antimonarhal,antifeudal i antidespotic.
Revoluia burghez din Anglia (1688) marcheaz nceputul
acestui curent. Actul de natere al iluminismului poate fi
considerat votarea de ctre parlament a Declaraiei privin
drepturile omului,n urma creia la data de 26 august 1789 au
fost puse n Frana bazele democraiei moderne.
Iluminismul
se
manifest
printr-o
serie
de
opere
filozofice,juridice i economice i are ca prim scop nlturarea
conceptului bisericesc crede i nu cerceta precum i scoaterea
omului din ntunericul minii,iluminarea raiunii.
Iluminismul a avut ca reprezentani pe: Voltaire,Diderot,JeanJacques Rousseau,Montesquieu,DAmbert,Helvetius,Gothold,Imanuel
Kant, David Hume,John Locke. Imanuel Kant afirm:Avei curajul de a v
folosi propriul sim al raiunii,citat ce poate fi considerat motto-ul
iluminismului.
Avnd ca scop prezentarea unei alte idei,scoaterea omului din ntuneric i
detronarea clerului,iluminitii prezint ierarhia social nu sub forma de
ierarhie divin,ci o pervertire a strii originale de egalitate.Monarhul nu mai
este unsul lui Dumnezeu ci este primul slujitor al rii,investit cu func ia
sa pentru aprarea legii.Ideile i trsturile iluminismului sunt:ra iunea ca

dat specific omului, egalitatea tuturor oamenilor,nlocuirea monarhului


absolutist cu cel iluminat,idealul uman al acelei epoci:filozoful,cetatea
universal- Cosmopolitul,oraul imaginat de iluminiti ca sediu,loc n care
rzboaiele ar disprea i prejudecile de ordin rasial sau religios ar fi
excluse,revoluionarea
sistemului
educaional
i
introducerea
nvmntului n limbile naionale.
O alt lucrare reprezentant a iluminismului a fost Enciclopedia
francez(1751-1786),alctuit sub coordonarea lui Jean Jacques
Rousseau,conine 17 volume i 11 volume de plane. Aceast
carte s-a rspndit spre centrul i rsritul Europei prin ideile
monarhilor luminai(Iosif al III-lea n Austria,Ecaterina a II-a n
Rusia)

Iluminismul n literatura romneasc


S-a manifestat slab n ara romneasc i Moldova, ns a prins
rdcini n Transilvania,care era sub stpnirea imperiului
Austriac. Romnii din Transilvania cereau drepturi egale cu cele
ale maghiarilor de pe acel teritoriu,apelnd la cultur i la ideile
iluministe ca o arm mpotriva stpnirii imperiului Austriac.
Iluminismul romnesc se identific n mare msur cu coala
Ardelean i cu reverberaiile ei transcarpatine.
coala Ardelean a pus n micare un amplu proces de afirmare
naional i cultural a romnilor din Transilvania n a doua
jumatate a secolului al XVIII-lea i la nceputul secolului al XIX
-lea.Crturarii acestui curent au adus argumente tiinifice
pentru afirmarea drepturilor romnilor din Transilvania.
Activitatea lor tiinific s-a manifestat pe mai multe planuri:
istoric, lingvistic, filosofic, literar.
nvmntul a contribuit i el la rspndirea ideilor iluministe.
Academiile domneti,ntemeiate n ara Romneasc ntre 16781688, n Moldovala 1707,au reprezentat ntr-adevar un nsemnat

focar de cultur al Rsritului ortodox. O alt form de


manifestare a spiritului iluminist a fost interesul pentru tiprirea
de cri. ntre 1700 i 1800, s-au tiprit de ctre romni 799 de
cri dintre care 617 n romnete, iar 182 n grecete, latinete,
slav, etc. Procentul de carte laic a crescut necontenit, n dauna
subiectelor religioase.Printr-un jurnal de cltorie rspndete
idei iluministe i Dinicu Golescu, luminatul boier muntean, care
n nsemnare a cltoriei mele, surprinde contrastele dintre
civilizaia rilor vizitate i realitile triste din patria sa. Cea mai
reprezentativ oper realizat n spirit iluminist este epopeea
eroicomic iganiada de I.Budai-Deleanu. Dei n dou variante
ea nu ajunge s fie publicat pn n 1925.Din aceast cauz
literatura va avea multe de pierdut.i ali autori paoptiti(ex.
Ion Heliade Rdulescu) ncep s scrie o epopee a neamului,ns
aceste proiecte nu sunt finalizate. n ara Romneasc i n
Moldova,Chesarie Rmniceanul i Leon Gheuca rspndiser idei
iluministe datorate lecturilor din raionalitii francezi i, n
special, din Enciclopedia lui Diderot.
coala Ardelean a contribuit nu numai la emanciparea spiritual
i politic a romnilor transilvneni, ci i la a celor de peste
muni. Unul din documentele cele mai importante elaborate l
constituie petiia Supplex Libellus Valachorum (1791, 1792), o
cerere adresat mpratului romano-german Leopold al II-lea, n
vederea recunoaterii naiunii romne ca parte constitutiv a
Marelui Principat Transilvania.
Prin acest document coala Ardelean isi exprim doleanele,
cere ca denumirile,tolerai,admii ntre stri s dispar,fiind
nite ofense aduse naiunii romne,s se restituie naiunii
romne drepturi egale cu celelalte naiuni,dreptul bisericii
rsritene,n comitate,scaune, districte i n celelalte comuniti
s se in o dreapt socoteal proporional cu numarul de
indivizi din aceast naiune,precum i n comitate,scaune,
districte i n celelalte comuniti n care romnii ntrec ca

numr pe celelalte
romneasc.

naiuni

chiar

denumirea

fie

nceputurile discriminrii romnilor din Transilvania se afl n


prevederile actului Unio Trium Nationalum(Uniunea celor trei
naii) ncheiat ntre nobilii sai i secui.
Reprezentanii colii Ardelene au fost: Ion Budai-Deleanu,Petru
Maior,Samuil Micu,Gheorghe incai, numii corifeii colii
ardelene,prin aparten la biserica unit (greco catolic 1700) au
avut posibilitatea s fac studii superioare la Viena sau Roma i
au continuat ideile cronicarilor cu privire la originea latin a
limbii romne i la romanitatea poporului.
Cele mai importante lucrri ale iluminitilor Transilvneni sunt:
Hronica romnilor i a mai multor neamuri-Gheorghe incai,
Istoria pentru nceputul romnilor din Dachia-Petru Maior,Istoria
i lucrurile i ntmplrile romnilor-Samuil Micu.
Pe trm filologic sunt de remarcat:Disertaia pentru nceputul
limbii romne-Petru Maior,Elementa Linguae daco-romaniae sive
valahicae-Samuil Micu,Lesiconul romnesc-latinesc-ungurescnemesc-Gherghe incai,oper care sintetizeaz eforturile unei
ntregi generaii,la svrirea creia rolul decisiv l-a avut Petru
Maior.