Sunteți pe pagina 1din 10

INFECII ORO-MAXILO-FACIALE

1. n diagnosticul diferenial al adenitei acute parotidiene nu intr:


A. Tumorile de parotid
B. Boala Hodgkin *
C. Supuraiile articulaiei temporomandibulare
D. Parotiditele acute
E. Abcesul spaiului parotidian.
pag. 278-279
2. Clasificarea osteomielitelor dup Laskin nu cuprinde:
A. Osteomielitele supurate acute
B. Osteomielitele supurate cronice
C. Osteoperiostitele *
D. Osteomielitele nesupurate
E. Osteomielitele dup infecii specifice.
pag. 282
3. Semnele radiologice de osteomielita acuta supurata apar dup un interval aproximativ de:
A. O sptmn *
B. Dou sptmni
C. Trei sptmni
D. O lun
E. ase sptmni.
pag. 282
4. Imaginea radiologic n osteomielita supurat acut poate fi:
A. Os marmorat *
B. Osteoliz la marginea alveolar cu aspect concav
C. Miez de pine *
D. Sarcofag *
E. Os ros de oareci.
pag. 282
5. Actinomicoza cervicofacial poate avea debut:
A. Subacut
B. Acut *
C. Supraacut
D. Cronic *
E. Fulminant.
pag. 285

6. Actinomicetele sunt germeni:


A. Gram pozitivi *
B. Gram negativi
C. Anaerobi *
D. Aerobi
E. Facultativ anaerobi. *
pag. 285

7. n perioada de stare a actinomicozei cervicofaciale se ntlnesc urmtoarele tipuri de leziuni:


A. Ulceraie
B. Nodul *
C. Gom
D. Abces *
E. Fistul. *
pag. 285
8. Stadiul primar al sifilisului se caracterizeaz prin:
A. Sifilide
B. Tuberculi
C. Micropoliadenopatie
D. Gome
E. ancru sifilitic. *
pag. 287
INFECII ORO-MAXILO-FACIALE

pag. 242-268 i 270-288


1. Incizia plasat n anul mandibulolingual la nivelul bombrii maxime se face doar n cazul:
A. Abcesul spaiului corpului mandibular
B. Abcesul spaiului genian
C. Abcesul submandibular cu evoluie n recesus *
D. Adenita submandibular acut supurat
E. Abcesul de spaiu bucal.
pag. 258
2. Spaiul sublingual este delimitat anterior de:
A. Muchii geniogloi
B. Muchii geniohioidieni
C. Muchiul milohioidian
D. Faa intern a arcului mentonier *
E. Mucoasa sublingual.
pag. 259
3. Diagnosticul diferenial al abcesului de spaiu sublingual nu se face cu:
A. Ranula
B. Warthonita i periwarthonita
C. Abcesul de spaiu paramandibular *
D. Abcesul spaiului submandibular
E. Flegmonul difuz al planeului bucal.
pag. 259
4. Dintre spaiile fasciale secundare fac parte:
A. Spaiul maseterin *
B. Spaiul submentonier
C. Spaiul pterigomandibular *
D. Spaiul temporal superficial i profound *
E. Spaiul sublingual.
pag. 246

5. Spaiul masticator este format din:


A. Spaiul maseterin *
B. Spaiul prevertebral
C. Spaiul pterigomandibular *
D. Spaiul temporal *
E. Spaiul laterofaringian.
pag. 261

6. Semnul funcional dominant n abcesul de spaiu maseterin l constituie:


A. Tumefacia la nivelul unghiului mandibular
B. Tumefacia la nivelul arcadei temporozigomatice
C. Edemul temporal
D. Tegumente congestionate i lucioase la nivel maseterin
E. Trismusul intens. *
pag. 262
7. Delimitarea lateral a spaiului pterigomandibular este dat de:
A. Muchiul pterigoidian intern
B. Faa intern a ramului mandibular *
C. Muchiul pterigoidian lateral
D. Chinga pterigomaseterin
E. Rafeul pterigomandibular.
pag. 263
8. Spaiul parafaringian este submprit n:
A. Spaiul pterigoidian lateral
B. Spaiul stilomastoidian
C. Spaiul laterofaringian *
D. Spaiul retrofaringian *
E. Spaiul prevertebral. *
pag. 265

INFECII ORO-MAXILO-FACIALE
pag. 242-268 i 270-288
1. Diagnosticul diferenial al infeciilor odontogene de spaiu genian se face cu urmtoarele entiti clinice,
mai puin una:
a) Celulita genian dat de Haemophilus influenzae
b) Tumora de parotid
c) Flegmonul difuz hemifacial
d) Adenita genian supurat
e) Chistul sebaceu genian suprainfectat
R: b (pag. 252)
2. Delimitarea superioar a spaiului infratemporal este dat de:
a) Muchiul temporal
b) Inseria inferioar a muchiului pterigoidian lateral

c) Tuberozitatea maxilarului
d) Baza craniului
e) Inseria superioar a muchiului pterigoidian lateral
R: d (pag. 255)
3. Delimitarea inferioar a spaiului submandibular este dat de:
a) Muchiul milohioidian
b) Muchiul hioglos
c) Muchiul stiloglos
d) Osul hioid
e) Burta anterioar a digastricului
R: d (pag. 257)
4. Spaiul sublingual este delimitat anterior de:
a) Muchii geniogloi
b) Muchii geniohioidieni
c) Muchiul milohioidian
d) Faa intern a arcului mentonier
e) Mucoasa sublingual
R: d (pag. 259)
5. Dintre spaiile fasciale secundare fac parte:
a) Spaiul maseterin
b) Spaiul submentonier
c) Spaiul pterigomandibular
d) Spaiul temporal superficial i profund
e) Spaiul sublingual
R: a, c, d (pag. 246)

6. Spaiul parafaringian este submprit n:


a) Spaiul pterigoidian lateral
b) Spaiul stilomastoidian
c) Spaiul laterofaringian
d) Spaiul retrofaringian
e) Spaiul prevertebral
R: c, d, e (pag. 265)
7. Compartimentul posterior al spaiului laterofaringian cuprinde urmtoarele elemente, mai puin unul:
a) Vena jugular intern
b) Prelungirea faringian a glandei parotide
c) Artera carotid intern
d) Nervul cranian IX
e) Nervul cranian XII
R: b (pag. 265)
8. Angina Ludwig este denumirea sub care mai este cunoscut:
a) Flegmonul amigdalian
b) Flegmonul hemifacial
c) Flegmonul retrofaringian
d) Flegmonul planeului bucal
e) Flegmonul laterofaringian

R: d (pag. 270)
9. Semnele radiologice de osteomielita acuta supurata apar dup un interval aproximativ de:
a) O sptmn
b) Dou sptmni
c) Trei sptmni

d) O lun
e) ase sptmni
R: a (pag. 282)
10. Actinomicoza cervicofacial poate avea debut:
a) Subacut
b) Acut
c) Supraacut
d) Cronic
e) Fulminant
R: b, d (pag. 285)
11. Stadiul primar al sifilisului se caracterizeaz prin:
a) Sifilide
b) Tuberculi
c) Micropoliadenopatie
d) Gome
e) ancru sifilitic
R. e (pag. 287)
12. La nivelul oaselor maxilare se descriu urmtoarele entiti patologice ale sifilisului n stadiul teriar:
a) ancru
b) Sifiloame circumscrise
c) Sifiloame difuze
d) Sifilide
e) Goma maxilar
R: b, c, e (pag. 287)

INFECTII ORO-MAXILO-FACIALE
(1, pag. 242-268, 270-288)
1. Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale este:
A. Specifica - NU
B. Nespecifica -DA
C. Mixta -DA
D. Compusa doar din germeni anaerobi -NU
E. Polimorfa -DA
Pag. 242
2. Infectiile specifice sunt reprezentate de :
A. infectiile spatiilor fasciale primare-NU
B. infectiile spatiilor fasciale secundare -NU
C. supuratiile difuze -NU
D. actinomicoza- DA
E. supuratiile circumscrise -NU

Pag. 246
3. Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va realiza:
A. per primam -NU
B. per secundam -DA
C. dupa sutura intradermica -NU
D. dupa sutura in planuri anatomice -NU
E. Dupa sutra de pozitie
Pag 246
4. Flegmonul este o supuratie difuza in care:
A. exista o colectie supurata -NU
B. sint prezente sfacele si bule gazoase -DA
C. nu este modificata temperatura corporala -NU
D. valoarea procalcitoninei este normala - NU
E. apare constant poliuria- NU
Pag. 245
5. In abcesul spatiului vestibular, faza subperiostala este dominata:
A. de congestia tegumentului -NU
B. de febra inalta -NU
C. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal- DA
D. de dureri intense -DA
E. stare generala intens alterata -NU
Pag 247

6. Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu:


A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare -DA
B. alveolita postextractionala -NU
C. abcesul palatinal -NU
D. fibromatozele gingivale localizate -NU
E. chistul de maxilar suprainfectat -DA
Pag. 247
7. In infectiile spatiului genian, examenul clinic obiectiveaza:
A. tumefactie discreta -NU
B. deglutitie imposibila -NU
C. tegumente acoperitoare destinse si lucioase -DA
D. torticolis -NU
E. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier -NU
Pag. 252
8. Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face cu:
A. tumorile suprainfectate ale glandei parotide -NU
B. abcesul vestibular de la molarul 1 superior -NU
C. abcesul spatiului genian - NU
D. nevralgiile de trigemen -DA
E. pericoronarita molarului 3 inferior -NU
Pag. 256

9.Flegmonul de planseu bucal poate determina:


A. Tromboza septica a sinusurilor craniene -DA
B. Meningita septica -DA
C. Pareza de facial -NU
D. Mediastinita acuta -DA
E. Gangrena pulmonara -DA
Pag.271
10.Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele spatii:
A. Laterofaringian -NU
B. Infratemporal - DA
C. Sinusul maxilar -DA
D. Mentonier NU
E. Submandibular -DA
Pag. 272
11.Fasciita necrozanta:
A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi -DA
B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba -NU
C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna -NU
D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice -NU
E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta - DA
Pag. 273
12.Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu :
A. Adenopatii cervicale suprainfectate -DA
B. Tumori benigne ale glandelor salivare -NU
C. Supuratii difuze -DA
D. Lipomatoza cervicala -NU
E. Tumori maligne suprainfectate- DA
Pag. 274
13.Abcesul cerebral
A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene -NU
B. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana -NU
C. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast -DA
D. Tratamentul este specific neurochirurgical -DA
E. Evolueaza spre septicemie -NU
Pag 276
14.Osteoperiostita
A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata -DA
B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita -DA
C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic -NU
D. Tratamentul consta in sechestrectomie -NU
E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea capacitatii de aparare a organismului -DA
Pag 281
15.Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin include:
A. Osteomielite supurate, acute sau cornice -DA
B. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen -NU

C. Osteomielite dupa infectii specifice -DA


D. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen -DA
E. Osteomielita radionecrotica -NU
Pag 282
16.Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu:
A. Tumori benigne osoase -DA
B. Infectii nespecifice osoase -NU
C. Tumori maligne osoase DA
D. Displazia fibroasa -DA
E. Supuratii periosoase -DA
Pag. 283

17.Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF:


A. Este o infectie contagioasa nespecifica -NU
B. Evolueaza in mai multe stadii -DA
C. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome -DA
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice specifice- DA
E. Tratamentul este chirurgical- DA
Pag. 287
18.Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala,se stabileste:
A. In urma examenului clinic -DA
B. Pe baza IDR la tuberculina -DA
C. Punctie cu inoculare pe medii de cultura -NU
D. Examen RMN -NU
E. Lavaj bronho-alveolar -NU
Pag. 288
19.Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt:
A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul gravitational- DA
B. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab vascularizate -NU
C. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice afectate -DA
D. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical -DA
E. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional -NU
Pag 245
20. Cauzele supuratiilor spatiului infratemporal sunt:
A. Punctii sinusale gresit efectuate - DA
B. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori- DA
C. Punctii septice la spina Spix -NU
D. Difuzarea infectiei din spatiul mentonier -NU
E. Difuzare infectiilor din spatiile vecine - DA
Pag. 255
21.Spatiul submandibular este delimitat de :
A. Medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos -DA
B. Inferior: tegument si platisma -NU
C. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. stilohioidian - NU
D. Superior: mandibula, m milohioidian, m maseter - DA

E. Posterior: pintecele posterior al digastricului, m stilohioidian -DA


Pag 257
22.Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face cu:
A. Litiaza submandibulara supurata -NU
B. Abcesul spatiului submandibular -DA
C. Warthonita, periwarthonita -DA
D. Tumorile chistice de planseu bucal -DA
E. Flegmonul difuz al planseului bucal -DA
Pag 259
23.Spatiul parafaringian este subimpartit in :
A. Spatiul laterofaringian -DA
B. Spatiul prevertebral -DA
C. Spatiul pterigomaxilar -NU
D. Spatiul retrofaringian -DA
E. Spatiul pterigomandibular -NU
Pag 265
24.Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu:
A. Flegmonul amigdalian -DA
B. Flegmonul pterigomandibular -NU
C. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus -DA
D. Abcesul planseului bucal -NU
E. Tumorile laterofaringiene -DA
Pag 266
25.Spatiul retrofaringian este delimitat de :
A. Medial: spatiul prevertebral -NU
B. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala -DA
C. Superior: baza craniului -DA
D. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul -NU
E. Anterior:peretele posterior al faringelui -DA
Pag 266
26.Flegmonul planseului bucal:
A. Se mai numeste angina Ludwig -DA
B. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile sublinguale, spatiul submentonier -DA
C. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical, genian, spatiul maseterin -NU
D. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul spatiului pterigomandibular -NU
E. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale molarilor de minte
superiori -NU
Pag 270
27.Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin:
A.Colectie difuza NU
B.Colectie bine delimitata DA
C.Prezinta la periferie fenomenul de periadenita DA
D.Tegumentele acoperitoare sunt congestive DA
E.Starea generala nu este alterata -NU
Pag 278
28.Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu:

A. Tumorile de parotida -DA


B. Chistul sebaceu supurat -NU
C. Abcesul spatiului parotidian -DA
D. Artita cronica temporo mandibulara -NU
E. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata -NU
Pag 278-279
29.Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici:
A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri -NU
B. Este nedureroasa -DA
C. Ganglionii sunt fermi si mobili -DA
D. Se insoteste de febra, splenomegalie -NU
E. Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau IgM -NU
Pag. 279,280
30.Sifilisul tertiar
A. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide
B. Se insoteste de adenopatie
C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gome
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a reactiilor serologice specifice
E. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamini
Pag 287

S-ar putea să vă placă și