Tania Serban

Sc.postliceala sanitara Christiana

An III Gr.A

Drepturile pacientilor
Una dintre problemele cele mai importante ale unei persoane o constituie sanatatea
proprie. Din acest motiv este logic ca fiecare dintre noi este interesat in mod deosebit sa afle care
ii sunt drepturile de care se bucura in calitate de pacient.
Nu putem afirma ca peisajul legislativ din Romania ne ofera o imagine clara asupra
acestor aspecte. Avem insa posibilitatea de a deduce cateva dintre cele mai importante drepturi
ale pacientilor din modul in care legiuitorul roman si, poate mai ales, Colegiul Medicilor din
Romania inteleg sa contureze obligatiile ce revin medicilor. Ceea ce trebuie sa cunoasca fiecare
pacient este faptul ca toate obligatiile ce revin unui medic din evidenta Colegiului Medicilor din
Romania au aceleasi efecte si pentru studentii in medicina, care asista un medic.
Respectarea vointei pacientilor
Primul, si poate cel mai important drept al pacientului, este dreptul sau de a dispune de
propria persoana. In acest context, trebuie sa retinem ca medicul practician, indiferent de gradul
ierarhic sau de modul de practica, este in serviciul persoanei si nu ii este admisa abdicarea de la
dorinta exprimata de catre bolnav in cunostinta de cauza, vointa bolnavului fiind intotdeauna
respectata, indiferent care ar fi sensul acesteia (inclusiv in sensul indepartarii oricarui medic de
langa pacient).
Aceasta respectare trebuie totusi sa tina seama de limitele posibilului omenesc, tehnic si
moral. Daca bolnavul se afla intr-o stare fizica sau psihica ce nu-i permite exprimarea lucida a
vointei, apropiatii celui suferind trebuie preveniti si informati, cu exceptia imposibilitatii sau a
urgentelor.
Pentru orice activitate medicala (examinarea clinica, examinari functionale, manopere de
diagnostic, tratament medicamentos, fizioterapeutic sau chirurgical de orice fel) se va cere
consimtamantul bolnavului.
Acest consimtamant trebuie exprimat in scris (pe formular sau pe foaie de observatie
clinica) pentru unele manopere de diagnostic si tratament, care comporta risc. Consimtamantul va
fi dat numai dupa lamurirea bolnavului asupra esentei si utilitatii actului recomandat. In situatia
asistarii minorilor sau a persoanelor fara capacitate civila (interzisii judecatoresti): oligofreni,
bolnavi mentali, bolnavi in stare de inconstienta, consimtamantul se va cere ocrotitorilor legali,
daca este posibil.
Medicul si drepturile pacientilor

Tania Serban
Sc.postliceala sanitara Christiana
An III Gr.A
Medicul are obligatia unei conduite ireprosabile pe plan fizic, mental si emotional fata de
bolnav, respectand totdeauna demnitatea acestuia. Exista in acest sens norme legale conform
carora exercitiul profesional nu trebuie realizat impersonal de catre medic, ci incercand stabilirea
unui contact psihic cu pacientul, pentru ca, la nevoie, compatimirea din partea medicului sa nu
para un act formal. Medicul trebuie sa respecte dreptul pacientului in privinta libertatii de alegere
a medicului sau curant si chiar sa usureze aceasta posibilitate.
Dreptul la secretul medical
Pacientii au dreptul la protejarea secretului medical. Medicii nu pot dezvalui nici o
informatie pe care acestia, in calitatea lor de profesionisti, au aflat-o direct sau indirect in legatura
cu viata intima a bolnavului, a familiei, a apartinatorilor, precum si problemele de diagnostic,
prognostic, tratament, circumstante in legatura cu boala si alte diverse fapte, inclusiv rezultatul
autopsiei.
Secretul medical trebuie pastrat si fata de apartinatori, de colegi si cadre sanitare
neinteresate in tratament. Secretul persista si dupa terminarea tratamentului, sau moartea
pacientului.
Mass-media are voie sa intre in unitatile sanitare doar cu acceptul conducerii
administrative, al sefului de sectie, al medicului curant si al pacientului, cu respectarea
confidentialitatii.
Exceptii de la regula secretului medical:
1. Desi secretul medical este obligatoriu, interesul societatii primeaza fata de interesul personal.
Este permisa, asadar, dezvaluirea unor informatii a caror cunoastere este importanta in vederea
prevenirii si combaterii epidemiilor, bolilor venerice, bolilor cu extindere in masa etc.
2. Nu constituie o abatere situatia in care legea sau o curte judecatoreasca obliga medicul
sa dezvaluie aspecte cuprinse in secretul medical. Atentie: politia sau procuratura nu pot inlocui
decizia judecatoreasca.
Dreptul la viata si integritate fizica
Medicul trebuie sa incerce reducerea suferintei bolnavului incurabil, sa asigure
demnitatea muribundului. Atentatul la viata embrionului uman, prin intreruperea de sarcina, nu
poate fi practicat decat in cazurile si in conditiile prevazute de lege. Este important sa cunoastem
ca orice medic este liber sa refuze - fara explicatii - cererea de intrerupere voluntara a sarcinii. De
asemenea, nici o mutilare nu poate fi practicata fara motiv medical evident si foarte serios, in
afara unei urgente necesare pentru salvarea vietii unui pacient. Prin actele sale profesionale, de
investigare sau terapeutice, medicul nu trebuie sa supuna bolnavul nici unui risc nejustificat.
Interdictia eutanasiei - medicul nu are dreptul sa provoace moartea unui pacient in mod
deliberat, act ce constituie o crima, chiar daca acest lucru a fost cerut insistent de un bolnav

Tania Serban
Sc.postliceala sanitara Christiana
An III Gr.A
perfect constient. Este interzisa cu desavarsire eutanasia, adica utilizarea unor substante sau
mijloace apte de a provoca decesul unui bolnav, indiferent de gravitatea si prognosticul bolii.
Medicul nu are dreptul nici sa inlesneasca sinuciderile sau autovatamarile prin sfaturi,
imprumutarea de instrumente, el fiind obligat sa refuze orice explicatie sau ajutor in acest sens.
Dreptul la acordarea asistentei medicale
Medicul care se afla in prezenta unui bolnav sau ranit in pericol are obligatia sa-i acorde
asistenta la nivelul posibilitatilor momentului si locului, sau sa se asigure ca pacientul in cauza
primeste ingrijirile necesare.
In caz de calamitati naturale sau accidentari in masa (naufragii, accidente rutiere sau
aviatice, accidente nucleare), medicul este obligat sa acorde asistenta medicala necesara, chiar sasi ofere de bunavoie serviciile sale medicale imediat ce a luat cunostinta despre eveniment.
Medicul poate refuza ingrijirile sale din motive personale sau profesionale, cu exceptia
urgentelor, asigurandu-se ca bolnavul are acces la alte surse de ingrijire, dar fara sa intrerupa
continuitatea ingrijirilor incepute de el insusi.
Prestarea serviciilor medicale
Medicul nu poate trata fara examinare medicala prealabila, efectuata personal. De
asemenea, nu poate utiliza aparate de diagnostic sau tratament pentru utilizarea carora nu are
pregatire sau suficienta practica.
Personalul medical este obligat sa urmareasca bolnavul intrat in tratamentul sau pana la
insanatosirea acestuia sau pana la trecerea in ingrijirea altui medic.
In caz de pericol de moarte, medicul va ramane langa bolnav atat timp cat este nevoie de
ajutorul sau.
Bolnavul nevindecabil are dreptul de a fi tratat cu aceeasi grija si atentie ca si cei care au
sanse de vindecare.
Doctorul poate exercita o activitate medicala, doar daca are pregatire si practica
suficienta. Sunt exceptate situatiile in care intervine un pericol grav, care nu poate fi inlaturat
altfel.
Medicul va informa bolnavul asupra bolii, starii bolnavului, tratamentului necesar si a
sanselor de insanatosire. Va evita sa trezeasca, prin comportamentul lui, imaginea unei boli mai
grave decat este ea in realitate.