Sunteți pe pagina 1din 1
EMUL NERVOS Neuronul este unitatea structurald si fiumctionald a sistemului si fesutului nervos, capabild de excit bili tate, cond 1.2.1, Clasificarea neuronilor dupa functie Dupé functi rupeazi in: senzitivi motori si de asociatie (vezi fe si integrare (vezi fig.5). ). a. Neuronii senzitivi sau receptori sunt neuronii pseudounipolari din ganglionii spinali, cu dendrita lunga, care trimit impulsuri de la receptorii specifici pentru sensibilitatea exteroceptiva’ si proprioceptiva’ (neuroni somatosenzitivi) gi sensibilitatea viscerocey tiva’ (neuroni viscerosenzitivi). b.Neuronii motori sunt neuroni multipolari de dimensiuni mari, cu axon lung (neuronii motori din scoarta cerebral sau din substanta cenusie medulara). Fi determina contractia musculaturii scheletice (ne\ i netede (neuronii vis- ronii somatomotori) si a ceromotori. c. Neuronii de asociafie sau intercalari sunt neu- roni de dimensiuni mici, care realizeaza legatura dintre neuronii senzitivi si neuronii motori Dendritele si axonii neuronilor constituie fibrel nervoase. Influxul nervos circuli centripet prin der drite si centrifug prin axon. Fibrele nervoase pot fi amielinice, cu conducere din aproape in aproape, si saltatorie, rapid’ mielinice, cu condu Fibrele mielinice 5). prezintd trei teci (vezi fig *1,2, PROPRIETATILE NEURONULUL Teaca Schwann din celule gliale risucite in ib celulele Schwann se afl strangulatiile R rit risucirii celulelor gliale in jurul fibre p citoplasmei acesto- ra spre exterior, re suprapunere de membrane i teaca de mielind, cu rol trofic, de pro- tectie gi izolator. Teaca Henle acoperd la me, este de naturi conjunctiva si are rol de aparare. care formes exterior fibra nervoasi in intr 1.2.2. Exeitabilitatea Excitabilitatea este proprietatea e, musculare, glandulare fundamentala a unor celule vii (celule nervo: ete.) dean se manifesta prin depolarizarea membranei (tab. 1). tiona specific Ia actiunea unor stimuli si Tab. 1. Comparatie intre potentialele de membrana ale diferitelor tipuri de celule Fibra museulari : striata scheleticd aR oN ap iey Fibra mioeardied Sy Rae entriculara Fibra muscular | ; a =50...-6omv | 35mV Neuronul 0-100 mV, 30-40 mV A Exterior B Exterior tettttttetete sett Fig. 12.A. Rolul pompei ionice in polarizarea me branei celulare. B. Potenfialul de repaus Polarizarea clectrici a membranei (potentialul de membran’). De o parte si de alta a membranei se K*), anioni difuzibili esc cationi difuzibili (Na (CI) si nedifuzibili (0 nici). Anionii organici, macromoleculele proteice, se afla in citoplasma. In repaus, anionii Cl- predomind la exte- rior, respinsi de cei proteici Repartitia predominant la exterior a cationilor Na’ si predominant la interior a celor K* se datoreazt pom- pei ionice (fig. 12. A). Acest sistem de transport activ expulzeazd permanent si rapid Na” din celuld gi intro- duce lent K*, Na* acumulat la exterior incared pozitiv Partea intern incircat& negativ datorité anionilor prote ioni K abilititi’ acesteia si suprafafa externa a membrane’ imane domina, chiar daci exista i Potentialul de ‘memibrani se datoreaz semiperm 14