Sunteți pe pagina 1din 68

Autorii aduc prin acest dic ionar un pios

omagiu marelui anglist român,

Leon Levi chi.

SORIN BACIU & CRISTIAN BACIU

THE DICTIONARY OF CONFUSED ABUSED AND MISUSED ENGLISH WORDS

SORIN BACIU & CRISTIAN BACIU THE DICTIONARY OF CONFUSED ABUSED AND MISUSED ENGLISH WORDS

Prezenta lucrare se public în format electronic. Cartea este securizat cu Secure eBook Packager de la Novisoft:

http://www.secure-ebook.com/?a_aid=4fae45c5

la Novisoft : http://www.secure-ebook.com/?a_aid=4fae45c5 Coperta: Leo Orman Ilustra ia copertei: Jerusalem, Plate

Coperta: Leo Orman

Ilustra ia copertei:

Jerusalem, Plate 48, "These were his last words

",

gravur de

William Blake (1757 1827)

words ", gravur de William Blake (1757 1827) © 2015 eDidactica. ISBN 978-606-8586-04-5 Toate

© 2015 eDidactica. ISBN 978-606-8586-04-5 Toate drepturile rezervate.

Pentru mai multe informa ii privind aceast carte,

contacta i editura ePublishers, info@ePublishers.info, telefon 021 260 0125.

www.eDidactica.com

www.Online-School.Education

4

CUPRINS

OMAGIU PROFESORULUI LEON LEVI CHI

7

CUVÂNT ÎNAINTE

11

IS

ENGLISH A MOST VERSATILE LANGUAGE?

19

ABREVIERI

32

A

37

B

55

C

82

D

140

E

158

F

169

G

192

H

205

I

219

J

227

K

229

L

235

M

256

N

277

O

280

P

283

Q

318

R

320

S

344

5

T

390

U

417

V

420

W

423

X

444

Y

445

Z

447

SURSE UTILIZATE

448

6

OMAGIU PROFESORULUI LEON LEVI CHI

Înainte de a purcede la prezentarea acestei lucr ri doresc s aduc un respectuos omagiu acelui c rturar i anglist român de rar excep ie care a fost profesorul Leon Levi chi (1918-1991).

Pentru cei care l-au avut în preajm i au beneficiat direct de ceea ce domnia sa a cl dit în edificiul înv rii i împ mântenirii limbii engleze la noi, cât i pentru cei care se bucur de mo tenirea l sat , f r s -l fi cunoscut, Leon Levi chi va r mâne un redutabil patriarh al disemin rii i ciment rii înv rii limbii engleze pentru to i românii. Profesorul Levi chi a l sat colii române ti de anglistic o impresionat mo tenire: ca profesor i pedagog d ruit, prolific autor de c r i de gramatic , lexicologie, de manuale de înv are i perfec ionare a limbii engleze, cu o larg gam de studii de specialitate, ca traduc tor din literatura britanic i român (printre altele, poeziile lui Mihai Eminescu) dar mai ales, probabil, ca fiind cel mai reputat cercet tor i traduc tor al operelor lui William Shakespeare în România (traducerea i publicarea unei edi ii în 11 volume!).

Totu i, pentru profesorul Levi chi, zona excep iei este marcat de o alt vajnic îndeletnicire, cumva vecin cu ceea ce s-ar putea numi un act de sih strie i misionarism profesional: orchestrarea i scrierea, pe parcursul unei întregi vie i, a primelor dic ionare de anvergur , englez-român i român-englez. Unic autor i, ulterior, al turi de profesorul Andrei Banta , Leon Levi chi a dat românilor primele dic ionare engleze de anvergur (70.000-120.000 de cuvinte). F r aceste începuturi, pe e afodajul c rora s-a continuat i ad ugat pân ast zi, multe dintre cele scrise în România în zona anglisticii inclusiv lucrarea de fa ar fi fost aproape imposibile. Este oarecum ciudat i cât se poate de nefericit, dar explicabil, faptul c pân târziu în anii 70, niciuna dintre institu iile române de educa ie, tiin i cultur nu au declan at o astfel de imperios necesar

7

întreprindere, avându-se în vedere impactul deja serios al limbii engleze pe plan mondial.

Este bine cunoscut faptul c , în lume, scrierea oric rui dic ionar de anvergur (mai ales dac acesta este deschiz tor de drum în domeniu) este, în fapt, încununarea unui considerabil efort institu ional i colectiv referindu-ne, aici, la num rul de participan i, la culegerea i selectarea datelor, verificarea corpusului, corectur , editare etc.

Credem c rareori în lume se poate vorbi de o asemenea dedicare i, mai ales, curaj singular, precum cel dovedit de profesorul Levi chi. O astfel de realizare pare cu atât mai neverosimil pentru perioada anilor grei ai dictaturii comuniste, când accesul la cartea str in , schimburile de rela ii interna ionale în plan profesional, mijloacele de documentare i suportul tehnic în ansamblu (computer, internet, baze de date automatizate, mijloace de editare i multiplicare etc.) erau fie inexistente, fie strict monitorizate, sever cenzurate i drastic sanc ionate de putere. Erau acele vremuri când fericitul posesor al unei ma ini de scris era obligat s se prezinte, lunar, la sec ia de mili ie de care apar inea i s dactilografieze un anume test de control al caracterelor respectivei ma ini. Psihoza posibiliei multiplic ri i disemin ri a unor manifeste, a propagandei anti- regim i a bibliilor sau a textelor religioase atinsese culmi ale absurdului. Orice aparat sau utilaj de multiplicare existent în orice institu ie era, de asemenea, strict controlat de organele de securitate.

Bibliotecile i bazele de date existente i aflate la dispozi ia publicului erau grijuliu compartimentate pe zone de accesibilitate. Mai trist, îns , era faptul c acestea erau men inute într-o malign , pe cât de malefic încremenire a evolu iei progresului, înnoirii i actualiz rii. Orice element de noutate era privit cu scepticism fie din iner ie, fric sau lips de interes dar, mai ales, din pricina nivelului precar de cultur i profesionalism existent i men inut prin normative specifice în toate institu iile statului comunist.

Orice act de cultur p rea vecin cu un joc de noroc, un act de regie i disimulare în duelul permanent cu omniprezenta i imprevizibila cenzur . Teatrul, filmul, literatura, instruc ia, educa ia în genere toate aveau nevoie de adev ra i mae tri

8

ai pledoariei avoc e ti pentru a putea strecura, printre rânduri, elemente de substan care trebuiau astfel construite încât s fie intraductibile pentru un cenzor care, atât prin arhitectura sa intelectual , cât i prin cea a misiei , se situa mult mai prejos decât inta interven iei.

Dar s revenim la profesorul Leon Levi chi. Cu domnia sa (dup o întreag epopee de labirinturi i furci caudine institu ionale ) am avut ansa de a-mi da doctoratul în filologie. Ca orice înv cel, evident insuficient copt pentru o asemenea întreprindere, îmi amintesc c exigen ele îndrum torului Leon Levi chi mi s-au p rut deseori exagerate i chiar pe lâng subiect. De i am ales o tem legat de receptarea în literatura român a unui motiv de anvergur interna ional (robinsonada), la început nu am în eles de ce profesorul Levi chi, în diverse etape, mi-a cerut s parcurg, s aprofundez i s aplic practic elemente de exegez pe care, personal, le vedeam oarecum marginale i f r tangen imediat cu un act de receptare a unui motiv din literatura universal . A adar, deseori scrâ nind din din i, am înv at aproape pe de rost un dic ionar al figurilor de stil, teorie legat de actul traducerii, tehnici de analiz pe diverse tipuri de text, mult gramatic i stilistic , tehnica de a contempla i a te apleca asupra unei scriituri cu abilitatea unui cartograf, pl cerea de a te cufunda în neb nuitele resurse ale valen elor combinatorii ale cuvintelor i multe, multe altele. Abia ceva mai târziu, când mi- am dat seama c , pe negândite, sesizam stâng cii i disonan e în actul de traducere i note false ce distorsionau muzicalitatea textului, mi-am dat seama c ceea ce, i în cazul meu, profesorul Leon Levi chi f cuse prin actul s u de îndrumare a unei teze de doctorat era neîndoios similar cu maniera în care orice dirijor de marc trebuie s - i preg teasc orchestra cu care va concerta.

Ceva mai sus, referindu-m la scrierea dic ionarelor de c tre profesorul Levi chi, am folosit sintagma: orchestrarea dic ionarelor sale. Nu este o formulare pre ioas i nici aleas la întâmplare. Din vizitele pe care i le-am f cut acas , în vremea când îmi era îndrum tor de tez , îmi amintesc imaginea domnului profesor la lucru. Într-o sufragerie nu foarte înc p toare se afla un pian cu coad , un birou i multe rafturi în esate de c r i. Mai târziu mi-am dat seama c în acea înc pere se aflau, în primul rând, dic ionare dac nu m în el, peste 300 de dic ionare din varii domenii o performan de mare excep ie pentru acele vremuri. Ceea ce,

9

îns , mi-a r mas întip rit în mintea de pe atunci tân r înv cel în ale limbii engleze a fost maniera în care profesorul lucra. Domnia sa nu se dovedea a fi un simplu utilizator de dic ionare; rela ia domniei sale cu acest tip de carte era aceea a omului-orchestr . Pe pianul amintit i în jurul acestuia se aflau câteva stative pentru partituri muzicale, toate ocupate cu dic ionare, care îl înconjurau permanent i la care apela precum un utilizator de software sau de un program de tip Windows din zilele noastre!

Anglist de referin , pionier i precursor în tehnici de lucru ce vor fi urmat peste mul i ani, c rturar d ruit i tenace, titan al detaliului i acurate ei, o minte ascu it i un spirit alert a a îmi va r mâne în memorie imaginea p rintelui dic ionarelor care i-au apropiat pe to i cei interesa i de studiul limbii engleze, la noi în ar i nu numai.

10

Sorin Baciu

CUVÂNT ÎNAINTE

Corpusul de cuvinte problem (confundabile i/sau eronat utilizate) selec ionate i explicate în volumul de fa se dore te a veni atât în ajutorul elevilor i studen ilor care studiaz limba englez dar, nu mai pu in, i în al oric ror speciali ti care folosesc limba englez , indiferent de scop, domeniu de activitate sau orientare profesional . Prin cuvintele alese i explica iile ce le înso esc am inten ionat ca acest dic ionar s fie un instrument cât mai accesibil i eficient pentru o gam larg de utilizatori interesa i i nu doar pentru cei de forma ie filologic .

Este bine cunoscut faptul c în procesul de înv are i de aprofundare a oric rei limbi (inclusiv cea matern ), o larg i variat gam de cuvinte sunt deseori folosite în mod eronat sau sunt confundate. Gradul de inciden i complexitate ale unor astfel de gre eli este evident mai ridicat în cazul limbilor fonologice, unde scrierea este diferit de pronun ie, decât în cel al limbilor fonetice unde, cu rare excep ii, cele dou zone se suprapun; de aici i necesitatea apari iei i utiliz rii transcrierilor fonetice, ca element indispensabil unui num r considerabil de dic ionare.

Cunoscut este i faptul c dificult ile apar mult mai frecvent i reclam mai multe zone de explica ie atunci când intr în discu ie actul de traducere, retroversiune sau cel de interpretare. Acest lucru afecteaz corectitudinea ac iunilor men ionate, în special când intr în discu ie limbi care difer prin caracteristicile intrinseci amintite: foneticul i fonologicul. Mai mult, este de necontestat faptul c num rul erorilor i al confuziilor cre te substan ial atunci când cele dou zone se combin i cu scrierea.

Desigur, inciden a i complexitatea erorilor (deseori eufemistic etichetate drept sc p ri scuzabile ) sunt dictate i justificate de stadiile de înv are i

11

cunoa tere ale oric rei limbi. Ambele sunt explicabile, mai întâi, prin vârsta biologic a actului de înv are i, apoi, prin consisten a aprofund rii i perfec ion rii aceluia i act de cunoa tere i de folosire a limbii sau limbilor. Ca atare, zonele c rora utilizatorul oric rei limbi trebuie s le acorde aten ie cu prec dere sunt: ortografia, pronun ia (ortoepia), categoria gramatical dar, nu mai pu in, lexicul i semantica sensurile cuvintelor, în general. Dup cum practica o dovede te, fie la nivelul aceleia i limbi, dar mai ales în traducere i interpretare, al turi de gramatic , lexicul i semantica î i revendic dreptul la o utilizare corect a limbii.

O alt periculoas i regretabil tendin c tre confuzii i erori se datoreaz i inevitabilei influen e a limbii materne (limba român , în cazul nostru), fapt concretizat prin folosirea vocabularului ( i nu numai) din considerente întemeiate pe ra ionamente superficiale i false. Aici se poate vorbi despre similitudini sau calchieri de cuvinte sau structuri, fapt care conduce la decizii (în vorbire, scriere, sau traducere) luate dup ureche sau prin motiva ii de tipul mi se pare corect pentru c îmi sun bine . În fapt, astfel de maniere de utilizare a limbii engleze de c tre vorbitorii nativi de limb român au dus la apari ia unui fenomen, pe cât de hilar i impardonabil, pe atât de nociv: ROMGLEZA ! Formele de manifestare a acestei neglijen e în folosirea limbilor în discu ie sunt prezente atât în zona pronun iei, cât i în cea a vocabularului i a structurilor gramaticale. Este cât se poate de limpede c tratamentul unei astfel de maladii nu se poate reg si decât într-un judicios proces de înv are i cunoa tere a faptului de limb corect i nu a unuia superficial, aproximat în virtutea unor criterii false.

Vorbind despre aceea i zon a utiliz rii, dar mai ales de cea a traducerilor, s-ar impune i o mai judicioas disciplinare i administrare a împrumuturilor de i, în virtutea caracterului istoric i social al limbilor, împrumuturile sunt un fenomen inevitabil, considerabil accelerat de dinamica dezvolt rii tiin ei i tehnologiei. Pentru a nu intra în zona ridicolului, administrarea acestora se cere ferm i atent monitorizat de forurile competente în materie: Academia Român , institute de cercetare de specialitate, institu ii de înv mânt, centre de perfec ionare profesional , canale media etc.

12

În ceea ce prive te limba englez , num rul mare al confuziilor i erorilor este în primul rând cauzat de asem n rile de pronun ie i/sau scriere (omofonie, omografie), fie ele totale sau par iale i, apoi, de cele datorate schimb rii categoriei gramaticale (substantiv, adjectiv, verb) prin modificarea accentului (în cazul cuvintelor plurisilabice). Desigur, probleme considerabile sunt ridicate i de polisemie faptul c acela i cuvânt (cuib de dic ionar) reclam , uneori, liste substan iale de sensuri. În prezenta lucrare nu am avut în vedere acest aspect i nici pe cel al verbelor complexe (phrasal verbs cele cu particul sau prepozi ie obligatorie).

Atunci când intr în discu ie actul de traducere/interpretare, în aceea i ordine de idei au fost cuprinse i acele cuvinte care pot crea confuzii prin traducerea acestora în limba român a da cu împrumut = to lend i a lua cu

împrumut = to borrow; plin de aversiune, ov itor, înc p ânat, refractar, dificil = reluctant i rezervat, t cut, reticent = reticent; a- i aminti/aduce aminte = to remember i a aduce (cuiva) aminte = to remind; aroma = arom (miros pl cut), odour = miros urât, miasm , renume/reputa ie proast i flavour = gust pl cut, buchet (al vinului), miros, parfum, mirodenie/condiment etc.

Utilizarea dic ionarului

Din considerente de accesibilitate i expeditivitate, înregistrarea articolelor/cuiburilor de dic ionar s-a f cut alfabetic într-un tabel cu dou coloane, indiferent de tipul de eroare sau confuzie care ar putea surveni. Listarea alfabetic este valabil numai pentru coloana din stânga iar explica iile sunt precedate de semnul (=).

Avându-se în vedere evolu ia istorico-social a limbii, pentru o acoperire cât mai ampl a sensurilor s-au utilizat, cu prec dere, dou dic ionare englez- român, listate în bibliografia oferit : edi iile din 1974, 2008 i 2013.

Referitor la explica ii, acestea sunt date cu prec dere în limba român i s-au dorit a fi cât mai succinte i sugestive. Avându-se în vedere acest fapt, au fost enumerate doar sensuri de baz , f r a fi înso ite de exemple de utilizare

13

(coloca ii/regim combinatoriu) sau de expresiile din care respectivele cuvinte pot face parte sau le pot genera. Ca atare, cei interesa i de am nunte punctuale sau de multitudinea de expresii i valori combinatorii ale fiec rui cuvânt vor trebui s consulte i alte dic ionare explicative sau pe cele axate pe domenii de specialitate.

Bine cunoscut este faptul c , în func ie de specific, dic ionarele nu listeaz acela i num r de cuvinte i nu ofer explica ii identice i/sau game de utilizare extins a fiec rui cuvânt. Din acest motiv, în alc tuirea corpusului selectat am apelat la o gam variat de dic ionare, generale sau specializate (specificate în lista de referin e). Pentru cei interesa i, consultarea ulterioar a altor dic ionare este util pentru elucidarea variatelor sensuri ale aceluia i cuvânt, a valorilor combinatorii, dar i pentru a descoperi multitudinea de expresii c rora acestea le pot da na tere. Cu titlu de sugestie, informa ii de larg cuprindere în acest sens se reg sesc în dic ionarele complexe de tip Webster s International.

Dup cum am men ionat, în dic ionar nu au fost incluse acele cuvinte cu mai multe sensuri polisemantice. Cazurile de polisemie sunt listate numai în cazul acelor cuvinte care se pot confunda, în special (dar nu numai) datorit scrierii, pronun iei sau accentu rii diferite.

Marcate prin prescurt ri cuprinse între paranteze sunt i cazurile de conversiune gramatical , cele unde schimbarea categoriei gramaticale survine datorit modific rii pozi iei accentului, fapt care aduce dup sine i modific ri ale pronun iei. În aceste situa ii, pentru explica ii s-au utilizat ambele coloane. Acolo unde pronun ia/accentuarea r mâne identic i nu exist nici diferen e majore de sens, categoria gramatical i sensurile sunt men ionate numai în coloana din stânga. Categoria gramatical i zonele de utilizare sunt specificate prin prescurt ri indicate în lista oferit în introducere.

Referitor la explica iile furnizate, acolo unde exist asem n ri de zon de sens, pentru separarea cuvintelor sau expresiilor am folosit, în func ie de gradul de apropiere: diagonala (/) i virgula (,). În situa iile în care sensurile aceluia i cuvânt acoper zone diferite, pentru separare am folosit punctul i virgula (;).

14

Din ra iuni de economie, dar i pentru a se evita repetarea, acolo unde, în

coloanele din dreapta, spa iul este gol se va urm ri trimiterea marcat prin: > vezi

>, c tre cuvântul sau grupajul de cuvinte unde se ofer traducerea i, dup caz,

explica ii.

La începutul volumului, pentru a u ura efortul de c utare, am inclus câteva

elemente-suport. Astfel, pentru transcrierea fonetic am selectat (din surse

autorizate, precum dic ionare de uz general) simbolurile clasice, de tip european,

utilizate pentru engleza britanic . Acestea, cu minore ad ugiri i schimb ri, î i au

originea în clasicul dic ionar de pronun ie conceput înc din 1917 de renumitul

lingvist i fonetician britanic, profesorul Daniel Jones i permanent actualizat, prin

edi ii succesive: Everyman s English Pronouncing Dictionary. Pentru o mai bun

în elegere, utilizatorului i s-a oferit i alfabetul limbii engleze, cu transcrierea

fonetic a fiec rei litere.

Pronun ia care înso e te fiecare cuvânt este, de asemenea, cea britanic .

Pentru cei interesa i de pronun ia american se poate apela la orice dic ionar de

tip Webster, cu men iunea c aici simbolurile fonetice sunt diferite de cele

europene. Pentru ambele pronun ii se pot consulta acele dic ionare înso ite i de

un CD-Rom (vezi: Macmillan, Cambridge English-American etc.).

Pronun iile reprezint accentul britanic standard - cel vorbit în sudul Angliei

i de regul numit: Received Pronunciation, sau RP. Simbolurile fonetice listate

sunt cele folosite în: Macmillan English Dictionary for Advanced Learners, New

Edition (second edition, 2007).

[ ] >> transcrierea fonetic este dat între paranteze p trate

: >> folosit pentru a indica lungirea unei vocale

' >> marcajul pentru accent; întotdeauna plasat înaintea silabei accentuate.

În cuvintele plurisilabice, semnul pentru accent ['], plasat deasupra, este folosit pentru a indica faptul c silaba care urmeaz este accentuat ; ex: /k bal/. Acela i simbol plasat înaintea unei silabe accentuate dar dedesubtul ei indic existen a unui accent secundar, ex: / kal bri s/.

15

Simbolurile fonetice folosite

Simbol

Exemplu

CONSOANE

 

get; give; gap

t

chip; chest

 

jar; jam; gym

x

loch

ring; sing; speaking

thin; thing; thought

ð

this; that; therefore

she; ship; shore; sheet

decision; pleasure; measure

j

yes; you; united; universe

l

long; little; lecture

z

zebra; xylophone

b

bag; big; better

t

time; tall; till

d

dig; day; doll

k

cat; catch; call

f

fast; fill; feather

v

vote; venture; villain

p

pen; powder; pest

s

si; same; sell

h

hot; hell; honey

 

m

mat; mill; mother

n

knife; never; night

 

w

wet; weather

r

ring; ruler; red

VOCALE

 

vocale scurte

 

bed

ago; about

16

sit; bit; knit; lift

i

cosy; crazy; pretty

e

bed; said; lend; spend

hot; spot; clog

run; done; butter

æ

cat; bat; dash

put; book; took

vocale lungi

 

arm; calm

her; fur; blur; bird

i

see; bee; tea

saw; caught; naughty

u

too; boot; room; tool

DIFTONGI

 

ai

buy; cry; my

a

how; now; mouse

e

chair; hair; tear

e

day; clay; spray

 

no; so; toe

near; sphere; clear; hear

boy; toy; noisy

 

poor; cure; moor

TRIFTONGI

 

a

fire

a

sour

( ) înainte de /l/, /m/, sau /n/ indic faptul c silaba se poate forma cu l, m, sau n silabic (f r intercalarea unei vocale) mai degrab decât cu o vocal i o consoan : / b t( )n/ spre deosebire de / b t n/.

(r) indic faptul c un sunet r poate fi când urmeaz o vocal ; ex: drawer, cha- chaing. (sursa: http://oxforddictionaries.com/).

17

Alfabetul limbii engleze moderne

Alfabetul limbii engleze moderne În încheiere, privitor la corpusul de cuvinte selectate i explicate în volum

În încheiere, privitor la corpusul de cuvinte selectate i explicate în volum drept capcane sau confuzii, acesta este departe de a se dori exhaustiv. Zonele/sursele de confuzii pot varia în func ie de abord ri i utiliz ri ale limbii engleze pentru diverse arii sau interese profesionale, în ambele limbi. Ca atare, el poate oricând fi extins i îmbun t it, fapt justificat i chiar impus de îns i structura dinamic a oric rei limbi, ca fenomen istorico-social.

Urm rind scopurile enumerate, consider m i sper m ca acest dic ionar s se dovedeasc util ca instrument de semnalare i sugerare a posibilelor gre eli de în elegere i utilizare a celor dou limbi i, mai ales, pentru a se preîntâmpina inadverten e care pot surveni în actul de înv are, cel de comunicare i, mai ales, în traducere, retroversiune sau interpretare.

18

Sorin Baciu

IS ENGLISH A MOST VERSATILE LANGUAGE?

Is English one of the most versatile languages? Is it true that its most

diverse and flexible potential of communication and of rendering reality can be

any of the following: funny, hillarious, explicit or awkward, ambiguous, abused

and/or misused?

Below are examples of caveats that invite any learner and/or user of English

to be aware, careful and to get knowledgeable enough to be able to take the right

decisions!

Only the English could have invented this language!!

Let s start with a box, and the plural is boxes, but the plural of ox be- comes oxen, not oxes!

You may find a lone mouse or a nest full of mice, yet the plural of house is houses, not hice!

If the plural of man is always called men, then shouldn't the plural of pan

be called pen, or that of dam, dem?

can we also have one moose, 2 meese, or one index, 2 indices?

or if we have one goose, 2 geese;

If I speak of my foot and show you my feet, if I give you a boot, would a pair be called beet?

If one is a tooth and a whole set are teeth, why shouldn't the plural of

and if the plural of tooth is teeth, why isn't the

booth be called beeth?

plural of booth, beeth?

Then one may be that, and three would be those, yet hat in the plural would never be hose, and the plural of cat is cats ands not cose!

We speak of a brother and also of brethren, but though we say motther, we never say methren; then, if a father could be a pop, how come that a mother isn t a mop?!

19

The masculine pronouns are he, his and him, but imagine the feminine:

she, shis and shim!

 

There is no egg in eggplant, nor ham in hamburger; neither apple nor

pine in pineapple.

 

Mind you: English muffins weren't invented in England or French fries in

France.

Sweetmeats are candies while sweetbreads (which aren't sweet) are meat.

Why, when the stars are out, they are visible, but when the lights are out,

they are invisible.

 

Is not true that in English your house can burn up as it burns down, that

you fill in a form by filling it out and that an alarm goes off by going on?

We take English for granted, but if we explore its paradoxes, we find that

quicksand can work slowly, boxing rings are square and a guinea pig is

neither from Guinea nor is it a pig.

 

Why is it that writers write but fingers don't fing, grocers don't groce and

hammers don't ham?

 

Is it not strange that in English people recite at a play and play at a recital?

and does it seem normal to be able to make amends but not one

amend?

the English ship by truck, but send cargo by ship! They also have noses

that run and feet that smell and they park in a driveway and drive in a

parkway!!

If teachers taught, why don't preachers praught?

If a vegetarian eats vegetables, what does a humanitarian eat?

If we have a bunch of odds and ends, and get rid of all but one of them,

what do you call it?

 

Why for the English a house can burn up as it burns down? an alarm goes

off by going on?

and why do they fill in a form by filling it out?!

If people from Poland are called Poles, then people from Holland should

be called Holes and the Germans, Germs?!

How can a slim chance and a fat chance be the same, while a wise man

and a wise guy are opposites?

 

English

was

invented

by

people,

not computers, and it reflects

the creativity of the human race, which, of course, is not a race at all. That

is why, when the stars are out, they are visible, but when the lights are

out, they are invisible and why doesn't 'Buick' rhyme with 'quick'?

20

So, do you think that English is easy?! Just read the following all the way

to the end

and, then, decide for yourselves!

1) The bandage was wound around the wound. 2) The farm was used to produce produce . 3) The dump was so full that it had to refuse more refuse . 4) We must polish the Polish furniture. 5) He could lead if he would get the lead out. 6) The soldier decided to desert his dessert in the desert 7) Since there is no time like the present , he thought it was time to pre- sent the present . 8) A bass was painted on the head of the bass drum. 9) When shot at, the dove dove into the bushes. 10) I did not object to the object. 11) The insurance was invalid for the invalid. 12) There was a row among the oarsmen about how to row . 13) They were too close to the door to close it. 14) The buck does funny things when the does are present. 15) A seamstress and a sewer fell down into a sewer line. 16) To help with planting, the farmer taught his sow to sow. 17) The wind was too strong for me to wind the sail. 18) I shed a tear. upon seeing the tear in the painting 19) I had to subject the subject to a series of tests. 20) How can I intimate this to my most intimate friend?

Now, here is a two-letter word that perhaps has more meanings than any other two-letter word; this is 'UP':

It's easy to understand UP, meaning toward the sky or at the top of the list, but when we awaken in the morning, why do we wake UP?

At a meeting, why does a topic come UP?

Why do we speak UP and why are the officers UP for election and why is it UP to the secretary to write UP a report?

We call UP our friends and we use it to brighten UP a room, polish UP the silver; we warm UP the leftovers and clean UP the kitchen.

We lock UP the house and some guys fix UP the old car.

21

At other times, the little word has real special meaning. People stir UP trou- ble, line UP for tickets, work UP an appetite, and think UP excuses.

To be dressed is one thing, but to be dressed UP is special.

A drain must be opened UP because it is stopped UP.

We open UP a store in the morning but we close it UP at night. We seem to be pretty mixed UP about UP!

To be knowledgeable about the proper uses of UP, look UP the word UP in the dictionary. In a desk-sized dictionary, it takes UP almost a quarter of the page and can add UP to about thirty definitions. If you are UP to it, you might try building UP a list of the many ways UP is used. It will take UP a lot of your time, but if you don't give UP, you may wind UP with a hundred or more.

When it threatens to rain, we say it is clouding UP. When the sun comes out we say it is clearing UP. When it rains, it wets the earth and often messes things UP. When it doesn't rain for awhile, things dry UP. One could go on and on, but I'll wrap it UP, for now my time is UP so

It is time to shut UP!

//

English pronunciation!

Dearest creature in creation, Study English pronunciation. I will teach you in my verse Sounds like corpse, corps, horse, and worse. I will keep you, Suzy, busy, Make your head with heat grow dizzy. Tear in eye, your dress will tear. So shall I! Oh hear my prayer. Just compare heart, beard, and heard, Dies and diet, lord and word, Sword and sward, retain and Britain. (Mind the latter, how it s written.) Now I surely will not plague you With such words as plaque and ague. But be careful how you speak:

22

Say break and steak, but bleak and streak; Cloven, oven, how and low, Script, receipt, show, poem, and toe. Hear me say, devoid of trickery, Daughter, laughter, and Terpsichore, Typhoid, measles, topsails, aisles, Exiles, similes, and reviles; Scholar, vicar, and cigar, Solar, mica, war and far; One, anemone, Balmoral, Kitchen, lichen, laundry, laurel; Gertrude, German, wind and mind, Scene, Melpomene, mankind. Billet does not rhyme with ballet, Bouquet, wallet, mallet, chalet. Blood and flood are not like food, Nor is mould like should and would. Viscous, viscount, load and broad, Toward, to forward, to reward. And your pronunciation s OK When you correctly say croquet, Rounded, wounded, grieve and sieve, Friend and fiend, alive and live. Ivy, privy, famous; clamour And enamour rhyme with hammer. River, rival, tomb, bomb, comb, Doll and roll and some and home. Stranger does not rhyme with anger, Neither does devour with clangour. Souls but foul, haunt but aunt, Font, front, wont, want, grand, and grant, Shoes, goes, does. Now first say finger, And then singer, ginger, linger, Real, zeal, mauve, gauze, gouge and gauge, Marriage, foliage, mirage, and age. Query does not rhyme with very, Nor does fury sound like bury.

Dost, lost, post and doth, cloth, loth. Job, nob, bosom, transom, oath. Though the differences seem little, We say actual but victual. Refer does not rhyme with deafer. Fe0ffer does, and zephyr, heifer. Mint, pint, senate and sedate; Dull, bull, and George ate late. Scenic, Arabic, Pacific, Science, conscience, scientific. Liberty, library, heave and heaven, Rachel, ache, moustache, eleven. We say hallowed, but allowed, People, leopard, towed, but vowed. Mark the differences, moreover, Between mover, cover, clover; Leeches, breeches, wise, precise, Chalice, but police and lice; Camel, constable, unstable, Principle, disciple, label. Petal, panel, and canal, Wait, surprise, plait, promise, pal. Worm and storm, chaise, chaos, chair, Senator, spectator, mayor. Tour, but our and succour, four. Gas, alas, and Arkansas. Sea, idea, Korea, area, Psalm, Maria, but malaria. Youth, south, southern, cleanse and clean. Doctrine, turpentine, marine. Compare alien with Italian, Dandelion and battalion. Sally with ally, yea, ye, Eye, I, ay, aye, whey, and key. Say aver, but ever, fever, Neither, leisure, skein, deceiver. Heron, granary, canary.

Crevice and device and aerie. Face, but preface, not efface. Phlegm, phlegmatic, ass, glass, bass. Large, but target, gin, give, verging, Ought, out, joust and scour, scourging. Ear, but earn and wear and tear Do not rhyme with here but ere. Seven is right, but so is even, Hyphen, roughen, nephew Stephen, Monkey, donkey, Turk and jerk, Ask, grasp, wasp, and cork and work. Pronunciation (think of Psyche!) Is a paling stout and spikey? Won t it make you lose your wits, Writing groats and saying grits? It s a dark abyss or tunnel:

Strewn with stones, stowed, solace, gunwale, Islington and Isle of Wight, Housewife, verdict and indict. Finally, which rhymes with enough, Though, through, plough, or dough, or cough? Hiccough has the sound of cup. My advice is to give up!!!

(English Pronunciation by G. Nolst Trenité)

//

The relevance of the context in translation

Time flies like wind.

1. time = noun; flies = verb; like = conj. >> Timpul zboar ca/precum vântul.

2. time = verb; flies = noun; like = conj. >> Cronometreaz mu tele precum

(cronometrezi) vântul.

25

3. time = adj.; flies = noun; like = verb >> Mu telor timpului (dac a a ceva

exist !) le place vântul.

//

Here is a sample of a real situation. For the users of English it shout read as a ca-

veat and a warning as it may create hilarious yet most unpleasant cases of WORDS

CONFUSED, ABUSED AND MISUSED.

Chinese Hotel Hospitality Example of a welcome letter/advertisment, in a Chinese hotel:

GETTING THERE

Our representative will make you wait at the airport.

The hotel bus runs along the lake and you will feel pleasure in passing water.

You will know the hotel is near, because you will go round the bend. As you come into the hotel, our beautiful manager will offer welcome drinks and then have in- tercourse with all new guests.

THE HOTEL

This is a family hotel, so adultery and children are welcome.

Nurses are available in the evenings to put down your children.

Guests are invited to mate in the bar and expose themselves to others.

It is good to have intercourse with others and become fast friends.

But, please note that ladies are not allowed to have their babies in the bar.

With our help, they can be delivered in the baby center.

We organize social games so, no guest is ever left alone to play with himself.

26

YOUR ROOM

Every room has excellent facilities for your private parts.

In winter, every room is on heat.

Each room has a balcony offering views of outstanding obscenity.

All your needs are from room service. Please feel free to ring for the chambermaid and take advantage of her.

HOSPITALITY

When you leave us at the end of your holiday, you will struggle to forget it.

//

The English dictionary has never been able to clearly define the difference be- tween the words "COMPLETE" and "FINISHED." However, in a recent linguistic con- test held in London, England, and attended by some of the best linguists in the world, a gentleman named Samsundar Balgobin, a Guyanese, was the clear win- ner. His final challenge was to explain the difference between COMPLETE and FIN- ISHED in a way that is easy to understand. His answer was received with a stand- ing ovation lasting over 5 minutes and it entitled him to receive an invitation to dine with the Queen. For his answer, he also won a trip to travel around the world in style and a case of 25 year old Eldorado rum His astute answer was:

"When you marry the right woman, you are "COMPLETE", but, when you marry the wrong woman, you are "FINISHED" And if the right one catches you with the wrong one, you are "COMPLETELY FINISHED"!

Are you a LEXOPHILE ?

(lexophile is a term used to describe those that study and are interested in words and/or word puns, mainly for the sake of making people aware of possible confu- sions and misunderstandings).

Here are some such awareness raising examples:

27

You can tune a piano, but you can't tuna fish! (tune a fish).

To write with a broken pencil is pointless! (without a point; with no pur-

pose).

When the smog lifts in Los Angeles, U.C.L.A.! (spelling).

Isn t it obvious that the best day to go to the beach is Sunday?! (sun day).

Whenever I get my phone bill, I realize that talk is not cheap!

If you want to work overtime, do you put the clock under your desk?!

You know for sure that a drink is good, only when a little swallow tells you!

(the bird; gulp/sip).

If we breathe oxygen in the daytime, do we breathe nitrogen at night?!

(night nitrogen)

Is a person a cannibal if he/she is fed up with people?! (full of; having

enough of/no more bearing/standing

).

Do you think that a leopard can change its spots if it moves to another

place?! (spot; place).

Can astronauts land on the moon when it is full?! (full moon; no more

room).

Isn t it true that Egyptian children are surely the best in the world, because they highly respect their mummies?! (embalmed corpse; she parent).

Is it true that, of all creatures, a horse is the only one that always goes to

bed with his/its shoes on?! (the bony lower extremity of a horse leg; human article of dress).

Do you think that rulers are those objects that have things in common with

kings or emperors?! (measurement instrument; the act of ruling/governing).

Why do saws or combs have teeth but no mouths?!

Is it true that you can never believe a person in bed, just because he/she is lying?

Are nightmares horses that keep late hours?! (mare; night).

Could the wheels of a car be the laziest parts, because they are always tyred and are all tyres retired when they get old?! (tired; tyre)

Do we keep a ruler on a book, while reading, just because we want to get the story straight?!

If you want to have a dry look do you put your head in the dryer?!

No one can jump higher than a house, just because a house cannot jump!

Scientists always look for things twice, just because they research every-

thing! (research; re-search/surch many times)

28

Is it true that all books must always have the same colour only when they are read?! (to read; red)

For ants/aunts, the best place to go for a meal is, undoubtedly, a restau- rant!

Are accountants ants/aunts that can count

and is an ignorant a stupid

ant/aunt

or

a foreign ant/aunt, important?!

Is there any resemblance between an engaged girl and a telephone, just be-

cause they both have rings?

Is the shortest month of the year May, because it has only three letters

or

can a gladiola be the happiest flower of all

the week?! (glad; happy; fry).

or Friday the hottest day of

If an icicle falls on a man s head it surely knocks him cold!

If you want a month off do you tear the calendar?!

Is a cuckoo clock a crazy one?! (to go cuckoo).

It s very likely for a bucket not to be well when it is a little pale! (pale; pail).

If you help an old lemon cross the street is it a lemonade?! (lemon; to

ade/help).

Do we make a cigarette lighter by taking out the tobacco?! (lighter; gr.comp.

of light).

Is Columbus the kind of bus that discovered America?!

Is Mimi the perfect name for a selfish woman?! (me).

Is the starfish the most famous of all?!

Is it true that your breath is the hardest to catch, the faster you run?!

Is a poor friend always better that a rich one, just because a friend in need is a friend indeed?!

Can you tell the difference between two trees if you listen to their barks?!

(bark; to bark).

Do people hate to go to dentists because they are boring?! (boring; to bore).

Is it safe to sit on a safety pin?!

Does a clock/watch get nervous when it is wound up?!

If you are a chess fun, keep away from squirrels, because they eat chest-

nuts! (chess nut).

Could you call the life story of a car an autobiography?!

Could the wife of a hippie be called Mississippi?!

When they meet, is it OK for two blind persons to say to one another: Nice to see you?

Is the parachute school the one you have to drop out, in order to graduate?

29

If a person had a great fall does it mean that the person wanted to make up for a bad summer?!

Are lunar ticks insects that live on the moon?! (tics; lunatics).

Are blood vessels boats that vampires take when they want to cross the ocean?!

Is the infantry that branch of the army that babies join?! (infant).

Would a nightingale be a knight caught in a windstorm?! (gale; night;

knight).

If you want to mail a circular do you need a round envelope?!

When the wind makes trees rock, do they become petrified?!

Because both have pages, are books like kings?!

Can we say that the longest word in English is miles, just because between the first and the last letter there is a mile?!

Are libraries the biggest buildings in the world, just because they have the most stories?! (story; storey).

Are people smarter mainly during daytime, as everything is brighter when the sun shines?!

If you want to sleep like a log, do you put the bed into the fireplace

and if

you want to catch up your sleep do you run around the bed?!

Do bankers look at the sky because they want to see if there are changes in

the weather?!

When the butcher grabbed the pig by its tail, was the pig right to say:

that s the end of me?!

Were The Dark Ages very dark, just because they had more knights?!

(night; knight).

Is the leek the most dangerous vegetable to have on board of a ship?! (leek;

leak).

If all the people in a country bought a pink car, would they have a pink car-

nation?! (car; nation; carnation).

Do windows squeak when they are opened, because they have panes

and

do mice need oiling because they squeak?! (pane; pain).

All horses have six legs, just because they have forelegs in front and two

behind! (fore legs; four legs).

Are playing cards like wolves because both belong to a pack?!

If there are 99 people on a boat and it turns over, is it true that only 66 of them remain?!

30

If you are an adult, the difference between a coat and a baby is that the former you wear and the latter you were! (to wear; were).

Is a bride always unlucky on her wedding day, because she does not marry the best man?

Can we say that Atlas was the biggest thief in the history of mankind, just because he held up the whole world?!

The best time to buy a thermometer is winter because, then, it is lower!

Because he wanted to have a hot time, he put the clock into the oven!

The batteries were given out free of charge!

A will is a dead giveaway!

A man who wanted to get rich kept his moth shut, as he knew that silence is golden!

A dentist and a manicurist got married. They fought tooth and nail!

With her marriage, she got a new name and a dress! (a dress; address).

A boiled egg is hard to beat!

When you've seen one Shopping Center you've seen a mall! (you ve seen them all, in fluent speech).

He had a photographic memory, which was never developed!

When she saw her first strands of grey hair, she thought she'd dye! (to dye;

to die).

Are dumb bells, bells that ring?!

Because they are all beaten, can loosing teams resemble scrambled eggs or whipped cream?

Because it s hard to make both ends meet is it also hard for some animals to catch their tails?!

(selected and adapted from: The Dragon Riddle Books by Joseph Rosenbloom)

31

ABREVIERI

(ac.) = cazul acuzativ (acron.) = acronim (adj.) = adjectiv (adv.) = adverb (agr.) = agricultur (Am.) = engleza american (anat.) = anatomie (arh.) = arhaic (arheol.) = arheologie (arhit.) = arhitectur (art. hot.) = articol hot rât (art. nehot.) = articol nehot rât (astron.) = astronomie (Austr.) = (în) Australia (aut.) = automatic (auto.) = automobilism (aux.) = auxiliar (av.) = avia ie (bibl.) = termen biblic (biol.) = biologie (bis.) = termen bisericesc (bot.) = botanic (Brit.) = engleza britanic (Can.) = engleza canadian (chim.) = chimie (cib.) = cibernetic (cin.) = cinematografie (cineg.) = cinegetic

32

(com.) = comer /care ine de comer (cond.) = modul condi ional (conj.) = conjunc ie (constr.) = construc ii (cont.) = contabilitate (d.) = despre (dat.) = cazul dativ (det.) = determinant (dial.) = dialectal (dim.) = diminutiv (ec.) = economie (el.) = electricitate (elev.) = form elevat (entom.) = entomologie (ex.) = de exemplu (exp.) = expresie (fam.) = familiar (farm.) = farmacologie (ferov.) = feroviar (fig.) = figurativ (filoz.) = filozofie (fin.) = finan e (fiz.) = fizic (fiziol.) = fiziologie (fon.) = fonetic (foto) = fotografie; tehnica foto (Fr.) = francez /termen francez (gastr.) = gastronomie (gen.) = cazul genitiv (geod.) = geodezie (geog.) = geografie (geol.) = geologie (geom.) = geometrie

(Ger.) = termen german (gr. comp.) = gradul comparativ (al adjectivelor/adverbelor) (gr. sup.) = gradul superlativ (al adjectivelor/adverbelor) (gram.) = gramatic (hidr.) = hidraulic ; hidrotehnic (iht.) = ihtiologie (imp.) = imperativ (impers.) = impersonal (ind.) = industrie (inf.) = infinitiv (interj.) = interjec ie (interog.) =interogativ (Irl.) = termen irlandez (ist.) = istoric; care ine de domeniul istoriei (IT) = informatic (înv.) = învechit (jur.) = juridic (lingv.) = lingvistic (log.) = logic (mar.) = maritim (mat.) = matematic (mec.) = mecanic (med.) = medicin (met.) = metalurgie (meteor.) = meteorologie (metr.) = metrologie (mil.) = domeniul militar (min.) = minerit (mit.) = mitologie (muz.) = muzic (nav.) = naviga ie (neg.) = negativ (num.) = numeral

34

(od.) = odinioar (opt.) = optic (orn.) = ornitologie (ort.) = ortografie (p.p.) = participiu trecut (forma a-3-a a verbelor neregulate) (p.t.) = past tense/preterit/timpul trecut i forma a 2-a a verbelor neregulate (peior.) = peiorativ (pis.) = piscicultur (pl.) = plural (poet.) = poetic (pol.) = politic/ (poligr.) = poligrafie (pop.) = form popular (post.) = po t (pred.) = predicativ (pref.) = prefix (prep.) = prepozi ie (presc.) = prescurtare/abreviere/forma scurt (prez.) = timpul prezent (pron.) = pronume/pronominal (psih.) = psihologie (rar) = rareori utilizat (reg.) = regionalism (rel.) = religie (s.) = substantiv (Scot.) = termen sco ian (sg.) = singular (silv.) = silvicultur (sl.) = slang (sport) = sport (suf.) = sufix (teh.) = termen/domeniu tehnic (tel.) = telecomunica ii; telefonie

35

(tex.) = textile (transp.) = transporturi (univ.) = universitar (v.) = verb (v.mod.) = verb modal (v.n.) = verb neregulat (vet.) = domeniul veterinar (vulg.) = vulgar (zool.) = zoologie (zooteh.) = zootehnie

A

a [ei] = litera A/a

a [ / ei] (art. nehot.) = un/o

a lot > vezi > allot

 

a part > vezi > apart

 

a while [ wail] = o scurt perioad /

awile >> form gre it !

un scurt interval de vreme (nu se scrie

while (conj.) = pe când, în timp ce, cât timp; i; pe cât vreme; dar, îns ; de i, cu toate c ;

împreunat)

abdicate [ æbd ke t] (v.) = a abdica, a renun a la, a se lep da de

arrogate [ ær uge t] (v.) = a- i aroga/atribui ceva cu impertinen /îngâmfare; a atribui pe nedrept;

abrogate[ æbr uge t] (v.) = a abroga

ablative [ æbl t v] (s.) = cazul ablativ în limba latin ; (adj.) = referitor la cazul ablativ

ablative [æb leit v] (adj.; med.) = susceptibil de extirpare/îndep rtare/amputare; (teh.) = deta abil, care poate fi separat/deta at de; (fig.) = z p citor, alienant

abrogate > vezi > abdicate

 

absence [ æbs( )ns ] (s.) = absen , neparticipare; absen , z p ceal , lips de aten ie

absents [ æbs( )nts ] (s.) = pl. absent (vezi absent)

absents [ b sents] (v.) = pers. III sg. prez. to absent (vezi absent)

absent [ æbs( )nt ] (adj.) = absent, lips ; distrat, absent; (v.) [ b sent] = a absenta de la ceva (to absent oneself from)

absentee [ æbs( )n ti: ] (s.) = absent, persoan care absenteaz

absentee > vezi > absent

 

absents > vezi > absence

 

37

absolvent [ b s lv nt] (s.) = persoan care iart /scute te

graduate [ grædju it] (s.) = absolvent al unui institut de înv mânt superior; (adj.) = licen iat, titrat, diplomat; de licen iat, de calificare superioar ;

graduate

[ grædju e t] (v.) = a

promova, a absolvi un institut de înv mânt superior; a promova, a acorda diplom de absolvire; (metr.) = a grada; a diviza, a doza, a împ r i

abstinence [ æbst n ns] (s.) = abstinen ; cump tare, modera ie

abstinents [ æbst n nts] (s.) = pl. abstinent = abstinent, persoan moderat /cump tat

abstinents > vezi > abstinence

 

abstract [ æbstrækt] (s.) = rezumat, sumar, prospect, compendiu; (adj.) = abstract, abscons, dificil

abstract [ b strækt] (v.) = a separa, a desp r i de; a extrage din; a face un rezumat; a abstractiza; a înstr ina, a fura

abstracts [ æbstrækts] (s.) = pl. abstract (vezi abstract)

abstracts [ b strækts] (v.) = pers. III sg. prez. to abstract (vezi abstract)

abstruse [æb stru s] (adj.) = confuz, abscons, abstrus

obtuse [ b tju s] (adj.) = obtuz, care pricepe greu; m rginit, redus

abuse [ bju s] (s.) = abuz, exces; ultragiu; maltratare; insult , invectiv , vorb de ocar , batjocur ; tratament impropriu

abuse [ bju z] (v.) = a abuza, a face abuz de, a folosi în mod abuziv; a batjocori; a ultragia; a maltrata; a profera injurii la adresa cuiva; a aplica un tratament impropriu

abuses [ bju siz] (s.) = pl. abuse (vezi abuse)

abuses [ bju ziz] (v.) = pers. III sg. prez. to abuse (vezi abuse)

accede [ k si d] (v.) = a consim i, a accepta; a ajunge la/a ocupa o pozi ie

exceed [ k si d] (v.) = a dep i, a întrece;

axseed [ æk si d ] (s.); (bot.) =

m

z riche

38

accent [ æks( )nt] (s.) = accent, subliniere, scoatere în eviden

accent [æk sent] (v.)

= a accentua, a

sublinia, a scoate în eviden

accents [ æks( )nts] (s.) = pl. accent (vezi accent)

accents [æk sents] (v.) = pers. III sg. prez. to accent (vezi accent)

accept [ k sept] (v.) = a accepta, a admite, a fi de acord; a lua asupra sa; a recunoa te, a primi, a- i asuma r spunderea pentru

except [ k sept] (v.) = a excepta; (loc. prep.) = cu excep ia

accepter [ k sept :] (s.) = persoan care accept ceva

acceptor [ k sept :] (s.); (chim.; el.) = acceptor, element/substan care se poate combina cu o alta sau cu o particul ; (teh.) = circuit care combin inductan i capacitan într-o anumit serie, astfel încât s fie în rezonan cu o anumit frecven ; (fin.) = persoan care accept o cambie

acceptor > vezi > accepter

 

access [ ækses] (s.) = acces, intrare;

access [ ækses] (v.) = a accesa, a avea acces la;

permisiune

axis [ æksis] (s.) = ax; ax ;

(teh.) = osie

excess [ik ses] (s.) = exces; abuz; surplus, prisos;

assess [ ses] (v.) = a aprecia, a evalua, a estima;

outburst [ a t b (r)st] (s.) = acces, izbucnire, ie ire emo ional

39

accesses [ æksesiz] (s.) = pl. access

accesses [ æk sesiz] (v.) = pers. III sg. prez. to access (vezi access);

(vezi access)

assesses [ sesiz] (v.) = pers. III sg. prez. to assess (vezi access/assess);

excesses [ik sesiz] (s.) = pl. excess (vezi access/ excess)

accidence [ æks d( )ns] (s.) = elemente de baz ; rudimente; (gram.) = flexiune în morfologie

accidents [ æks d( )nts] (s.) = accidente; întâmpl ri

accidents > vezi > accidence

 

acclamation [ækl me ( )n] (s.) = aclama ii, ova ii, aplauze

acclimation [ækl me ( )n] (s.) = aclimatizare; adaptare

acclimation > vezi > acclamation

 

actually [ ækt u li] (adv.) = de fapt, cu adev rat, realmente; de-a binelea

presently [ prez( )ntli] (adv.) = acum, chiar acum, imediat, îndat

ad [æd] (s.) = anun publicitar, reclam ; (presc.) advertisement (vezi announcement)

add [æd] (v.) = a ad uga, a aduna

adapt [ dæpt] (v.) = a (se) adapta

adept [ dept] (adj.) = priceput; expert, specialist;

adept [ ædept] (s.) = adept, partizan, sus in tor al unei idei etc.;

adopt [ d pt] (v.) = a

adopta

add > vezi > ad

 

addict [ æd kt] (s.) = vicios, rob al unei patimi, p tima

addict [ dikt] (v.) = a se dedica, a se consacra, a se închina; a se deda unui viciu, a c dea în patima (+ cazul

genitiv)

addicts [ æd kts] (s. pl.) = vicio i,

addicts [ dikts] (v.) = pers III sg. prez. to addict (vezi addict)

p

tima i

addition [ d ( )n] (s.) = opera ie de adunare/însumare/ad ugare; adaos

edition [e d ( )n] (s.) = edi ie; editare; tiraj

40

address [ dres / ædres] (s.) = adres

address [ dres] (v.) = a (se) adresa; a aborda o problem /tem /subiect etc.

ade [e d] (s.) = un gen de b utur din citrice, asem n tor cu limonada

aide [e d] (s.) = aghiotant, adjutant, personal ajut tor;

aid [e d] (s.) = ajutor, sprijin, suport; (v.) = a ajuta, a sprijini

adept > vezi > adapt

 

adherence [ d h r ns] (s.) = adeziune, alipire, aderare

adherents [ d h r nts] (s.) = pl. adherent = aderent, adept, suporter al unei cauze/idei etc.;

adhesion [ d hi ( )n] (s.) = aderen ; adeziune; consim mânt; loialitate

adherents > vezi > adherence

 

adhesion > vezi > adherence

 

adolescence [ æd les( )ns] (s.) = adolescen

adolescents [ æd les( )nts] (s.) = pl. adolescent = adolescent

adolescents > vezi > adolescence

 

adopt > vezi > adapt

 

adulteress [ d lt( )ris] (s.) = femeie adulter

adulterous [ d lt( )r s] (adj.) = referitor la/legat de/având caracter de adulter; extraconjugal

adulterous > vezi > adulteress

 

adventurous [ d vent ( )r s] (adj.) = aventuros, cutez tor, îndr zne ; riscant, primejdios

adventurers [ d vent ( )r (r)z] (s.) = pl. adventurer = aventurier

adverse [ ædv (r)s] (adj.) = contrar; defavorabil; nepl cut; d un tor; negativ

averse (to) [ v (r)s] (adj.) = potrivnic, opus, refractar la/fa de

advert [ ædv (r)t] (s.) = reclam , anun în ziar etc.

to advert [ d v (r)t] (v.) = a- i îndrepta aten ia spre; a aminti, a men iona, a vorbi despre; a face aluzie la

advertisement > vezi > announcement

 

41

adverts [ ædv (r)ts] (s.) = pl. advert (vezi advert)

adverts [ d v (r)ts] (v.) = pers. III sg. prez. to advert (vezi advert)

advice [ d va s] (s.) = sfat/sfaturi, pova /pove e;

advise [ d va z] (v.) = a sf tui, a pov ui, a consilia

advise > vezi > advice

 

advocate [ ædv k t / ædv kit] (s.) = sprijinitor, sus in tor, adept, ap r tor al unei cauze/idei etc.

to advocate [ ædv keit ] (v.) = a pleda în favoarea, a sus ine, a sprijini; a recomanda

aerial > vezi > aerie

 

aerie [ ri] (s.) = cuib de vulturi;

airy [ ri] (adj.) = aerisit; spa ios; (Am.) = dezinvolt;

p s ri de prad ; pui de p s ri de

prad

;

 

locuin construit pe o stânc inaccesibil

eyry [ ri] (s.); (arh.) = aerie;

eyrie [ ri / ai ri] (s.); (Am.) = aerie;