Sunteți pe pagina 1din 13

Parlamentul Romniei

Legea nr 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului .


CAPITOLUL I
Dispozitii generale si definitii
Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementeaza cadrul legal privind respectarea, promovarea si
garantarea drepturilor copilului.
(2) Autoritatile publice, organismele private autorizate, precum si persoanele fizice si
persoanele juridice responsabile de protectia copilului sunt obligate sa respecte, sa promoveze si
sa garanteze drepturile copilului stabilite prin Constitutie si lege, n concordanta cu prevederile
Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificata prin Legea nr.
18/1990, republicata, si ale celorlalte acte internationale n materie la care Romnia este parte.
Art. 2. - (1) Prezenta lege, orice alte reglementari adoptate n domeniul respectarii si promovarii
drepturilor copilului, precum si orice act juridic emis sau, dupa caz, ncheiat n acest domeniu se
subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
(2) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv n legatura cu drepturile si
obligatiile ce revin parintilor copilului, altor reprezentanti legali ai sai, precum si oricaror persoane
carora acesta le-a fost plasat n mod legal.
(3) Principiul interesului superior al copilului va prevala n toate demersurile si deciziile care
privesc copiii, ntreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si n
cauzele solutionate de instantele judecatoresti.
(4) Persoanele prevazute la alin. (3) sunt obligate sa implice familia n toate deciziile, actiunile
si masurile privitoare la copil si sa sprijine ngrijirea, cresterea si formarea, dezvoltarea si
educarea acestuia n cadrul familiei.
Art. 3. - De dispozitiile prezentei legi beneficiaza:
a) copiii cetateni romni aflati pe teritoriul Romniei;
b) copiii cetateni romni aflati n strainatate;
c) copiii fara cetatenie aflati pe teritoriul Romniei;
d) copiii care solicita sau beneficiaza de o forma de protectie n conditiile reglementarilor legale
privind statutul si regimul refugiatilor n Romnia;
e) copiii cetateni straini aflati pe teritoriul Romniei, n situatii de urgenta constatate, n conditiile
prezentei legi, de catre autoritatile publice romne competente.
Art. 4. - n sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) copil - persoana care nu a mplinit vrsta de 18 ani si nu a dobndit capacitatea deplina de
exercitiu, n conditiile legii;
b) familie - parintii si copiii acestora;
c) familie extinsa - copilul, parintii si rudele acestuia pna la gradul IV inclusiv;
d) familie substitutiva - persoanele, altele dect cele care apartin familiei extinse, care, n
conditiile legii, asigura cresterea si ngrijirea copilului;
e) planul individualizat de protectie - documentul prin care se realizeaza planificarea
serviciilor, prestatiilor si a masurilor de protectie speciala a copilului, pe baza evaluarii
psihosociale a acestuia si a familiei sale, n vederea integrarii copilului care a fost separat de
familia sa ntr-un mediu familial stabil permanent, n cel mai scurt timp posibil;
f) planul de servicii - documentul prin care se realizeaza planificarea acordarii serviciilor si a
prestatiilor, pe baza evaluarii psihosociale a copilului si a familiei, n vederea prevenirii separarii
copilului de familia sa;
g) reprezentant legal al copilului - parintele sau persoana desemnata potrivit legii sa exercite
drepturile si sa ndeplineasca obligatiile parintesti fata de copil;
h) A.N.P.D.C. - Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului;
i) C.P.C. - comisia pentru protectia copilului;
j) D.G.A.S.P.C. - directia generala de asistenta sociala si protectia copilului;
k) S.P.A.S. - serviciul public de asistenta sociala;
l) O.R.A. - Oficiul Romn pentru Adoptii.
Art. 5. - (1) Copiii au dreptul la protectie si asistenta n realizarea si exercitarea deplina a
drepturilor lor, n conditiile prezentei legi.

(2) Raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului revine n primul rnd
parintilor, acestia avnd obligatia de a-si exercita drepturile si de a-si ndeplini obligatiile fata de
copil tinnd seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.
(3) n subsidiar, responsabilitatea revine colectivitatii locale din care fac parte copilul si familia
sa. Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a sprijini parintii sau, dupa caz, alt
reprezentant legal al copilului n realizarea obligatiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltnd si
asigurnd n acest scop servicii diversificate, accesibile si de calitate, corespunzatoare nevoilor
copilului.
(4) Interventia statului este complementara; statul asigura protectia copilului si garanteaza
respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifica realizata de institutiile statului si de
autoritatile publice cu atributii n acest domeniu.
Art. 6. - Respectarea si garantarea drepturilor copilului se realizeaza conform urmatoarelor
principii:
a) respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) egalitatea sanselor si nediscriminarea;
c) responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor
parintesti;
d) primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea drepturilor
copilului;
e) descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, interventia multisectoriala si parteneriatul
dintre institutiile publice si organismele private autorizate;
f) asigurarea unei ngrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare copil;
g) respectarea demnitatii copilului;
h) ascultarea opiniei copilului si luarea n considerare a acesteia, tinnd cont de vrsta si de
gradul sau de maturitate;
i) asigurarea stabilitatii si continuitatii n ngrijirea, cresterea si educarea copilului, tinnd cont de
originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica, n cazul luarii unei masuri de protectie;
j) celeritate n luarea oricarei decizii cu privire la copil;
k) asigurarea protectiei mpotriva abuzului si exploatarii copilului;
l) interpretarea fiecarei norme juridice referitoare la drepturile copilului n corelatie cu ansamblul
reglementarilor din aceasta materie.
Art. 7. - Drepturile prevazute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fara nici o
discriminare, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta opinie, de
nationalitate, apartenenta etnica sau origine sociala, de situatia materiala, de gradul si tipul unei
deficiente, de statutul la nastere sau de statutul dobndit, de dificultatile de formare si dezvoltare
sau de alt gen ale copilului, ale parintilor ori ale altor reprezentanti legali sau de orice alta
distinctie.
CAPITOLUL II
Drepturile copilului
SECTIUNEA 1
Drepturi si libertati civile
Art. 8. - (1) Copilul are dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii sale.
(2) Copilul este nregistrat imediat dupa nastere si are de la aceasta data dreptul la un nume,
dreptul de a dobndi o cetatenie si, daca este posibil, de a-si cunoaste parintii si de a fi ngrijit,
crescut si educat de acestia.
(3) Parintii aleg numele si prenumele copilului, n conditiile legii.
(4) Copilul are dreptul de a-si pastra cetatenia, numele si relatiile de familie, n conditiile
prevazute de lege, fara nici o ingerinta.
(5) Daca se constata ca un copil este lipsit, n mod ilegal, de elementele constitutive ale
identitatii sale sau de unele dintre acestea, institutiile si autoritatile publice sunt obligate sa ia de
urgenta toate masurile necesare n vederea restabilirii identitatii copilului.
Art. 9. - (1) n scopul realizarii dreptului prevazut la art. 8 alin. (1), unitatile sanitare care au n
structura sectii de nou-nascuti si/sau de pediatrie au obligatia de a angaja un asistent social sau,
dupa caz, de a desemna o persoana cu atributii de asistenta sociala.

(2) n vederea stabilirii identitatii copilului parasit sau gasit ori a parintilor acestuia, organele de
politie competente au obligatia de a desemna una sau mai multe persoane responsabile cu
realizarea demersurilor ce le revin, potrivit legii, pentru nregistrarea nasterii copilului.
Art. 10. - (1) Certificatul medical constatator al nasterii, att pentru copilul nascut viu, ct si
pentru copilul nascut mort, se ntocmeste n termen de 24de ore de la nastere.
(2) Raspunderea pentru ndeplinirea obligatiei prevazute la alin. (1) revine medicului care a
asistat sau a constatat nasterea si medicului sef de sectie.
(3) Cnd nasterea a avut loc n afara unitatilor sanitare, medicul de familie avnd cabinetul
nregistrat n raza teritoriala unde a avut loc nasterea este obligat ca, la cererea oricarei
persoane, n termen de 24 de ore, sa constate nasterea copilului, dupa care sa ntocmeasca si sa
elibereze certificatul medical constatator al nasterii copilului, chiar daca mama nu este nscrisa pe
lista cabinetului sau.
Art. 11. - (1) n situatia n care copilul este parasit de mama n maternitate, unitatea medicala
are obligatia sa sesizeze telefonic si n scris directia generala de asistenta sociala si protectia
copilului si organele de politie, n termen de 24 de ore de la constatarea disparitiei mamei.
(2) n termen de 5 zile de la sesizarea prevazuta la alin. (1), se ntocmeste un proces-verbal de
constatare a parasirii copilului, semnat de reprezentantul directiei generale de asistenta sociala si
protectia copilului, reprezentantul politiei si al maternitatii; cnd starea de sanatate a copilului
permite externarea, n baza procesului-verbal, directia generala de asistenta sociala si protectia
copilului va stabili masura plasamentului n regim de urgenta pentru copil.
(3) n termen de 30 de zile de la ntocmirea procesului-verbal, politia este obligata sa
ntreprinda verificarile specifice privind identitatea mamei si sa comunice rezultatul acestor
verificari directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului.
(4) n situatia n care mama este identificata, directia generala de asistenta sociala si protectia
copilului va asigura consilierea si sprijinirea acesteia n vederea realizarii demersurilor legate de
ntocmirea actului de nastere.
(5) n situatia n care, n urma verificarilor efectuate de politie, nu este posibila identificarea
mamei, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului transmite serviciului public de
asistenta sociala n a carui raza administrativ-teritoriala s-a produs nasterea dosarul cuprinznd
certificatul medical constatator al nasterii, procesul-verbal prevazut la alin. (2), dispozitia de
plasament n regim de urgenta si raspunsul politiei cu rezultatul verificarilor.
(6) n termen de 5 zile de la primirea documentatiei prevazute la alin. (5), serviciul public de
asistenta sociala are obligatia de a obtine dispozitia de stabilire a numelui si prenumelui copilului,
n conformitate cu prevederile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, cu modificarile
ulterioare, si de a face declaratia de nregistrare a nasterii la serviciul de stare civila competent.
(7) Dupa nregistrarea nasterii copilului, serviciul public de asistenta sociala are obligatia de a
transmite directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului actul de nregistrare a
nasterii copilului.
Art. 12. - (1) n situatia copilului gasit, precum si a celui parasit de parinti n alte unitati sanitare,
a carui nastere nu a fost nregistrata, obligatia de a realiza demersurile prevazute de lege pentru
nregistrarea nasterii copilului revine serviciului public de asistenta sociala n a carui raza
administrativ-teritoriala a fost gasit sau parasit copilul.
(2) Expertiza medico-legala necesara pentru nregistrarea nasterii copilului este gratuita.
Art. 13. - (1) Unitatile sanitare, unitatile de protectie sociala, serviciile de ngrijire de tip
rezidential, entitatile fara personalitate juridica, alte persoane juridice, precum si persoane fizice,
care interneaza sau primesc n ngrijire femei gravide ori copii care nu poseda acte pe baza
carora sa li se poata stabili identitatea, sunt obligate sa anunte, n termen de 24 de ore, n scris,
autoritatea administratiei publice locale n a carei raza si au sediul sau, dupa caz, domiciliul, n
vederea stabilirii identitatii lor.
(2) Cel care ia un copil pentru a-l ngriji sau proteja temporar, pna la stabilirea unei masuri de
protectie n conditiile legii, are obligatia de a-l ntretine si, n termen de 48 de ore, de a anunta
autoritatea administratiei publice locale n a carei raza teritoriala si are sediul sau domiciliul.
Art. 14. - (1) Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii,
rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament.

(2) Copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a ntretine relatii personale cu acestea,
precum si cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, n masura n
care acest lucru nu contravine interesului sau superior.
(3) Parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot mpiedica relatiile personale ale
acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata
de familie, dect n cazurile n care instanta decide n acest sens, apreciind ca exista motive
temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului.
Art. 15. - (1) n sensul prezentei legi, relatiile personale se pot realiza prin:
a) ntlniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are, potrivit prezentei legi,
dreptul la relatii personale cu copilul;
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c) gazduirea copilului pe perioada determinata de catre parintele sau de catre alta persoana la
care copilul nu locuieste n mod obisnuit;
d) corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul;
e) transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte persoane care au, potrivit
prezentei legi, dreptul de a mentine relatii personale cu copilul;
f) transmiterea de informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluari medicale sau
scolare, catre parintele sau catre alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu
copilul.
(2) Transmiterea informatiilor prevazute la alin. (1) lit. e) si f) se va face cu respectarea
interesului superior al copilului, precum si a dispozitiilor speciale viznd confidentialitatea si
transmiterea informatiilor cu caracter personal.
Art. 16. - (1) Copilul care a fost separat de ambii parinti sau de unul dintre acestia printr-o
masura dispusa n conditiile legii are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu
ambii parinti, cu exceptia situatiei n care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
(2) Instanta judecatoreasca, lund n considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului,
poate limita exercitarea acestui drept, daca exista motive temeinice de natura a periclita
dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului.
Art. 17. - (1) Copilul ai carui parinti locuiesc n state diferite are dreptul de a ntretine relatii
personale si contacte directe cu acestia, cu exceptia situatiei n care acest lucru contravine
interesului superior al copilului.
(2) Exercitarea dreptului prevazut la alin. (1) va fi facilitata de Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului, n colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, pe baza unei
proceduri aprobate prin ordin comun.
Art. 18. - (1) Copiii nensotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori care nu se gasesc
sub supravegherea legala a unor persoane au dreptul de a li se asigura, n cel mai scurt timp
posibil, rentoarcerea alaturi de reprezentantii lor legali.
(2) Deplasarea copiilor n tara si n strainatate se realizeaza cu nstiintarea si cu acordul ambilor
parinti; orice nentelegeri ntre parinti cu privire la exprimarea acestui acord se solutioneaza de
catre instanta judecatoreasca.
(3) Parintii sau, dupa caz, alta persoana responsabila de supravegherea, cresterea si ngrijirea
copilului sunt obligati sa anunte la politie disparitia acestuia de la domiciliu, n cel mult 24 de ore
de la constatarea disparitiei.
Art. 19. - (1) Misiunile diplomatice si consulare ale Romniei au obligatia de a sesiza Autoritatea
Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului cu privire la copiii cetateni romni aflati n
strainatate care, din orice motive, nu sunt nsotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori nu
se gasesc sub supravegherea legala a unor persoane din strainatate.
(2) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului va lua masurile necesare pentru
ntoarcerea copilului la parinti sau la un alt reprezentant legal, imediat dupa identificarea
acestora. n cazul n care persoanele identificate nu pot sau refuza sa preia copilul, la cererea
Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, tribunalul de la domiciliul copilului sau
Tribunalul Bucuresti, n situatia n care acest domiciliu nu este cunoscut, va dispune plasamentul
copilului ntr-un serviciu de protectie speciala propus de Autoritatea Nationala pentru Protectia
Drepturilor Copilului.
(3) Procedura de ntoarcere a copiilor n tara, de identificare a parintilor sau a altor
reprezentanti legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de ntoarcerea n tara

a acestora, precum si serviciile de protectie speciala, publice sau private, competente sa asigure
protectia n regim de urgenta a copiilor aflati n situatia prevazuta la alin. (1) se stabilesc prin
hotarre a Guvernului.
Art. 20. - (1) Misiunile diplomatice si consulare straine au obligatia de a sesiza Autoritatea
Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Autoritatea pentru Straini despre toate situatiile
n care au cunostinta de copii cetateni straini aflati pe teritoriul Romniei, care, din orice motive,
nu sunt nsotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori nu se gasesc sub supravegherea
legala a unor persoane. n cazul n care autoritatile romne se autosesizeaza, acestea vor
nstiinta de urgenta misiunea straina competenta cu privire la copiii n cauza.
(2) n situatia copiilor prevazuti la alin. (1), Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor
Copilului, pna la definitivarea demersurilor legale ce cad n competenta Autoritatii pentru Straini,
va solicita Tribunalului Bucuresti stabilirea plasamentului copilului ntr-un serviciu de protectie
speciala propus de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.
(3) Masura plasamentului dureaza pna la returnarea copilului n tara de resedinta a parintilor
ori n tara n care au fost identificati alti membri ai familiei dispusi sa ia copilul.
(4) n cazul nereturnarii copilului, acesta beneficiaza de protectia speciala prevazuta n
prezenta lege.
Art. 21. - n vederea aplicarii prevederilor art. 19 si 20 se ncheie tratatele necesare cu statele
sau cu autoritatile statelor vizate, pe baza propunerilor Autoritatii Nationale pentru Protectia
Drepturilor Copilului si ale Ministerului Afacerilor Externe, precum si a altor institutii interesate.
Art. 22. - (1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice si a vietii sale intime, private
si familiale.
(2) Este interzisa orice actiune de natura sa afecteze imaginea publica a copilului sau dreptul
acestuia la viata intima, privata si familiala.
(3) Participarea copilului n vrsta de pna la 14 ani la dezbateri publice n cadrul unor
programe audiovizuale se poate face numai cu consimtamntul scris al acestuia si al parintilor
sau, dupa caz, al altui reprezentant legal.
(4) Copiii nu pot fi folositi sau expusi de catre parinti, reprezentanti legali sau alte persoane
responsabile de cresterea si ngrijirea lor, n scopul de a obtine avantaje personale sau de a
influenta deciziile autoritatilor publice.
(5) Consiliul National al Audiovizualului monitorizeaza modul de derulare a programelor
audiovizuale, astfel nct sa se asigure protectia si garantarea dreptului copilului prevazut la alin.
(1).
Art. 23. - (1) Copilul are dreptul la libertate de exprimare.
(2) Libertatea copilului de a cauta, de a primi si de a difuza informatii de orice natura, care
vizeaza promovarea bunastarii sale sociale, spirituale si morale, sanatatea sa fizica si mentala,
sub orice forma si prin orice mijloace la alegerea sa, este inviolabila.
(3) Parintii sau, dupa caz, alti reprezentanti legali ai copilului, persoanele care au n plasament
copii, precum si persoanele care, prin natura functiei, promoveaza si asigura respectarea
drepturilor copiilor au obligatia de a le asigura informatii, explicatii si sfaturi, n functie de vrsta si
de gradul de ntelegere al acestora, precum si de a le permite sa-si exprime punctul de vedere,
ideile si opiniile.
(4) Parintii nu pot limita dreptul copilului minor la libertatea de exprimare dect n cazurile
prevazute expres de lege.
Art. 24. - (1) Copilul capabil de discernamnt are dreptul de a-si exprima liber opinia asupra
oricarei probleme care l priveste.
(2) n orice procedura judiciara sau administrativa care l priveste copilul are dreptul de a fi
ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a mplinit vrsta de 10 ani. Cu toate acestea,
poate fi ascultat si copilul care nu a mplinit vrsta de 10 ani, daca autoritatea competenta
apreciaza ca audierea lui este necesara pentru solutionarea cauzei.
(3) Dreptul de a fi ascultat confera copilului posibilitatea de a cere si de a primi orice informatie
pertinenta, de a fi consultat, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe
care le poate avea opinia sa, daca este respectata, precum si asupra consecintelor oricarei
decizii care l priveste.
(4) n toate cazurile prevazute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate n considerare si
li se va acorda importanta cuvenita, n raport cu vrsta si cu gradul de maturitate a copilului.

(5) Orice copil poate cere sa fie ascultat conform dispozitiilor alin. (2) si (3). n caz de refuz,
autoritatea competenta se va pronunta printr-o decizie motivata.
(6) Dispozitiile legale speciale privind consimtamntul sau prezenta copilului n procedurile care
l privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea unui curator, n caz de conflict de
interese, sunt si ramn aplicabile.
Art. 25. - (1) Copilul are dreptul la libertate de gndire, de constiinta si de religie.
(2) Parintii ndruma copilul, potrivit propriilor convingeri, n alegerea unei religii, n conditiile legii,
tinnd seama de opinia, vrsta si de gradul de maturitate a acestuia, fara a-l putea obliga sa
adere la o anumita religie sau la un anumit cult religios.
(3) Religia copilului care a mplinit 14 ani nu poate fi schimbata fara consimtamntul acestuia;
copilul care a mplinit vrsta de 16 ani are dreptul sa-si aleaga singur religia.
(4) Atunci cnd copilul beneficiaza de protectie speciala, persoanelor n ngrijirea carora se afla
le sunt interzise orice actiuni menite sa influenteze convingerile religioase ale copilului.
Art. 26. - (1) Copilul are dreptul la libera asociere n structuri formale si informale, precum si
libertatea de ntrunire pasnica, n limitele prevazute de lege.
(2) Autoritatile administratiei publice locale, unitatile de nvatamnt si alte institutii publice sau
private competente iau masurile necesare asigurarii exercitarii corespunzatoare a drepturilor
prevazute la alin. (1).
Art. 27. - (1) Copilul apartinnd unei minoritati nationale, etnice, religioase sau lingvistice are
dreptul la viata culturala proprie, la declararea apartenentei sale etnice, religioase, la practicarea
propriei sale religii, precum si dreptul de a folosi limba proprie n comun cu alti membri ai
comunitatii din care face parte.
(2) Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii asigura si urmareste exercitarea
drepturilor prevazute la alin. (1).
Art. 28. - (1) Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si nu poate fi
supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.
(2) Masurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite dect n acord cu demnitatea copilului,
nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice ori acelea care se afla n legatura cu
dezvoltarea fizica, psihica sau care afecteaza starea emotionala a copilului.
Art. 29. - (1) Copilul are dreptul sa depuna singur plngeri referitoare la ncalcarea drepturilor
sale fundamentale.
(2) Copilul este informat asupra drepturilor sale, precum si asupra modalitatilor de exercitare a
acestora.
SECTIUNEA a 2-a
Mediul familial si ngrijirea alternativa
Art. 30. - (1) Copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai.
(2) Parintii au obligatia sa asigure copilului, de o maniera corespunzatoare capacitatilor n
continua dezvoltare ale copilului, orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a
drepturilor prevazute n prezenta lege.
(3) Parintii copilului au dreptul sa primeasca informatiile si asistenta de specialitate necesare n
vederea ngrijirii, cresterii si educarii acestuia.
Art. 31. - (1) Ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor.
(2) Exercitarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor parintesti trebuie sa aiba n vedere interesul
superior al copilului si sa asigure bunastarea materiala si spirituala a copilului, n special prin
ngrijirea acestuia, prin mentinerea relatiilor personale cu el, prin asigurarea cresterii, educarii si
ntretinerii sale, precum si prin reprezentarea sa legala si administrarea patrimoniului sau.
(3) n cazul existentei unor nentelegeri ntre parinti cu privire la exercitarea drepturilor si
ndeplinirea obligatiilor parintesti, instanta judecatoreasca, dupa ascultarea ambilor parinti,
hotaraste potrivit interesului superior al copilului.
Art. 32. - Copilul are dreptul sa fie crescut n conditii care sa permita dezvoltarea sa fizica,
mentala, spirituala, morala si sociala. n acest scop parintii sunt obligati:
a) sa supravegheze copilul;
b) sa coopereze cu copilul si sa i respecte viata intima, privata si demnitatea;
c) sa informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si sa ia n
considerare opinia acestuia;
d) sa ntreprinda toate masurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor;

e) sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice care exercita atributii n domeniul


ngrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului.
Art. 33. - Copilul nu poate fi separat de parintii sai sau de unul dintre ei, mpotriva vointei
acestora, cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii
judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului.
Art. 34. - (1) Serviciul public de asistenta sociala va lua toate masurile necesare pentru
depistarea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de parintii sai,
precum si pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale parintilor si a violentei n familie.
(2) Orice separare a copilului de parintii sai, precum si orice limitare a exercitiului drepturilor
parintesti trebuie sa fie precedate de acordarea sistematica a serviciilor si prestatiilor prevazute
de lege, cu accent deosebit pe informarea corespunzatoare a parintilor, consilierea acestora,
terapie sau mediere, acordate n baza unui plan de servicii.
Art. 35. - (1) Planul de servicii se ntocmeste si se pune n aplicare de catre serviciul public de
asistenta sociala, organizat la nivelul municipiilor si oraselor, precum si de persoanele cu atributii
de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativteritoriala unde se afla copilul, n urma evaluarii situatiei copilului si a familiei acestuia.
(2) La nivelul municipiului Bucuresti ntocmirea si punerea n aplicare a planului prevazut la alin.
(1) se realizeaza de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul
fiecarui sector.
(3) Planul de servicii se aproba prin dispozitia primarului.
(4) Planul de servicii are ca obiectiv prevenirea separarii copilului de parintii sai. n acest scop
serviciul public de asistenta sociala ori, dupa caz, directia generala de asistenta sociala si
protectia copilului de la nivelul fiecarui sector al municipiului Bucuresti sprijina accesul copilului si
al familiei sale la serviciile si prestatiile destinate mentinerii copilului n familie.
(5) Planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea catre directia generala de asistenta
sociala si protectia copilului a cererii de instituire a unei masuri de protectie speciala a copilului,
numai daca, dupa acordarea serviciilor prevazute de acest plan, se constata ca mentinerea
copilului alaturi de parintii sai nu este posibila.
Art. 36. - (1) Daca exista motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului sunt
primejduite n familie, reprezentantii serviciului public de asistenta sociala ori, dupa caz, ai
directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului
Bucuresti au dreptul sa viziteze copiii la locuinta lor si sa se informeze despre felul n care acestia
sunt ngrijiti, despre sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea, nvatatura si pregatirea lor
profesionala, acordnd, la nevoie, ndrumarile necesare.
(2) Daca, n urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constata ca dezvoltarea fizica, mentala,
spirituala, morala sau sociala a copilului este primejduita, serviciul public de asistenta sociala
este obligat sa sesizeze de ndata directia generala de asistenta sociala si protectia copilului n
vederea luarii masurilor prevazute de lege.
(3) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze instanta
judecatoreasca n situatia n care considera ca sunt ntrunite conditiile prevazute de lege pentru
decaderea, totala sau partiala, a parintilor ori a unuia dintre ei din exercitiul drepturilor parintesti.
Art. 37. - (1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va lua toate masurile
necesare pentru ca parintii decazuti din drepturile parintesti, precum si cei carora le-a fost limitat
exercitiul anumitor drepturi sa beneficieze de asistenta specializata pentru cresterea capacitatii
acestora de a se ocupa de copii, n vederea redobndirii exercitiului drepturilor parintesti.
(2) Parintii care solicita redarea exercitiului drepturilor parintesti beneficiaza de asistenta
juridica gratuita, n conditiile legii.
Art. 38. - Instanta judecatoreasca este singura autoritate competenta sa se pronunte, lund n
considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la:
a) persoana care exercita drepturile si ndeplineste obligatiile parintesti n situatia n care copilul
este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea parintilor sai;
b) modalitatile n care se exercita drepturile si se ndeplinesc obligatiile parintesti;
c) decaderea totala sau partiala din exercitiul drepturilor parintesti;
d) redarea exercitiului drepturilor parintesti.

Art. 39. - (1) Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea parintilor sai sau
care, n vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat n grija acestora are dreptul la
protectie alternativa.
(2) Protectia prevazuta la alin. (1) include instituirea tutelei, masurile de protectie speciala
prevazute de prezenta lege, adoptia. n alegerea uneia dintre aceste solutii autoritatea
competenta va tine seama n mod corespunzator de necesitatea asigurarii unei anumite
continuitati n educarea copilului, precum si de originea sa etnica, religioasa, culturala si
lingvistica.
Art. 40. - (1) Tutela se instituie n situatia n care ambii parinti sunt decedati, necunoscuti,
decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor
parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, precum si n cazul n
care, la ncetarea adoptiei, instanta judecatoreasca hotaraste ca este n interesul copilului
instituirea unei tutele.
(2) Tutela se instituie conform legii de catre instanta judecatoreasca n a carei circumscriptie
teritoriala domiciliaza sau a fost gasit copilul.
Art. 41. - (1) Pot fi tutori persoanele fizice sau sotul si sotia mpreuna, care au domiciliul n
Romnia si nu se afla n vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege.
(2) Persoana fizica sau familia care urmeaza a fi tutore trebuie sa fie evaluata de catre directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului cu privire la garantiile morale si conditiile
materiale pe care trebuie sa le ndeplineasca pentru a primi un copil n ngrijire. Evaluarea se
realizeaza de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul
persoanei sau familiei, acordndu-se prioritate membrilor familiei extinse a copilului.
Art. 42. - (1) Instanta judecatoreasca numeste cu prioritate ca tutore, daca motive ntemeiate nu
se opun, o ruda sau un afin ori un prieten al familiei copilului, n stare sa ndeplineasca aceasta
sarcina.
(2) Persoana fizica, respectiv sotii care urmeaza a fi tutori sunt numiti pe baza prezentarii de
catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului a raportului de evaluare a
acestora. Propunerea se va face tinndu-se seama de relatiile personale, de apropierea
domiciliilor, precum si de opinia copilului.
SECTIUNEA a 3-a
Sanatatea si bunastarea copilului
Art. 43. - (1) Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate pe care o
poate atinge si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru asigurarea
realizarii efective a acestui drept.
(2) Accesul copilului la servicii medicale si de recuperare, precum si la medicatia adecvata starii
sale n caz de boala este garantat de catre stat, costurile aferente fiind suportate din Fondul
national unic de asigurari sociale de sanatate si de la bugetul de stat.
(3) Organele de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritatile administratiei publice
locale, precum si orice alte institutii publice sau private cu atributii n domeniul sanatatii sunt
obligate sa adopte, n conditiile legii, toate masurile necesare pentru:
a) reducerea mortalitatii infantile;
b) asigurarea si dezvoltarea serviciilor medicale primare si comunitare;
c) prevenirea malnutritiei si a mbolnavirilor;
d) asigurarea serviciilor medicale pentru gravide n perioada pre- si postnatala, indiferent daca
acestea au sau nu au calitatea de persoana asigurata n sistemul asigurarilor sociale de
sanatate;
e) informarea parintilor si a copiilor cu privire la sanatatea si alimentatia copilului, inclusiv cu
privire la avantajele alaptarii, igienei si salubritatii mediului nconjurator;
f) dezvoltarea de actiuni si programe pentru ocrotirea sanatatii si de prevenire a bolilor, de
asistenta a parintilor si de educatie, precum si de servicii n materie de planificare familiala;
g) verificarea periodica a tratamentului copiilor care au fost plasati pentru a primi ngrijire,
protectie sau tratament;
h) asigurarea confidentialitatii consultantei medicale acordate la solicitarea copilului;

i) derularea sistematica n unitatile scolare de programe de educatie pentru viata, inclusiv


educatie sexuala pentru copii, n vederea prevenirii contactarii bolilor cu transmitere sexuala si a
graviditatii minorelor.
(4) Parintii sunt obligati sa solicite asistenta medicala pentru a asigura copilului cea mai buna
stare de sanatate pe care o poate atinge si pentru a preveni situatiile care pun n pericol viata,
cresterea si dezvoltarea copilului.
(5) n situatia exceptionala n care viata copilului se afla n pericol iminent ori exista riscul
producerii unor consecinte grave cu privire la sanatatea sau integritatea acestuia, medicul are
dreptul de a efectua acele acte medicale de stricta necesitate pentru a salva viata copilului, chiar
fara a avea acordul parintilor sau al altui reprezentant legal al acestuia.
(6) Vizitele periodice ale personalului medical de specialitate la domiciliul gravidelor si al copiilor
pna la mplinirea vrstei de un an sunt obligatorii, n vederea ocrotirii sanatatii mamei si
copilului, educatiei pentru sanatate, prevenirii abandonului, abuzului sau neglijarii copilului.
Art. 44. - (1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa permita dezvoltarea sa
fizica, mentala, spirituala, morala si sociala.
(2) Parintilor sau, dupa caz, altor reprezentanti legali le revine n primul rnd responsabilitatea
de a asigura, n limita posibilitatilor, cele mai bune conditii de viata necesare cresterii si dezvoltarii
copiilor; parintii sunt obligati sa le asigure copiilor locuinta, precum si conditiile necesare pentru
crestere, educare, nvatatura si pregatirea profesionala.
Art. 45. - (1) Copilul are dreptul de a beneficia de asistenta sociala si de asigurari sociale, n
functie de resursele si de situatia n care se afla acesta si persoanele n ntretinerea carora se
gaseste.
(2) n cazul n care parintii sau persoanele care au, potrivit legii, obligatia de a ntretine copilul
nu pot asigura, din motive independente de vointa lor, satisfacerea nevoilor minime de locuinta,
hrana, mbracaminte si educatie ale copilului, statul, prin autoritatile publice competente, este
obligat sa asigure acestora sprijin corespunzator, sub forma de prestatii financiare, prestatii n
natura, precum si sub forma de servicii, n conditiile legii.
(3) Parintii au obligatia sa solicite autoritatilor competente acordarea alocatiilor, indemnizatiilor,
prestatiilor n bani sau n natura si a altor facilitati prevazute de lege pentru copii sau pentru
familiile cu copii.
(4) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a informa parintii si copiii n legatura
cu drepturile pe care le au, precum si asupra modalitatii de acordare a drepturilor de asistenta
sociala si de asigurari sociale.
Art. 46. - (1) Copilul cu handicap are dreptul la ngrijire speciala, adaptata nevoilor sale.
(2) Copilul cu handicap are dreptul la educatie, recuperare, compensare, reabilitare si integrare,
adaptate posibilitatilor proprii, n vederea dezvoltarii personalitatii sale.
(3) ngrijirea speciala trebuie sa asigure dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau
sociala a copiilor cu handicap. ngrijirea speciala consta n ajutor adecvat situatiei copilului si
parintilor sai ori, dupa caz, situatiei celor carora le este ncredintat copilul si se acorda gratuit, ori
de cte ori acest lucru este posibil, pentru facilitarea accesului efectiv si fara discriminare al
copiilor cu handicap la educatie, formare profesionala, servicii medicale, recuperare, pregatire, n
vederea ocuparii unui loc de munca, la activitati recreative, precum si la orice alte activitati apte
sa le permita deplina integrare sociala si dezvoltare a personalitatii lor.
(4) Organele de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile administratiei
publice locale sunt obligate sa initieze programe si sa asigure resursele necesare dezvoltarii
serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap si ale familiilor acestora n conditii
care sa le garanteze demnitatea, sa le favorizeze autonomia si sa le faciliteze participarea activa
la viata comunitatii.
SECTIUNEA a 4-a
Educatie, activitati recreative si culturale
Art. 47. - (1) Copilul are dreptul de a primi o educatie care sa i permita dezvoltarea, n conditii
nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii sale.
(2) Parintii copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educatiei care urmeaza sa fie data
copiilor lor si au obligatia sa nscrie copilul la scoala si sa asigure frecventarea cu regularitate de
catre acesta a cursurilor scolare.

(3) Copilul care a mplinit vrsta de 14 ani poate cere ncuviintarea instantei judecatoresti de asi schimba felul nvataturii si al pregatirii profesionale.
Art. 48. - (1) Ministerul Educatiei si Cercetarii, ca organ de specialitate al administratiei publice
centrale, precum si inspectoratele scolare si unitatile de nvatamnt, ca institutii ale administratiei
publice locale cu atributii n domeniul educatiei, sunt obligate sa ntreprinda masuri necesare
pentru:
a) facilitarea accesului la educatia prescolara si asigurarea nvatamntului general obligatoriu si
gratuit pentru toti copiii;
b) dezvoltarea de programe de educatie pentru parintii tineri, inclusiv n vederea prevenirii
violentei n familie;
c) organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care nu pot raspunde la cerintele
programei scolare nationale, pentru a nu intra prematur pe piata muncii;
d) organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care au abandonat scoala, n
vederea reintegrarii lor n sistemul national de nvatamnt;
e) respectarea dreptului copilului la timp de odihna si timp liber, precum si a dreptului acestuia
de a participa liber la viata culturala si artistica;
f) prevenirea abandonului scolar din motive economice, lund masuri active de acordare a unor
servicii sociale n mediul scolar, cum sunt: hrana, rechizite, transport si altele asemenea.
(2) n cadrul procesului instructiv-educativ copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de catre
cadrele didactice, de a fi informat asupra drepturilor sale, precum si asupra modalitatilor de
exercitare a acestora. Pedepsele corporale n cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise.
(3) Copilul, personal si, dupa caz, reprezentat sau asistat de reprezentantul sau legal, are
dreptul de a contesta modalitatile si rezultatele evaluarii si de a se adresa n acest sens
conducerii unitatii de nvatamnt, n conditiile legii.
(4) Cadrele didactice au obligatia de a semnala serviciului public de asistenta sociala sau, dupa
caz, directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului cazurile de rele tratamente,
abuzuri sau de neglijare a copiilor.
Art. 49. - (1) Copilul are dreptul la odihna si vacanta.
(2) Copilul trebuie sa beneficieze de timp suficient pentru odihna si vacanta, sa participe n mod
liber la activitati recreative proprii vrstei sale si la activitatile culturale, artistice si sportive ale
comunitatii. Autoritatile publice au obligatia sa contribuie, potrivit atributiilor ce le revin, la
asigurarea conditiilor exercitarii n conditii de egalitate a acestui drept.
(3) Autoritatile publice au obligatia sa asigure, potrivit atributiilor care le revin, locuri de joaca
suficiente si adecvate pentru copii, n mod special n situatia zonelor intens populate.
CAPITOLUL III
Protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv,
de ocrotirea parintilor sai
SECTIUNEA 1
Dispozitii comune
Art. 50. - Protectia speciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor si serviciilor
destinate ngrijirii si dezvoltarii copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai sau
a celui care, n vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat n grija acestora.
Art. 51. - (1) Copilul beneficiaza de protectia speciala prevazuta de prezenta lege pna la
dobndirea capacitatii depline de exercitiu.
(2) La cererea tnarului, exprimata dupa dobndirea capacitatii depline de exercitiu, daca si
continua studiile ntr-o forma de nvatamnt de zi, protectia speciala se acorda, n conditiile legii,
pe toata durata continuarii studiilor, dar fara a se depasi vrsta de 26 de ani.
(3) Tnarul care a dobndit capacitate deplina de exercitiu si a beneficiat de o masura de
protectie speciala, dar care nu si continua studiile si nu are posibilitatea revenirii n propria
familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiaza, la cerere, pe o perioada de pna
la 2 ani, de protectie speciala, n scopul facilitarii integrarii sale sociale. n cazul n care se face
dovada ca tnarului i s-au oferit un loc de munca si/sau locuinta, iar acesta le-a refuzat ori le-a
pierdut din motive imputabile lui, n mod succesiv, prevederile prezentului alineat nu mai sunt
aplicabile.
Art. 52. - Serviciile de protectie speciala sunt cele prevazute la art. 108-110.

Art. 53. - (1) Masurile de protectie speciala a copilului se stabilesc si se aplica n baza planului
individualizat de protectie.
(2) Planul prevazut la alin. (1) se ntocmeste si se revizuieste n conformitate cu normele
metodologice elaborate si aprobate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor
Copilului.
(3) Masurile de protectie speciala a copilului care a mplinit vrsta de 14 ani se stabilesc numai
cu consimtamntul acestuia. n situatia n care copilul refuza sa si dea consimtamntul, masurile
de protectie se stabilesc numai de catre instanta judecatoreasca, care, n situatii temeinic
motivate, poate trece peste refuzul acestuia de a-si exprima consimtamntul fata de masura
propusa.
Art. 54. - (1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului are obligatia de a
ntocmi planul individualizat de protectie imediat dupa primirea cererii de instituire a unei masuri
de protectie speciala sau imediat dupa ce directorul directiei generale de asistenta sociala si
protectia copilului a dispus plasamentul n regim de urgenta.
(2) n situatia copilului pentru care a fost instituita tutela, dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile.
(3) La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protectie se acorda prioritate reintegrarii
copilului n familie sau, daca aceasta nu este posibila, plasamentului copilului n familia extinsa.
Obiectivele planului se stabilesc cu consultarea obligatorie a parintilor si a membrilor familiei
largite care au putut fi identificati.
(4) Planul individualizat de protectie poate prevedea plasamentul copilului ntr-un serviciu de tip
rezidential, numai n cazul n care nu a putut fi instituita tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul
la familia extinsa, la un asistent maternal sau la o alta persoana sau familie, n conditiile prezentei
legi.
Art. 55. - Masurile de protectie speciala a copilului sunt:
a) plasamentul;
b) plasamentul n regim de urgenta;
c) supravegherea specializata.
Art. 56. - De masurile de protectie speciala, instituite de prezenta lege, beneficiaza:
a) copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti
sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati
judecatoreste morti sau disparuti, cnd nu a putut fi instituita tutela;
b) copilul care, n vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat n grija parintilor din
motive neimputabile acestora;
c) copilul abuzat sau neglijat;
d) copilul gasit sau copilul abandonat de catre mama n unitati sanitare;
e) copilul care a savrsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde penal.
Art. 57. - Parintii, precum si copilul care a mplinit vrsta de 14 ani au dreptul sa atace n
instanta masurile de protectie speciala instituite de prezenta lege, beneficiind de asistenta juridica
gratuita, n conditiile legii.
SECTIUNEA a 2-a
Plasamentul
Art. 58. - (1) Plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala, avnd caracter
temporar, care poate fi dispusa, n conditiile prezentei legi, dupa caz, la:
a) o persoana sau familie;
b) un asistent maternal;
c) un serviciu de tip rezidential, prevazut la art. 110 alin. (2) si licentiat n conditiile legii.
(2) Persoana sau familia care primeste un copil n plasament trebuie sa aiba domiciliul n
Romnia si sa fie evaluata de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu
privire la garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie sa le ndeplineasca pentru a primi
un copil n plasament.
Art. 59. - Pe toata durata plasamentului, domiciliul copilului se afla, dupa caz, la persoana,
familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidential care l are n ngrijire.
Art. 60. - (1) Plasamentul copilului care nu a mplinit vrsta de 2 ani poate fi dispus numai la
familia extinsa sau substitutiva, plasamentul acestuia ntr-un serviciu de tip rezidential fiind
interzis.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), se poate dispune plasamentul ntr-un serviciu de tip
rezidential al copilului mai mic de 2 ani, n situatia n care acesta prezinta handicapuri grave, cu
dependenta de ngrijiri n servicii de tip rezidential specializate.
(3) La stabilirea masurii de plasament se va urmari:
a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsa sau la familia substitutiva;
b) mentinerea fratilor mpreuna;
c) facilitarea exercitarii de catre parinti a dreptului de a vizita copilul si de a mentine legatura cu
acesta.
Art. 61. - (1) Masura plasamentului se stabileste de catre comisia pentru protectia copilului, n
situatia n care exista acordul parintilor, pentru situatiile prevazute la art. 56 lit. b) si e).
(2) Masura plasamentului se stabileste de catre instanta judecatoreasca, la cererea directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului:
a) n situatia copilului prevazut la art. 56 lit. a), precum si n situatia copilului prevazut la art. 56
lit. c) si d), daca se impune nlocuirea plasamentului n regim de urgenta dispus de catre directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului;
b) n situatia copilului prevazut la art. 56 lit. b) si e), atunci cnd nu exista acordul parintilor sau,
dupa caz, al unuia dintre parinti, pentru instituirea acestei masuri.
Art. 62. - (1) Drepturile si obligatiile parintesti fata de copil se mentin pe toata durata masurii
plasamentului dispus de catre comisia pentru protectia copilului.
(2) Drepturile si obligatiile parintesti n situatia copilului pentru care nu a putut fi instituita tutela
si pentru care instanta a dispus masura plasamentului sunt exercitate si, respectiv, ndeplinite de
catre presedintele consiliului judetean, respectiv de catre primarul sectorului municipiului
Bucuresti.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), parintii decazuti din drepturile parintesti, precum si
cei carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti
la adoptia copilului lor.
(4) Modalitatea de exercitare a drepturilor si de ndeplinire a obligatiilor parintesti cu privire la
persoana si la bunurile copilului aflat n situatia prevazuta la art. 56 lit. c) si d) si, respectiv, la art.
56 lit. b) si e) se stabileste de catre instanta judecatoreasca.
Art. 63. - Comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta care a dispus plasamentul
copilului va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei lunare a parintilor la ntretinerea
acestuia, n conditiile stabilite de Codul familiei. Sumele astfel ncasate se constituie venit la
bugetul judetului, respectiv la cel al sectorului municipiului Bucuresti de unde provine copilul.
SECTIUNEA a 3-a
Plasamentul n regim de urgenta
Art. 64. - (1) Plasamentul copilului n regim de urgenta este o masura de protectie speciala, cu
caracter temporar, care se stabileste n situatia copilului abuzat sau neglijat, precum si n situatia
copilului gasit sau a celui abandonat n unitati sanitare.
(2) Dispozitiile art. 58-60 se aplica n mod corespunzator.
(3) Pe toata durata plasamentului n regim de urgenta se suspenda de drept exercitiul
drepturilor parintesti, pna cnd instanta judecatoreasca va decide cu privire la mentinerea sau la
nlocuirea acestei masuri si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti. Pe perioada
suspendarii, drepturile si obligatiile parintesti privitoare la persoana copilului sunt exercitate si,
respectiv, sunt ndeplinite de catre persoana, familia, asistentul maternal sau de catre seful
serviciului de tip rezidential care a primit copilul n plasament n regim de urgenta, iar cele
privitoare la bunurile copilului sunt exercitate si, respectiv, sunt ndeplinite de catre presedintele
consiliului judetean, respectiv de catre primarul sectorului municipiului Bucuresti.
Art. 65. - (1) Masura plasamentului n regim de urgenta se stabileste de catre directorul directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului din unitatea administrativ-teritoriala n care se
gaseste copilul gasit sau cel abandonat de catre mama n unitati sanitare ori copilul abuzat sau
neglijat, n situatia n care nu se ntmpina opozitie din partea reprezentantilor persoanelor
juridice, precum si a persoanelor fizice care au n ngrijire sau asigura protectia copilului
respectiv.
(2) Masura plasamentului n regim de urgenta se stabileste de catre instanta judecatoreasca n
conditiile art. 94 alin. (3).

Art. 66. - (1) n situatia plasamentului n regim de urgenta dispus de catre directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului, aceasta este obligata sa sesizeze instanta judecatoreasca
n termen de 48 de ore de la data la care a dispus aceasta masura.
(2) Instanta judecatoreasca va analiza motivele care au stat la baza masurii adoptate de catre
directia generala de asistenta sociala si protectia copilului si se va pronunta, dupa caz, cu privire
la mentinerea plasamentului n regim de urgenta sau la nlocuirea acestuia cu masura
plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului n familia sa. Instanta este
obligata sa se pronunte si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti.
(3) n situatia n care plasamentul n regim de urgenta este dispus de catre instanta
judecatoreasca, aceasta se va pronunta n conditiile art. 94 alin. (4).
SECTIUNEA a 4-a
Supravegherea specializata
Art. 67. - (1) Masura de supraveghere specializata se dispune n conditiile prezentei legi fata de
copilul care a savrsit o fapta penala si care nu raspunde penal.
(2) n cazul n care exista acordul parintilor sau al reprezentantului legal, masura supravegherii
specializate se dispune de catre comisia pentru protectia copilului, iar, n lipsa acestui acord, de
catre instanta judecatoreasca.
SECTIUNEA a 5-a
Monitorizarea aplicarii masurilor de protectie speciala
Art. 68. - (1) mprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala, dispuse
de comisia pentru protectia copilului sau de instanta judecatoreasca, trebuie verificate trimestrial
de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului.
(2) n cazul n care mprejurarile prevazute la alin. (1) s-au modificat, directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze de ndata comisia pentru protectia
copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca, n vederea modificarii sau, dupa caz, a ncetarii
masurii.
(3) Dreptul de sesizare prevazut la alin. (2) l au, de asemenea, parintii sau alt reprezentant
legal al copilului, precum si copilul.
Art. 69. - (1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz,
organismul privat autorizat are obligatia de a urmari modul n care sunt puse n aplicare masurile
de protectie speciala, dezvoltarea si ngrijirea copilului pe perioada aplicarii masurii.
(2) n ndeplinirea obligatiei prevazute la alin. (1) directia generala de asistenta sociala si
protectia copilului sau, dupa caz, organismul privat autorizat ntocmeste, trimestrial sau ori de
cte ori apare o situatie care impune acest lucru, rapoarte privitoare la evolutia dezvoltarii fizice,
mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului si a modului n care acesta este ngrijit.
(3) n situatia n care se constata, pe baza raportului ntocmit potrivit alin. (2), necesitatea
modificarii sau, dupa caz, a ncetarii masurii, directia generala de asistenta sociala si protectia
copilului este obligata sa sesizeze de ndata comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz,
instanta judecatoreasca.
Art. 70. - La ncetarea masurilor de protectie speciala prin reintegrarea copilului n familia sa,
serviciul public de asistenta sociala, organizat la nivelul municipiilor si oraselor, persoanele cu
atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, precum si directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului, n cazul sectoarelor municipiului Bucuresti, de
la domiciliul sau, dupa caz, de la resedinta parintilor au obligatia de a urmari evolutia dezvoltarii
copilului, precum si modul n care parintii si exercita drepturile si si ndeplinesc obligatiile cu
privire la copil. n acest scop acestea ntocmesc rapoarte lunare pe o perioada de minimum 3
luni.
Art. 71. - Copilul fata de care a fost luata o masura de protectie speciala are dreptul de a
mentine relatii cu alte persoane, daca acestea nu au o influenta negativa asupra dezvoltarii sale
fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale.