Sunteți pe pagina 1din 33

Caracteristici generale ale PPA :

Esta indicata ca solutie protetica tranzitorie ;


Precede tratamentul protetic de durata (proteze fixe, implanturi purtate, proteze fixe
+ proteze scheletate)
Indicatii :
Restaurarea edentatiei:

Clasa I Kennedy ;
Clasa II Kennedy;
Clasa IV Kennedy (edentatie frontala extinsa);
Edentatie subtotala.
Avantajele PPA :
Reabilitarea functiilor ADM rapid cu integrarea cazului clinic ;
Conditii de dotare medii, numar mai mic de etape, echipa 858e48i cu experienta mai mica ;
Timp de lucru, prt de cost relativ reduse ;
Se pot repara rapid (desprinderi de dinti, fracturi ale bazei, fracturi crosete) ;
Materialele utilizate R.A.S., relativ ieftine +necesita un proces de termopolimerizare.
Dezavantaje :
Acopera o suprafata extinsa a campului protetic generand disconfort ;
Reduce spatiul functional Donders;
Anularea gustului ;
Transmit nefiziologic presiunile =transmitere
(osteoperiostala) cu presarea fibromucoasei.

muco-osoasa

spre

componenta

dura

Rezorbtia accentuata a crestei alveolare in zonele de sprijin generand instabilitatea protezei in


timp;
Local au efect iritativ inflamator cu mobilizarea in timp a dintilor limitanti prin efect
disortodondic;
Se fractureaza cu usurinta in zonal linguala centrala (mandibula) si zona centrala a placii
palatinale (maxilar) ;

Caracteristicile (rolul) suportului dento-parodontal:


Dintii restanti=unitati odontoparodontale ce prezinta un sistem ligamentar autonom si
proprioceptori care are capacitatea de adaptare a dintilor (odontomul) la presiunile ocluzale prin
intreruperea reflexa cand sarcinile sunt supraliminare ;
Sprijinul bazei protezei prin plasarea marginilor supracingular ;
Ancorarea PPA prin crosete din sarma;
Dintii restanti (suportul dento-parodontal) sunt examinati foarte riguros (clinic) si indirect
(examen RX+model de studiu).
Mentinerea, stabilitatea+ancorarea P.P.A. :
Clinic si pe modelul de studiu se analizeaza urmatorii factori:
Numarul dintilor restanti +
Topografia dintilor;
Pozitia de implantare;
Morfologia coronara;
Valoarea parodontala;
Ocluzia.
Numarul si topografia dintilor restanti:
Dintii restanti situati in planuri diferite sunt cei mai indicati pentru ancorarea PPA ;
Dintii frontali grupati sunt favorabili ancorarii unor crosete eficiente, deoarece putem aplica
coroane de acoperire prevazute cu convexitati, praguri, lacasuri ;
Dintii grupati (PM, M) situati distal, ca valoare parodontala mare pun probleme de ancorarea a
PPA ;
Pozitia de implantare :
dintii limitanti breselor edentate migreaza in sens orizontal si vertical in absenta dintilor
antagonisti, cautandu-si antagonistul ;
Factorii care favorizeaza migrarea :
-varsta edentatiei ;
-contactele dento-dentare traumatice ;
-statusul parodontal local;

-starea de sanatate a organismului;


-absenta dintilor antagonisti.
Migrari orizontale (mezio-distogresiuni)=malpozitii secundare:
inclinare (basculare) cu tendinta de a inchide spatiul edentat;
PM spre distal, molarii mezial, caninii mezial + distal; incisivii mezial.
translatie-migrare corporeala, la tineri, molarul 2 in locul molarului 1 ce se extrage la 8-9 ani;
Migrari in sens vertical :in absenta dintilor antagonisti
Extruzie- migrarea in sens vertical a dintilor fara proces alveolar ;
Egresiune- migrarea in sens vertical + proces alveolar.
Se impune normalizarea planului de ocluzie prin depulpari si amputari coronare. Dintii respectivi
pot fi si acoperiti cu coroane prevazute cu convexitati sau praguri pentru un ancoraj mai bun al
crosetelor.

Migrarile orizontale mici si medii creaza retentivitati favorabile ancorarii PPA.


Morfologia coronara :
Se examineaza pe modelul de studiu pentru a restaura prin arcada artificiala edentatia in
concordanta cu morfologia dintilor naturali.
Se analizeaza zonele retentive subecuatoriale pentru a preciza zona de contact a segmentului
dentar a crosetului de sarma.
In zona laterala dintii sunt alesi dupa criterii biomecanice si montati dupa aceste criterii (pe
mijlocul crestei, latimea V-O, nu se monteaza pe zone biostatice).
Inainte de montare se stabilesc zonele retentive coronare :
-Zona subecuatoriala=zona de retentie favorabila pentru crosetele din sarma;
-Zona supraecuatoriala = zona de sprijin .
functie de ecuatorul de implantare , malpozitie
Retentivitatile favorabile : molarii superiori-fata vestibulara ; molarii inferiori-fata linguala ;
premolari-fata vestibulara+linguala ; coroane scurte retentivitati scazute.

Reperul major pentru stabilirea celor 2 zone =ecuatorul protetic=linia cea mai inalta care uneste
convexitatile maxime de pe fetele axiale +laterale coronare.Se inscrie grafic pe dinti cu ajutorul
tijei grafice a paralelografului , utilizat in tehnologia P.P.S.
Traiectul ecuatorului protetic este diferit de cel de implantare si malpozitie. Este o combinatie a
traiectului celor 2 ecuatoare.

Ecuatorul anatomic=dintele este scos din alveola, perpendicular pe planul mesei.


Dintele in alveola= ecuator de implantare.
Ecuator de malpozitie apare datorita migrarilor coronare spre edentaite. In tehnologia PPA se
utilizeaza ecuatorul de implantare+malpozitie apreciat macroscopic. Se obiectiveaza zonele
subecuatoriale functie de valoarea parodontala a dintior plasandu-se bratele crosetelor pe fetele
cu retentivitatile cele mai favorabile.
Valoarea parodontala a dintilor restanti :
Capacitatea dintilor sau unitatilor odonto-parodontale de a se opune fortelor de dislocare a
dintilor din alveola.
Valoarea parodontala este dependenta de factori:
Gradul de implantare osoasa;
Morfologia radiculara : volum, numar si dispozitie spatiala a radacinilor ;
Statusul parodontal local (absenta pungilor parodontale, sangerare inflamatie) ;
Valoarea maxima o au molarii si valoarea mica o au incisivii centrali, incisivii laterali.
Din punct de vedere parodontal se indica contentionarea dintilor restanti pentru a creste valoarea
parodontala si a pregatirilor preprotetice (praguri, convexitati, soldarizarea dintilor restanti)
5) Relatia de ocluzie :
Starea de edentatie induce prin contactele dento-dentare traumatice ocluzia instabila.
De urgenta, ocluzal, cazul clinic se echilibreaza prin reducerea contactelor premature
+interferente , cu coroane provizorii.
Apoi se indica tratament protetic de durata.
Neechilibrarea duce la disfunctie ocluzala.
Suportul muco-osos :
Fibromucoasa:
Maxilar: acopera crestele edentate, bolta palatina, tuberozitati
Mandibula: acopera crestele edentate, tuberculul piriform.
Este o mucoasa aderenta, fixa, cu un grad de deformare variabil.
Pe bolta palatina:
-1/3 anterioara situata retroincizal : papila incisiva ;

-paramedian-rugile palatine (rol in fonatie).


Ambele elemente au rol important in montarea dintilor.
-1/3 medie fibromucoasa este subtire, sensibila si acopera o formatiune osoasa decelabila=torus
palatin.
-1/3 posterioara-fibromucoasa este depresibila, acopera tesutul adipos +glandele secretorii
(SCHRODER).
Foveele palatine se afla posterior, de o parte si de alta a boltii palatine.
La nivelul zoneler SCHRODER, rezilienta este 0,4-0,6 mm.
Dupa Ackerman rezilienta mucozala este cuprinsa intre 0,4-2mm.
Rezilienta :
Cu cat capacitatea de infundare este mai mare cu atat preluarea presiunilor ocluzale este
mai mare.
Rezilienta mucozala are valoare medie 0,2mm. La nivelul crestelor alveolare 0.2mm.

In 1/3 mediana a boltii palatine atinge valori de 0,1mm.


Fibromucoasa fixa se continua la nivelul fundurilor de sac si obraji. La nivelul fundurilor de sac
vestibulare si zona AH este o bandeleta de 1-2 mm, culoare roz-pal, vizibila=mucoasa pasiv
mobila (neutrala) :
Rol esential in inchiderea marginala a protezei totale.
Bandeleta de mucoasa vizibila mai mult la maxilar ca la mandibula;
La maxilar inclusiv la nivelul zonei AH ;
Are rol esential in obtinerea succiunii ;
Mucoasa mobila:
Tapeteaza buzele, obrajii, planseul ;
Rol esential in mentinerea protezelor pe campul protetic, la care contribuie si prelucrarea
versantelor externe ale seilor.
Componenta dura osteo-periostala:
Creasta alveolara: apofizele alveolare ale oaselor maxilare; bolta palatina-apofizele palatine (2/3)
si lamele orizontale ale osului palatin (1/3) unite de sutura mediana;
Prelungirea distala a crestei alveolare+tuberozitatea maxilara;

Tuberozitatile maxilare situate posterior, distal de crestele alveolare maxilare pot fi procidente,
medii sau sterse; cele hiperdezvoltate se modeleaza chirurgical; cele medii sunt cele mai indicate
si se acopera integral, marginea protezei fiind extinsa pterigozigomatic;
Tuberozitatile strese sunt mai putin favorabile protezarii;
Tuberculii piriformi proeminente distale, in urma extractiei M3, pot fi atenuati, proeminenti, pe
ei se insera ligamentul pterigomandibular-2/3 posterioare neutilizabile.
Caracteristicile crosetelor din sarma :
Asigura mentinerea, stabilizarea, sprijinul partial ;
Se confectioneaza din sarma dupa un prealabil desen pe model la nivelul dintilor limitanti (pe
model) ;
Pot fi reparate +activate relativ usor (tehnician+clinician) ;
Ca reguli de confectioare:sarma nu se indoieste de mai multe ori, nu se realizeaza crestaturi pe
sarma, nu se trece sarma prin flacara.
Elementele structurale ale crosetelor :
-3 parti componente:
1) Segmentul dentar (subecuatorial) brat flexibil;
Are contact liniar cu 2/3 din fata vestibulara ;
2) Segmentul intermediar (elastic):
Asigura elasticitatea crosetului si are diferite forme de: S, Z,V. Se proiecteaza la distanta de
parodontiu 0,5mm.
3) Segmentul retentiv (terminal) :
Are forma de zig-zag si se termina in versantul seii sau pe mijlocul ei.
Segmentul dentar si cel intermediar sunt mult mai estetice comparativ cu crosetele turnate de la
PPS.
Caracteristicile functionale ale crosetelor din sarma:

Gradul de flexibilitate mult mai mare ca la crosetele din sarma ;


Efect lezional (erodant) al dintilor limitanti inferior crosetelor turnate ;
Contact liniar cu dintele;
Segmentul dentar isi modifica pozitia orizontal (prin dezactivare de catre pacient) sau vertical
(pe fond de rezorbtie);

Crosetele cu diametrul de 0,8 mm sunt contraindicate, au efect traumatic asupra dintilor


limitanti ;
Crosetele plasate pe convexitati , activare continua au efect disortodontic (croset cu actiune
permanenta) ;
Crosetele din sarma sunt confectionate, pozitionate +activate empiric.
Tipuri de crosete din sarma :
1.Crosetul cervico-alveolar deschis dental (CADD)
Cel mai utilizat ;indicat in edentatii terminale mandibulare.
Tehnica de confectionare +caracteristici vezi L.P. ;
Parti componente :-vezi L.P. ;
Actiune :
-Se opune tendintei de desprindere in sens vertical + basculare prin infundare datorita
segmentului dentar plasat 2/3 pe fata vestibulara ;

-indicat pe dintii cu convexitati crescute+bine implantati (PM, Minf.) ;


-efect semifizionomic.
2. Crosetul cervico-alveolar deschis edental (CADE) sau intors:
Segmentul dentar este plasat subecuatorial;
Segmentul intermediar este o ansa sub colet;
Indicat pe dintii scurti PM, M (usor malpozitionati);
3. Crosetele cervico-ocluzal deschis dental croset cu umar :
parti componente +tehnica de lucru (vezi L.P);
indicate pe dintii cu convexitati putin pronuntate (C , PM max.) ;
Actiune :
-inhiba desprinderile verticale prin segmentul dentar ;
-se opune miscarilor de lateralitate +infundarilor protezelor pe campul protetic (CODE) ;
4.Crosetul cervico-ocluzal deschis edental :
Se opune desprinderilor verticale, infundarilor, asigura si sprijinul;

Necesita realizarea unei nise ocluzale (pentru segmentul intermediar) cand nu avem spatiu pentru
a nu interfera relatia de ocluzie ;
In edentatiile subtotale se indica crosetul bidentar=2 crosete cervico-ocluzale, cu actiune
reciproca-pe PM sau M1/M2.=Crosetul cervico-ocluzal dublu
Este crosetul cu actiunea dizortodontica cea mai rapida.
CROSETE SPECIALE CU UTLIZARE RESTRANSA:
Crosetul STHAL(ocluzo-interdentar)
Crosetul inelar Jackson;
Crosetul inelar Adams .
Sunt indicate in edentatii uniterminale (clasa II Kennedy) , aplicate pe dintii restantyi de pe
hemiarcada (Sthal, crosetele inelare+cervico-alveolar deschis dental).
Ofera sprijin PPA;
Unele sunt utilizate frecvent in ortodontie pentru ancorarea aparatelor ortodontice.
Crosetul STHAL:
Segmentul dentar =ansa interdentara plasata interdentar;
Segmentul interdentar traverseaza nisa masticatorie;
Segmentul retentiv merge in placa protetica;
Eficient in ancorare, confera sprijin, cu utilizare larga.
Crosetul inelar Jackson:
segmentul dentar este cu traiect orizontal subecuatorial;
2 segmente proximale ce trec prin nisele masticatorii;
2 segmente retentive ce merg in placa protetica.
Crosetul Adams :
are acelasi traiect dar prezinta 2 bucle vestibulare la nivelul segmentului dentar ce permit
activarea crosetului , facandu-l mai elastic.
Crosetul muco-alveolar :
indicat in edentatii clasa I Kennedy (biterminale);
procesele alveolare frontale usor retentive;

modelarea a 2 anse duble de o parte si alta a liniei mediane , sarma este elastica cu diametrul
0,6mm si un segment retentiv pentru fixarea numai in versantele protezei.
Actiune : prin contactul cel mai frecvent dureros cu procesul alveolar retentiv moment in care
proteza este reaplicata pe campul protetic.
O forma imbunatatita =pelotele=sarma prezinta la capat o pelota din acrilat roz ce vine incontact
cu mucoasa sau ansa este inglobata in acrilat roz pentru a fi mai fizionomic.Pelota este mai putin
traumatica.
Mijloace auxiliare de mentinere, stabilizare si sprijin :
Retentivitatile anatomice , tuberozitatile maxilare, tuberculul piriform (1/3 anterioara), bolta
palatina ;
Adeziunea si succiunea partiala.
Adeziunea apare intre 2 suprafete plane : bolta-fata mucozala (placa totala maxilara)
Succiunea partiala apare la nivelul zonei de inchidere marginala (mucoasa neutrala)
Tonicitatea musculara : aplicarea fibrelor muschiului buccinator pe versantele externe ale PPA,
ce sunt modelate plan-convex Amprentarea :
Inregistrarea negativa a campului protetic.
Amprenta:
-documentara;
-preliminara;
-finala=definitiva=functionala.
Indicatii:
Amprenta preliminara+definitiva=P.P.A.;
Contraindicatii: numai amprenta preliminara P.P.A.
Amprenta preliminara:
Materiale alginice-campuri protetice normale.

Materiale siliconice (chitoase) pentru campuri protetice dure.


Obligatoriu sunt necesare portamprente cu sisteme de retentie, din mat. plastic sau metal.
Se inregistreaza zona de sprijin +dintii restanti +partial zona de inchidere marginala. Au loc
deformari frecvente ale fundurilor de sac datorita utilizarii portamprentelor standard neadecvate
cazului clinic.

1. Modelul preliminar :
Reprezinta copia pozitiva a campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei preliminare.
Etape :
Conditionarea amprentei : igienizare, dezinfectie, sulfat de calciu pentru neutralizare alginat ce
este avid de apa + rezistenta mecanica scazuta ;
Dozare/prepararegips (pasta fluida) ;
Turnarea modelului-in zonele declive vibrare arcada, soclu (1,5-3mm);
Priza gipsului 30-40 minute .
Demulare amprenta (rapida-inregistrare cu alginate);
Model soclare (cu forme standard: la max.=pentagon; la mand. =trapez).
Dezinfectie amprente : solutie hipoclorit sodiu 1%-10 minute ;
minute.

glutaraldehida 2% -10

Materiale pentru modele preliminare: gipsuri normale ( hemihidrate)/gipsuri dure


( hemihidrate).
Se indica portamprente individuale + analiza la paralelograf+proiectare crosete.
Diagnosticul + etapizare tratament preprotetic-dinti limitanti +P.P.A. functionala.
Materiale +tehnica vezi L.P.

2. Confectionarea portamprentei individuale:


Portamprenta individuala este un conformator rigid confectionat din materiale rezistentecu
dimensiuni exacte cazului clinic. In portamprenta individuala se aplica materialul de amprentare
definitiva (functionala) sau finala.

Materiale folosite in confectionarea lingurii individuale :


Placa de baza laboratoare, servicii dotate modest. Utilizata din ce in ce mai rar datorita
proprietatilor mecanice scazute. Se confectioneaza in cazuri favorabile ; campuri protetice
maxilare ;se contraindica la mandibula.Necesita ramforsare (armare). Se utilizeaza sarma cu
diametrul 1,5 mm in regiunea L-F pe creasta alveolara +bucla.mediana pentru maner.
Parti componente :
Baza lingurii (acopera suprafata campului protetic, trasata de medic pe model)
Accesorii : maner, butoni de presiune.
Poliester ;

R.A.S.-(Duracryl, Duracrol) Rasini acrilice autopolimerizabile la temperatura mediului


ambiant ;rezistenta mecanica crescuta, grosime mai mare de 2-3mm, nu se fractureaza,
rigide +nedeformabile. Tehnica de lucru simpla.
Rasini compozite ;materiale sub forma de folii stare plastica prereactiva, ce se adapteaza cu
usurinta, cost crescut, tehnica de lucru 15 minute.
Poliesteri ;
Copoliesteri : ERKODENT-adaptare prin presiune pe model intr-un aparat cu vacuum
(ERCopress, OHNIVAC).. Tehnologie noua.
Tehnica obtinerii lingurii individuale (pentru toate materialele) :
Delimitarea campului model preliminar ;
Dirijarea distantei dintre baza lingurii, versantele si dintii restanti prin aplicarea de gips, ceara
care se sectioneaza la nivelul marginii incizale pe dintii restanti=spatiu de 2-3mm pentru
materailul de amprentare ;
Izolare model :apa saponata 5-10 minute /lacuri alginice, siliconice /vehicul gras ;
Aplicarea materialului in stare plastica + modelare sub presiune digitala=contact intim al placii
cu modelul , sectionarea plusului de material.
Modelare marginala-bride, frenuri, sa nu depaseasca zona trasata, marginea scurta cu 1-2 mmamprente cu elastomeri de sinteza ; marginea scurta cu 2-3mm-amprenta cu materiale alginice.
Confectionarea accesoriilor :
-maner (lung 5mm., latime 10mm);
-ansa de sarma (la portamprenta de baza) ;
-butoni de presiune (mand.)=PM, M.
Dupa priza : prelucrare, marginal~ cu fundul de sac/sa nu jeneze formatiunile mobile.
-sisteme de retentie-clinician, dupa adaptare pe campul protetic (freze trepan), 1-5 orificii zone
de despovarare : rafeul median/paramedian retentioneaza materialul de amprentare)
La edentatul total orificiile sunt facute de clinician dupa adaprtarea portamprentei pe camp.

3.

Amprenta functionala =definitiva=finala:

Inregistreaza in negativ cu maximum de precizie zona de sprijin + zona de inchidere marginala


(neutrala).
Materiale :
- siliconice-consistenta medie ;

-elastomerice polisulfurice-consistenta medie;


-materiale alginice (H.I.).
Metode de amprentare: vezi protetica.
4.

Modelul de lucru =definitiv=functional :

Reprezinta copia pozitiva a elementelor campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei
functionale.
Tehnica de lucru :L.P. ;
Igienizare, dezinfectie (solutie NaOCl), uscare ;
Preparare gips dur /superdur)-consistenta semifluida ;
Turnare/vibrare (mecaniv ideal) sau manuala ;
Priza 20 minute ;
Modelul de lucru se toarna intr-un timp.Amprentele sunt indiguite si cofrate sau se aplica un
confiormator cu un dig externpentru aplicare intr-un timp a modelului ;
Clasic : in 2 timp : timpul I arcada-priza-sisteme de retentie (santuri, anse) ; timpul II-soclu cu
gips normal.

Scopul modelului de lucru :


confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
modelarea machetei ;
parte integranta a tiparului
Etapele determinarii R.C :
1.
Se examineaza sabloanele de ocluzie pe modele, sa fie stabile, rezistente mecanic,
confectionate corect (dimensiuni, margini) sa nu basculeze.
2.
Examenul nivelului planului de ocluzie in zona frontala+laterala. Frontal, planul de
ocluzie este paralel cu planul bipupilar. Marginea inferioara a bordurii de ocluzie la 1-2mm de
marginea inferioara a buzei superioare.Bordura in zona frontala va fi usor in afara crestei si va
mentine de la o comisura la alta buza superiuoara intr-o stare de plenitudine fiziologica,
normala. Nu va fi deformata in sens sagital. In zona laterala, bordura de ocluzie se prelucreaza
astfel incat nivelul planului de orientare ocluzala (protetic) sa aiba un traiect ascendent spre
distal iar la contactul din R.C. sa nu prezinte contacte distale ; ele trebuie sa fie pe toata
suprafata bordurii de ocluzie.
3.
Determinarea propriu-zisa :
Se utilizeaza testul fonetic Silverman pentru a recontrola cu sablonul intraoral spatiul minim de
vorbire =2-3mm. La pronuntia lui S trebuie sa existe un spatiu de 2-3mm intre sabloane.
D.V.O.-se conduce mandibula in contact si se masoara intre cele 2 repere D.V.O. care trebuie
sa fie mai mare cu 3-5mm (bordurile nu sunt plastifiate) ;

Plastifierea bordurilor de ocluzie, pe toata inaltimea si lungimea cu ajutorul spatulei bine


incalzita pana cand se obtine o plastifiere totala (omogena) a bordurilor ;
Se aplica sablonul de ocluzie pe camp ;
Se conduce mandibula dupa exerciii de oboseala musculara prealabile (inchideri-deschideri ale
gurii) in pozitia retrudata si nefortata la dimensiunea verticala de ocluzie in prealabil masurata ;
Se racesc usor bordurile, se deschide gura pacientului si se reverifica aceasta pozitie ;
Se recomanda 3-4 inchideri repetatepentru a vedea daca pacientul conduce singur in R.C. si
daca inchide la fel ;
Bordurile de ocluzie se solidarizeaza , igienizare sabloane, aplicare pe model dupa care se
aplica modelul dintilor antagonisti . Se examineaza realatia de ocluzie inregistrata.
Edentatia subtotala+edentatia totala, pun probleme privind determinarea R.C.. Cel mai indicat
este utilizarea arcului facial si transferul relatiei centrice pe articulatorul mediu sau programabil.

Macheta P.P.A :
Preoperator, se indica realizarea proiectului viitoarei proteze (baza+sei)+mijloacele de M.S.S.
(crosete din sarma),ce vor fi desenate de medic pe model ;
Pregatirea modelului de lucru pentru machetare ;
In tehnologia P.P.A. se utilizeaza macheta preliminara si cea finala (definitiva) ;
Pregatirea modelului de lucru :

Anterior etapei de machetare au loc urmatoarele procedee tehnologice :


1.
Deretentivizarea : se reduc retentivitatile de pe fetele proximale si spatiile interdentare
pentru a favoriza insertia/dezinsertia P.P.A. pe campul protetic. Neefectuarea acestei subetape va
duce la proteze care nu pot fi inserate decat prin fracturare.
2.
Folierea : se foliaza zonele desenate de medic pe model care potential pot fi expuse
leziunilor de decubit :parodontiul marginal, papila retroincisiva, rugi palatine, torus palatin. Intre
aceste formatiuni si baza protezei se obtine un spatiu prin foliere. Pentru deretentivizare se
foloseste ciment dentar, vascos, aplicat interdentar si fixat pe o suprafata de 3-5mm. Pentru
foliere se foloseste folie de plumb 0,5-1mm sau mai groasa sectionata cu forme specifice
(ovalara).
Modelul de lucru anterior pregatirii (cazuri clinice complexe) poate fi analizat la paralelograf
pentru a stabili zonele de retentie ale bratelor crosetelor foarte rar.
Etapele machetarii :

Izolare model 5 minute in apa saponata ;


Confectionarea bazei machetei din folie de ceara, roz calibrata (1/2 folie);

Plastifiere-adaptare folie de ceara in limitele desenului. Se va evita subtierea bazei machetei prin
presiuni excesive ;
Confectionarea rulourilor pentru fixarea dintilor. Se aplica prin lipire la nivelul spatiului edentat.
Rulourile se vor realiza din resturi de ceara.
Montarea propriu-zisa a dintilor artificiali :

Zona frontala-dupa repere transmise de clinician pe sablon : linia surasului , linia caninilor, linia
mediana, transferate de tehnician pe baza modelului de lucru (soclu) +date din fisa tehnica
(culoare, volum, forma, material, cuspidaj), artificii de montare (diasteme, treme), suprapuneri
coronare, numarul +tipurile de crosete +materialul din care se confectioneaza.
Le edentatul partial-montarea este usurata de prezenta dintilor restanti.
Montarea dintilor artificiali-dinti frontali :

Cand sunt dinti pe arcada montarea dintilor artificiali se va face functie de acestia. Se respecta
axele de montare in sens sagital+orizontal.
Cand nu avem dinti restanti dintii artificiali se monteaza in afara crestei (in consola) pe un arc
de cerc armonios, de la canin la canin cu artificii de montare (daca este cazul) pentru ca
protezarea sa nu se tradeze.
Montarea dintilor laterali :
Dintii laterali se aleg dupa criterii biomecanice +functionale; sa aiba cuspidajul moderat 20-30,
latimea proportionala cu latimea crestei, din R.A.S., R.C. mase ceramice.
Montarea se realizeaza dupa criterii biomecanice : pe mijlocul crestei, astfel incat cuspizii activi
sa ocluda cu fosele antagoniste in I.M. ;
Se evita bascularile protezelor, se va restaura nivelul planului de ocluzie ascendent spre distal ;
Dintii laterali vor restaura unitatile masticatorii conform relatiilor de contact ocluzal (1 dinte
mandibular cu 2 dinti maxilari).
Macheta preliminara-examinarea pe modelul de lucru:
Se verifica corectitudinea montarii:
Montarea in zona frontala (forma, culoarea, volumul, coincidenta liniei mediane);
Raportul de ocluzie normal psalidodont /labiodont (in anomalii sagitale medii sau in atrofii
rezorbtive importante), ocluzie inversa.
Montarea dintilor laterali :
Corectitudinea contactelor dento-dentare;
Nivelul planului de ocluzie;

Corectitudinea dintilor in zona distala (nu se monteaza dinti pe portiunile ascendente ale
crestelor tuberozitati maxilare+tuberculul piriform) ; molarul 3 =absent totdeauna ; uneori se
renunta chiar si la molarul 2. Molarul 2 se monteaza totdeauna subdimensionat, asemanator cu
premolarul 2 inferior, dar niciodata la volumul lui in caz de ascendenta a crestei.
Examenul intraoral al machetei preliminare :
Macheta preliminara se examineaza frontal+lateral-aceeasi parametrii ca la examinarea
pe model.
In plus, se examineaza contactele dento-dentare cu hartia de articulatie sau cu folia de control
metalica .
Se recurge la proba spatulei.
Daca proba spatulei este negativa=contacte dento-dentare corecte.
Daca proba spatulei este pozitiva=se indica remontarea dintilor.
Dupa examenul intraoral macheta preliminara se trimite in laborator pentru tranformarea ei in
macheta definitiva.(fizionomic, estetic, biomecanic)
La pacientii cu torus voluminos, predispusi la fracturi, baza protezei va fi metalica pentru a
conferi rezistenta P.P.A.
Metode de ambalare:
1) metoda directa (cu val) ;
2)

metoda indirecta (fara val)-cea mai indicata ;


3) metoda mixta.

1.Pregatirea machetei pentru ambalare-caracteristici :


curatirea cerii de pe dintii artificiali , de pe toate suprafetele ;
degresarea machetei cu acetona, neofalina, alcool pentru a rezulta suprafete netezite ;
demontarea modelelor din articulator+ocluzor pentru a nu se deforma machetele ;
adaptarea modelelor in chiuvetele selectate, eventual soclare ;
deretentivizarea dintilor restanti prin sectionarea lor in sens cervico-ocluzal pe care s-au aplicat
crosete pentru a favoriza dezinsertia in momentul dezambalarii protezei fara deformarea lor.
2. Ambalarea:
A. Ambalare cu val(directa):
modelul + dintii artificiali+crosetele in aceeasi parte a chiuvetei;

dintii artificiali sunt acoperiti cu un val de gips gros de 5-8 mm vestibular pentru a-i fixa in acea
pozitie.

Metoda:

din punct de vedere tehnologic este dificila si a fost mult utilizata in tehnologia P.P.A.cu baza din
cauciuc vulcanizat=valoare istorica (1940).
Indicata in edentatii frontale, cu montarea dintilor direct pe creasta fara versantul vestibular al
seii (creste protruzive)+edentatii mixte, intercalate de arcada.
Dezavantaje :
eliminarea machetei, izolare tipar, introducere acrilat se realizeaza greu ;
fracturare val;
modificarea pozitiei dintilor la izolare.
Avantaje:
-fixarea d. artificiali
-evitarea inaltarilor de ocluzie
B.Ambalarea fara val (indirecta) caracteristici:
Utilizare larga, cel mai frecvent indicata in tehnologia P.P.A.;
Modelul este impreuna cu crosetele in prima a chiuvetei si dintii artificiali in a doua a
chiuvetei ce joaca rolul valului).
Avantaje:
acces larg in tipar , cu eliminarea machetei prin plastifiere;
izolarea tiparului se realizeaza usor;
introducerea acrilatului fara dificultati.
Dezavantaje:
inaltari de ocluzie asamblarea partilor chiuvetei sunt eronat realizate;
presarea incorecta;
izolarea intregului tipar , inclusiv a dintilor, cu desprinderi ale dintilor de baza protezei. Se
contraindica izolarea talonului dintilor (suprafata de contact dinti-R.A.S.)
C.Metoda mixta:

Indicata in edentatii frontale-creste protruzive, cand dintii se monteaza pe creasta; in edentatii


multiple.
Se realizeaza ambalarea cu val pentru dintii frontali si ambalarea fara val pentru dintii laterali.
3.Eliminarea machetei din ambalaj:
- prin termoplastifierea bazei machetei dupa priza gipsului .Chiuveta se introduce in apa fiarta,
timp de 5 minute pana se plastifiaza baza.(Se contraindica depasirea de 5 minute deoarece se
infiltreaa ceara in structura poroasa a tiparului).
-La deschiderea chiuvetei se observa baza machetei plastifiate ce se elimina sumar cu
spatula+reziduurile ce se elimina cu jet de apa fierbinte sau cu ajutorul vacuum press system
vapori de apa sub presiune (procedeu modern).
Se contraindica adausul de detergenti la apa deoarece se infiltreaza in tipar avand un efect nociv
pentru izolare.
Rezulta tiparul=cavitate cu volum , grosime si forma ~ cu macheta definitiva.
Urmeaza pregatirea tiparului pentru introducerea, presarea, indesarea acrilatului.
Izolare tipar:
Aplicarea de solutii speciale la temperatura de 40-45C(Izodent, Pectizol), in 2-3 straturi dupa
uscarea straturilor.Se formeaza o pelicula ferma, izolatoare, inerta ce nu modifica proprietatile
tiparului (cel mai frecvent procedeu).
Rolul izolarii :

Impiedica patrunderea R.A.S. in gipsul tiparului ;


Inhiba reactia chimica dintre R.A.S. si gips;
Previne fisurarea /fracturarea bazei protezei in momentul dezambalarii .
Alte materiale de izolat:
Clorura de calciu 30%+silicat de sodiu 86% ;se aplica in tipare calde la 85-90C
Procedeu clasic-albeste baza protezei +necesita prelucrari suplimentare ;
Amidonul-procedeu clasic-foarte rar ;aplicarea identica.
Lacuri siliconice tip Dentaflex sau Kiesellack, in zona gingivala a machetei pentru conservarea
modelajului gingiei artificiale.Dupa indepartarea lacului siliconic suprafata necesita prelucrari
minore+se obtine o suprafata neteda, lucioasa apropiata de forma finala.
Silicon gingival+nisip fin se obtin suprafete lucioase, netede, cu usoare prelucrari (nu se mai
intervine brutal)
POLIMERIZAREA BAZEI P.P.A.

Rasini acrilice conventionale (clasice): nesarjate (nearmate): SUPERACRYL, PALAVIT,


PALADON, BIOCRYL;
Rasini acrilice polimerice armate (high impact) : armare speciala cu fibre ;
Rasini acrilice simple termopolimerizabile : PALLA-X-PRESS (Kulzer), IVOCAP(Ivoclar),
introduse in tipar cu presiune , sub injectie ;
Rasini poliuretanice MICROBASE- sub presiune in tipar si polimerizate in cuptorul cu
microunde.MICROMAT
Rasinile cele preferate pentru baza protezei sunt termopolimerizabile.
Exista si rasini autopolimerizabile ce nu sunt indicate datorita proprietatilor inferioare (rezistenta
mecanica scazuta, absorbtia de apa crescuta, culoare), indicate cu caracter provizoriu.
Dozare/Preparare :
P+L
P=Pulbere=Polimer derivat al acidului metacrilic (PMMA)
L=Lichid=Monomer (MMA)
Dozarea : 3 procedee
1.) Empirica (curent);
2.)

Volumetrica (cilindrii gradati);


3.) Ponderala (cantarire).

1. Dozarea empirica :
Se dozeaza lichidul in godeu din material plastic/ceramic 6-8ml +pulberea prin tehnica
saturatiei progresive sau 1 g pulbere roz /dinte +7ml monomer (1/1)
Daca avem 14 dinti (proteza totala) ne sunt necesare 14g ce se adauga peste 8-10ml lichid.
Prepararea :Tehnica saturatiei progresive :
P+L se aplica in godeu, amestecate 2/1, 1/1, 3/1 (proportia volumetrica). Prepararea se
realizeaza prin spatulare cu o bagheta de sticla pana rezulta o pasta vascoasa.
Pasta trece prin mai multe etape:
Sedimentare-aspect nisipos ;
Dizolvare pasta aderenta nemodelabila;
Saturare-lanturi pasta elastice modelabile, neaderenta, stadiul ideal de introducere, indesare al
acrilatului in tipar;se trage in fire

Evaporare-(prepolimerizare)-faza intermediara in care se contraindica modelarea pastei ca


rulou si introducerea in tipar.
Introducerea RAS in tipar
-Ruloul de pasta este aplicat in tiparul izolat, apoi se aseaza o folie de celofan umed pentru a
rezulta suprafete netede .
- Cele doua jumatati ale chiuvetei se preseaza de 2-3 ori, se sectioneaza plusul marginal, se
examineaza dupa deschiderea chiuvetei dispunerea rasinii acrilice in tipar.Unde sunt lipsuri de
rasina acrilica simpla, se adauga pasta.
- Cele doua jumatati se asambleaza, se introduc intr-o presa mecanica (ideal hidraulica) la 2-3
atmosfere , timp de 15-30 minute-1 ora.
Chiuveta se scoate din presa si introdusa intr-un cadru metalic =RING= cu rolul de a mentine
partile componente ale chiuvetei presate anterior (pe durata polmerizarii).]
Metode de termopolimerizare :
a) Metoda clasica
regim termic 2,5 ore /vezi L.P. tehnologia protezelor fixe.Cea mai indicata si utilizata in practica,
regim de polimerizare lent , fara a se consuma brusc monomerul si a se obtine structuri
poroase, cu incluziuni, cu rezistenta mecanica scazuta, racire ideal 4-8 ore (ideal 48 ore).
Dezavantajele termopolimerizarii clasice :
dozare empirica ;
polimerizare incompleta ;
monomer rezidual =impuritati ;
contractie de polimerizare crescuta ;
prelucrare laborioasa (margini groase +plusuri) .
b) Metoda moderna :
Termopolimerizare cu injectie :
Este o termobaropolimerizare cu 3 procedee de injectare a rasinii speciale.
-SR IVOCAP-IVOCAP PRESS (Ivoclar);
-PALAJET (Kulzer);
-UNIPRESS (Schutz Dental).
Avantaje :
Proteze foarte exacte (grad de succiune maxima+inchidere zona AH) indicate mai ale pt. PT ;
Se introduc prin injectie ;

Asigura rasina pe toata durata polimerizarii compensand contractia ;


Se obtin baze foarte rezistente mecanic :;
Cantitatea de monomer rezidual este scazuta
Prelucrarea finala mult mai facila , timp de lucru mult scurtat (30 minute pana la 1 ora).
Dezambalarea /Prelucrarea :
Dezambalarea din conformator a protezei :se indeparteaza ringul, se deschid cele 2 jumatati ale
chiuvetei ;se indeparteaza proteza din ambalaj prin sectionarea gipsului (spatula, fierastrau) ;
Atentie !!!! Sa nu se deformeze baza protezei, crosetele din sarma sau sa nu se desprinda dintii
artificiali.
La ambalarea fara val-nu exista aceste riscuri.
Prelucrarea :
Mecanic-resturile de gips se indeparteaza sub jet de apa +periaj ;
Chimic :-introducere in citrat de sodiu 4-8ore.
-procedeul modern consta in folosirea vacuum press system-se introduce intr-un
aparat cu
vapori si toate resturile sunt curatate repede.
Se examineaza proteza an :sa nu aiba fracturi, fisuri, deformari, sa nu se desprinda dintii
artificaili, se evalueaza cantitatea polimerizarii.
Prelucrarea propriu-zisa :
1.Planare : indepartare exces de rasina, de regula marginala, cu freze (pietre) de acrilat de
forme diferite, la micromotoare ; rezulta suprafete plane, grosiere ;
2.Netezire :- prelucrare mai fina, cu freze mai mici (cilindrice, conice, con invers) in zona
festonului gingival).
-se introduce discul intre dintii artificiali ,
-se extrag particule mici cu excavatoare.
-se netezeste cu glasspapier( hartie abraziva), rezulta suprafete netede, lustruite.Macheta
finala izolata cu lacuri siliconice aplicate in zona cervicala, gingivala sau baza protezei
termobaropolimerizate duce la o prelucrare foarte usoara.
1)
Lustruirea : se realizeaza cu filtzuri (conuri din bumbac, perii), pufuri (bumbac), la o
turatie mai mica de 3000 rotatii /minut, fara presinue deoarece se incalzeste acrilatul, se
deformeaza rasina.
-Supraincalzirea este scazuta prin adaugare de agent abraziv : pulbere calcar (feldspat+apa) ,
pulbere sticloasa (cuart+apa), creta, pulberi de os =fosfati de calciu, margneziu, paste de
lustruit=oxid de fier.
Rezulta suprafete extrem de lustruite oglinda ce favorizeaza autocuratirea +curatirea
artificaila.

Lustrul final :se realizeaza cu pufuri fara agent abrziv pana se obtine un luciu specific.
Se contraindica lustruirea cu filtzuri sau perii a partii metalice cu polipant (oxid de crom-verde)
deoarece se impregneaza si vor polua zonele prelucrate ale protezei.
Conservarea protezei :
In recipinet +apa de la prelucrare pentru a se evita contractia volumetrica prin distorsionare
(prin deshidratare) ;
Imersia in apa duce la o contractie centripeta si revenirea la forma initiala ;
Protezele baropolimerizate cu injectie au o contractie minima, polimerizare excelenta.
Adaptarea P.P.A. :
Insertia P.P.A. pe campul protetic:
In edentatiile clasa I , II Kennedy, insertia nu ridica probleme cand a fost respectata tehnologia
(model de lucru deretentivizat, foliat, portamprente individuale).
In edentatiile intercalate , insertia este dificila, adaptarea proximo-proximala prin frezarea
zonelor de contact proteza-dinti. Se contraindica sectionarea, prelucrarea excesiva deoarece
apar spatii la nivelul parodontiului.
Prelucrarea zonelor de contact se contraindica a se prelucra excesiv ducand la inflamatia
parodontiului.
Examinarea finala :
a)exoorala-(sumara)-se observa corectitudinea montarii dintilor (pozitia), realizarea unitatilor
masticatorii, nivelul planului de ocluzie, cuspidajul, calitatea materialului dintilor (ceramici,
R.A.S., R.D.C.), calitatea polimerizarii.
b)
Endooral-relatiile de ocluzie, corectitudinea montarii, coincidenta liniei mediane
marginea protezei la nivelul fundurilor de sac, la nivel ocluzal=contacte premature,
intereferente (prin retusuri), examenul pozitiei crosetelor.
Retusurile marginale , ocluzale sunt urmate de relustruire de catre clinician cu gume (polipant)
sau cel mai bine in laborator pentru a obtine o integrare biologica.
Lingual-modelaj plan concave.
Integrarea biologica depinde de:
Calitatea protezei= medicament ;
Experienta +abilitatea medicului in echilibrarea ocluzala.
Capacitatea medicului =convingerea cazului clinic ca acea solutie este cea mai indicata pentru
el.
PPS
Caracteristici:

Volum mult mai mic, stare de confort crescuta;


Ancorare : crosete turnate, bare speciale, sisteme speciale, eficienta crescuta ;
Sprijin mixt : dinti-parodontiu+muco-osos ;
Din punct de vedere mecanic-rezistenta maxima-infrastructura turnata din
Co-/Cr (ce a inlocuit Aur-Pt) ; mai rar Ni-/Cr ;
Grosimea mica ;
Igienic : suprafete mici, perfect lustruite ;curatire+autocuratire maxima ;
Dotare foarte buna, experienta medic-tehnician.
Elemente componente P.P.S. :
Arcada artificiala : sei +dintii artificiali ;
Conectori pricipali+secundari =elemente de legatura ;
Mijloace de mentinere, sprijin, stabilitate (M.M.S.).

1. Dintii artificiali :
Dintii artificiali au ca suport seile metalice.
Se obtin din R.A.S.(manufacturati/prefabricati), R.D.C., mase ceramice (numai prefabricatigama industriala).
Alte tipuri de dinti artificiali :
coroane acrilice +fatete acrilice se aplica pe componenta metalica (bont/caseta) ;
coroane mixte metalo-ceramice sau fatete ceramice. Cele mai indicata solutie estetica in grad
maxim.
Dinti metalici in edentatii unidentare laterale-din conectorul principal (placuta, bara) se
prelungeste un dinte metalic-spatiu mic in sens C-I /M-D ;
Dinti micsti : rasina +onlay-uri ocluzale ; se indica cand dintii antagonisti sunt artificiali cu fete
ocluzale metalice (Ni-Cr, Co-Cr) sau ceramici.
Reguli de montare dinti frontali+laterali =vezi L.P. +curs.
2. Seile :
Elemente de suport metalic ale dintilor artificiali ;
Concepute in functie de spatiul edentat (topografie +dimensiune) ; numarul seilor =numarul
edentatiilor.

In edentatiile mixte nu se proiecteaza sei ci o prelungire din conectorul principal modelat sub
forma de bont +coroana artificiala.
Caracteristici:
- contact intim cu versantele crestelor alveolare in edentatiile clasa I, II Kennedy lejer in
edentatiile laterale.
-In edentatiile laterale seile pot fi complet metalice ;
clasa I, II +latero-frontale vor fi mixte metalo-acrilice.
-marginile seilor se extind pana la nivelul mucoasei pasiv mobile -fundul de sac V/L
-infrastructura metalica a seilor acopera 2/3 din inaltimea +lungimea crestelor alveolare ;
restul
de 1/3 se completeaza cu acrilat roz.
-orizontal seile vor acoperi in totalitate tuberozitatile si 1/3 tuberculul piriform (cat permite
traiectul orizontal al tuberculului pana la insertia ligamentului pterigomandibular).
Caracteristici tehnologice :
Versante perfect lustruite, modelate plan-convex ;
Sa faciliteze captusirea, rebazarea ;
Restaurarea formei+volumul -fizionomia (in grad maxim) ;
Versantele metalice subtiri, dar suficient de rezistente mecanic;
Seile in zona de unire cu conectorul principal vor prezenta pe ambele fete la niveluri diferite
praguri, trepte de cca. 1mm pentru ca acrilatul sa se termine in strat suficient de gros pentru a nu
fi infiltrat ;
Seile metalice vor prezenta distal, pe mijlocul crestei un stop de cca. 1 mm ce le mentin in
aceeasi pozitie (element antibasculant) la examenul intraoral +etapa de introducere , indesare
acrilat).Stopul distal are rol in dirijarea spatiului pentru acrilatul ce completeaza spatiul.
Tipuri de sei :
Sei total metalice edentatii laterale- P.P.S. are sprijin dento-parodontal ;nu este permisa
rebazarea.
Sei cu ochiuri mici (plasa) +acrilat; indicate in spatii laterale mai mari, extinse pentru a permite
rebazarea.
Sei cu ochiuri mari+acrilat cele mai indicate in edentatii clasa I, II Kennedy+latero-terminale.
ELEMENTE DE LEGATURA
3. Conectorii principali :

Elemente transversale de legatura intre sei ;


Asigura rezistenta mecanica a P.P.S., rigiditatea ;
Conectorii principali maxilari
Caracteristici generale :
a)rigiditatea este data de latimea si grosimea conectorului (0,4-0,6 la maxilar; 1,5-3mm-bara
linguala) ;
b)
bioprofilactic-conectorii principali sunt plasati in zonele afunctionale ale campului
protetic pentru a nu interfera functiile de baza ale A.D.M. .Conectorii principali sunt plasati la
distanta de zonele negative ale campului protetic (papile, rugi, torusuri, exostoze).
c)Confortul asigurat de plasarea simetrica de o parte si de alta a liniei mediane , perpendicular
pe planul M-S, zonele de unire cu conectorii secundari sei in unghiuri rotunjite (nu ascutite).
-Modelajul va fi realizat cat mai plat +suprafete perfect lustruite redand elementele morfologice
pe care le acopera .
-Plasarea in zonele pozitive ale campului-un conector tip placa palatinala lata, extinsa pe un
torus, papila, parodontiu (nefoliat) va exercita un efect traumatic, leziuni de decubit .
-Limita anterioara la conectorul principal maxilar se plaseaza intre rugile palatine.
-Limita posterioara anterior de zona Ah cu 5mm.
- Latimea nu va fi sub 10mm pentru conectori maxilari. ;proportionala cu spatiul edentat
-Grosimea va fi mica : 0,4-0,6mm (edentatii laterale) .Conectorii ingusti +grosi cu efect
traumatic si sunt neconfortabili.Conectorii principali se unesc cu seile prin unghiuri rotunjite; la
jonctiunea cu seile ajung minim 1mm.
Conectorii principali maxilari-tipuriPlaci palatinale inguste =placi mucozale=
-edentatii laterale, proteze cu sprijin dento-parodontal
- grosimea 0,6mm, ingrosate marginal anterior/posterior.
Cand in 1/3 medie exista un torus , sunt foliate si modelate corespunzator.
Placuta palatinala lata (mucozala)
edentatii T-T, clasa I Kennedy, latero-terminale, cand pe arcada sunt 6-8 dinti.
-ocupa 2/3 din bolta, marginile anterioare/posterioare sunt ingrosate.

Marginea anterioara se plaseaza intre rugi, nu pe rugile palatine, nu pe papila incisiva sau
parodontiul marginal (la minim 5mm de parod).. Marginea anterioara ideal va fi situata pe o linie
transversala ce trece prin pintenii ocluzali situati cei mai anterior
Marginea posterioara- anterior de zona AH cu 5mm.Nu se plaseaza in zonele Schroder (au
rezilienta crescuta si favorizeaza bascularea prin infundare).
Conectorul principal fenestrat-edentatii mixte, intercalate,
- torus in centrul boltii palatine,
- la pacientii care nu suporta placute palatinale totale.
Are o forma de paralelogram cu unghiurile rotunjite,
- placuta anterioara are o latime de 6-9mm cu marginea anterioara extinsa pe creasta dar la
distanta de parodontiu, papila prin foliere 0,2-0,3mm.
- placuta posterioara are o latime de 4-5mm.
placutele laterale sunt late de 5-6mm situate la distanta de parodontiul marginal, prezentand
zone decoletate.
- Este conectorul cel mai rigid, asigura degajarea boltii palatine, a papilelor+rugile.
Conectorul in forma literei U
edentatii T-T+torus palatin voluminos,
-conector cu rezistenta medie (discutabila) modelat mai gros 0,6mm.
Placuta dento-mucozala
-edentatii terminale cu numar de dinti redus (frontale), inalti, verticali, la cazurile clinice cu
creste alveolare atrofiate, reduse volumetric.
- Placuta se extinde pe dintii restanti supracingular unde va avea o grosime de 0,4-0,6mm si va
reproduce morfologia dintilor si a versantului crestei alveolare. De o parte si de alta pe dinti va
prezenta pinteni ocluzali incizali-mai rar) iar limita superioara se va sprijini pe trepte practicate
pe canini, incisivi. Se contraindica sprijinul pe plan inclinat deoarece are efect dizortodontic.
Placuta palatinala totala
-edentatii T-T, dinti restanti redusi+asocierea cu edentatii frontale, creste atrofiate.
Acopera in totalitate bolta, grosimea 0,4mm, fata exterioara perfect lustruita, confort maxim ,
sprijin supracingular pe praguri pentru a transmite fiziologic presiunile pe dintii restanti.
Conectorii principali mandibulari :

De rigidizare prin solidarizare cu seile : bara linguala, placuta dento-mucozala (cei mai utilizati) ,
crosetul continuu , conectorii principali dentari , bara vestibulara (cei mai rari)
1.Bara linguala :
Forma arcuata, -limita inferioara in relatie cu planseul bucal;
-limita superioara la distanta de insertia gingivala 5mm;
Indicate cand inaltimea procesului alveolar=9mm;
Latimea 4-5mm;
Grosimea-sup.1mm-inf. 3mm;
Superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal; inferior in fundul de sac lingual fara a
interfera planseul si frenul limbii in functionalitate.
Forma pe sectiune semipiriforma-cea mai rezistenta +confortabila;
ovalara +semirotunda au fost utilizate, actualmente abandonate.
Topografia barei : functie de creasta alveolara-este variabila.
Conectorul nu va veni in contact cu mucoasa crestei alveolare, in cavitatea bucala este un
spatiu ce se obtine prin foliere ; grad de foliere 0,3-2mm.
Bara linguala -caracteristici foliere :
La P.P.S. cu sprijin dento-parodontal:0,2-0,3mm-clasa III Kennedy.
Cand exista sprijin mixt edentatii L-T :0,3-1mm ;
Edentatii T-T +rezilienta> a mucoasei: 1-1,5mm ;
Edentatii T-T +proces alveolar concav+rezilienta crescuta grad de foliere maxim-2mm.
Bara linguala se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar este scurt si bara este
mai mica (3mm).
Zonele de minima rezistenta la jonctiunea cu seile,
-la zona de unire cu conectorii secundari
- pe linia mediana.
Orice presiune exercitata in sens transversal va duce la fractura pe linia mediana.
Tehnicienii vor ingrosa zonele de jonctiune. Cand bara este extinsa, mai lunga, polul inferior va
fi modelat mai gros.
2.Crosetul continuu :
Element suplimentar de rigidizare al barelor+protezelor ;

Indicat in cazul proceselor alveolare subdimensionate,9mm, planseu cu insertie inalta, aproape


de insertia gingivala ;
Conditii de proiectare :
Intre bare si conectori sa existe un spatiu de autocuratire de 4-5mm.
Marginal sa fie rigidizat prin pinteni ocluzali/conectori secundari ;
Latime 2,5-3mm ;
Topografie pe fetele orale ale dintilor restanti ;
Profil semirotund ;
Grosimea : 0,5-1mm ;
Mentinere pinteni ocluzali, gherute incizale (nu se folosesc, efect nefiziologic), pinteni ocluzali
(plasati supracingular)
Crosetul continuu rol :
Rigidizare bara cu cresterea rezistentei mecanice;Este considerat a-2 -bara;
Extinderea P.P.S. pe dintii restanti;
Efect de solidarizare a dintilor;
Efect antibasculant;
Stabilizarea protezei in sens M-D;
In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;
In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta dento-mucozala).
3.Placuta dento-mucozala:
Indicata cand insertia planseului este mai mica de 9mm;
Caracteristici ~ crosetului continuu ;
Se indica in edentatii cu dinti restanti redusi ca numar si cu inaltime medie, mica +proces
alveolar subdimensionat+planseu cu insertie superioara ;
Placuta poate fi decoletata ; se concepe cu forma ~barelor, la distanta de procesul alveolar prin
foliere ; limita superioara in contact cu zona supracingulara pierduta, atenuata (supraecuatorial).
Oral va reproduce morfologia dintilor restanti pentru a nu interfera functionalitatea limbii ;
Folierea pentru placuta dento-mucozala 0,5-1mm (ca la bara linguala) ;
Caracterisitici +rol-vezi crosetul continuu ;

Permite decoletare; la P.P.A. nu se poate realiza.


In edent. Unidentare se poate monta un d. artificial
Poate fi sectionata in dreptul tremelor si diastemelor
4.Bara vestibulara :indicatii
Dinti lingualizati ;
Proces alveolar subdimensionat ;
Insertie planseu inalta aproape de insertia gingivala ;
Bara este mai lunga, inestetica, cu rezistenta mecanica scazuta, plasata in fundul de sac
vestibular.Rar indicata.
5. Conectorul principal dentar :
Se indica in subdimensionari ale procesului alveolar cu dinti inalti si verticali ;
Este ~ crosetului continuu, fiinf ca o banda continua, mai lata , de 5-7mm, mai subtire ;
Uneste direct seile ;fara conector secundar ;
Rar utilizat ;
Indicat in cazuri clinice speciale ;
Este ca o banda metalica ce inlocuieste la P.P.A. placa linguala.
Conectorii secundari
-elem .de unire intre sei, pinteni, corset continuu, conectori principali
-pot fi:-rigizi-cresc rez. mec. a protezei
-elastici-valoare istorica
Topografie-interdendar si proximal
-volum mic, modelaj plan
-forma triunghiulara
-nu vor interfera functionalitatea limbii sin u vor crea dificultai in montarea d.
-au unghiuri de intalnire rotunjite
-traiectul lor va fi foliat 0,2-0,3mm ;

-nu se aplica pe suprafete convexe ale dintilor.

Crosetele turnate /crosetele din sarma avantaje:


Rigiditate mai mare;

Contact in suprafata ;
Retentia (ancorare) mai mare;
Eficienta bratelor retentive mai mare datorita plasarii portiunii efilate pe zona de maxima
convexitate a fetelor laterale (V/L) ;
Concepere paralelograf-si plasarea elementelor active cu retentivometrul ;
Asigura o buna stabilizare a P.P.S. in sens transversal +sagital fata de crosetele din sarma
(flexibile);
Asigura sprijinul prin pintenii ocluzali.
Dezavantaje crosete turnate :
Retentie alimentara (contact in suprafata) ;
Contactul in suprafata ;
Erodeaza smaltul (aplicate direct pe dintii naturali neacoperiti) ;
Bratul activ se fractureaza relativ repede la crosetele circulare (inlocuit de crosetele mixte) ;
Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dure prin erodare se indica acoperirea dintilor limitanti
cu coroane de invelis (metalice, mixte, coroane de substitutie, metalo-polimerice, metaloceramice) ;
Crosete turnate-functii :

1. Mentinere=retentie=ancorare:

Se obtine prin plasarea bratelor retentive in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti, zone ce
se determina cu ajutorul paralelografului.
Ancorarea contribuie la stabilizarea protezei pe camp ; se opun bratele elastice desprinderii
P.P.S. de pe campul protetic +factorii asociati (gravitatia, alimentele lipicioase, musculatura
periprotetica) cu efect de dislocare ;

2. Sprijinul- asigura sprijin dento-parodontal si mixt prin pintenii ocluzali ai crosetelor .


Pintenii interni asemanatori culiselor si indicati in edentatii L-L si mai rar clasa IV =sprijin
dento-parodontal pur.
Pintenii externi (principali)-cei mai utlizati in tehnologia P.P.S. se aplica in fosele proximale ale
dintilor limitanti (mezial /distal) ;
Pintenii auxiliari-aplicati in fosele (pe dintii vecini) dintilor limitanti cu efect antibasculant
(pinteni supracingulari) se indica a se aplica pe praguri, trepte si nu pe planuri inclinate =efect
dizortodontic .

Se adauga gherutele incizale foarte rar utilizate- datorita efectului nefizionomic si datorita
mijloacelor moderne suplimentare.
Elemente suplimentare :
Bratul opozant , corpul crosetului, segmentul supraecuatorial al bratelor elastice.
Caracteristicile pintenilor externi :
Forma triunghiulara, grosimea 1mm la varf si 1,5mm la jonctiunea cu conectorul secundar,
lacasul se prepara in fosele coroanelor naturale, de forma hemisferica sau in obturatii de
amalgam sau pe suprafetele ocluzale ale coroanelor de acoperire cel mai indicat. Unghiul de
unire pinten-conector =90 sau mai mic de 90 (nu mai mare de 90) ; varful plasat aproape de
centrul suprafetei oculzale . Lungimea din diametrul M-D si latimea 1/3 din diametrul V-O.
Cu cat sarma este mai lunga (edentatii terminale) pintenii se gandesc mai rezistenti (nu mai grosi
pentru a nu perturba functiia ocluzala).
3.Reciprocitatea :
Bratele crosetelor pentru a avea actiune reciproca (fiziologica asupra dintilor limitanti) vot fi
proiectati la acelasi nivel pentru a nu avea efect traumatic asupra dintilor limitanti.
Plasarea inegala nu asigura reciprocitatea ; crosetul va avea prin bratul activ efect dizortodontic
asupra dintilor limitanti.
Se obtine prin :
Planarea fetei orale (reducerea convexitatilor fetei orale) si aplicarea bratului opozant la acelasi
nivel cu bratul vestibular)-procedeu putin utilizat ;
Acoperirea dintilor limitanti (coroane de invelis) si modelarea unui prag in dreptul convexitatii
maxime a fetei vestibulare ;
4.Pasivitatea :
Se obtine prin elementele sale ; crosetul in momentul insertiei nu trebuie sa aiba efecte
presionale asupra dintelui limitant.
Cand pe proteza nu se aplica o forta, crosetele circulare sunt mai rigide si grad de incercuire mai
mare, grad de pasivitate mai mic.
Crosetele divizate sunt mai elastice , contact partial intrerupt cu fetele axiale, grad de pasivitate
mai mare.
5. Mentinerea indirecta =efect antibasculant ;
Crosetele prin portiunile efilate terminale +elementele rigide (brat opozant, segment
supraecuatoerial, conector secundar) au efect antibasculant .

6. Incercuirea :

Functia crosetului de a incercui dintele limitant pe fetele axiale ; grad de incercuire diferit (la
crosetele circulare mai mare de 180, la crosetele divizate =180).
Incercuirea la crosetele circulare are un efect discret dizortodontic (bine concepute) . Efectul
dizortodontic prin incercuire poate fi limitat cand dintii restanti sunt contentionati prin acoperirea
cu coroane/punti.
7. Stabilizarea :
Crosetul turnat se opune deplasarii orizontale ale protezei. Functia este asigurata de segmentele
rigide ale crosetului. Crosetele circulare prezinta un grad de stabilizare mai mare, aplicarea
bilaterala a elementelor rigide mareste gradul de stabilizare (si de simetrie). Exista o stabilizare
in sens transversal (V-O) si una in sens sagital (M-D).
Cu cat elementele rigide sunt prelungite spre anterior, gradul de stabilizare este mai mare.
Clasificare crosete turnate :
Circulare ;
Divizate ;
Ney ;
Mixte ;
Speciale.
1.Crosete circulare :
Utilizare larga in tehnologia P.P.S.;
Contact in suprafata;
Elasticitate mica, rigiditate mare;
Grad de incercuire mai mare decat crosetele divizate;
Grad de fizionomie mai mic ;
Indicate pe dinti ( PM. /M) cu convexitati mici ;
Grad de mentinere crescut ;
Fracturare frecvent.
Clasificare :
functie de dintii pe care se aplica : monodentare/bidentare/tridentare ;
a)functie de bratele active : monoactiv/biactiv/tetraactiv ;

b)
functie de conectorii secundari : 1 conector secundar/ 2 conectori secundari/ 3 conectori
secundari ;
c)functie de orientarea bratului activ : orientate edental, dental, plasat vestibular ,oral
Crosete circulare-descriere :

Crosetul Ackers: (cu 3 brate) elemente componente:


5 elemente:

-4 rigide-corp, pinten, brat opozant, conector secundar de unire;


-1 element elastic-segmentul supraecuatorial +portiunea efilata subecuatoriala .
Functii:
Bratul elastic se opune desprinderii P.P.S. de pe campul protetic;
Pintenul +elementele rigide suprecuatoriale se opun bascularii prin infundare.
Observatie practica :
Cand crosetul Ackers este proiectat clasic nu se asigura reciprocitatea, pasivitatea.
Crosetul inelar cu 4 brate :
Este indicat pe molari maxilari/mandibulari. Se deosebeste prin plasarea diferita a bratului
retentiv (activ).
Inferior se plaseaza lingual, superior se plaseaza vestibular. Spre deosebire de crosetul Ackers
prezinta in plus un pinten auxiliar plasat in foseta distala si 1 conector secundar de intarire
situat intotdeauna pe partea bratului opozant.
Observatie practica :
Nu se aplica conectori si croset cand la nivelul procesului alveolar exista exostoze si nu se
poate folia traiectul conectorului secundar de intarire (se contraindica).
Crosetul circular cu 4 brate (inelar) la maxilar/mandibula.
Crosetul circular cu 6 brate :=dublu Ackers(Bonwill)
Este un croset tetractiv. Se indica pe PM, M cand intre cei 2 dinti exista trema (situatia clinica
ideala) sau dintii respectivi se acopera cu coroane care sunt prevazute cu lacasuri pentru
pinteni.
Indicat pe PM/M situati pe hemiarcada integra. Bratele elastice pot fi active pe diagonala sau
de aceeasi parte.
Observatie clinica :

Bratele crosetului pot fi plaste toate 4 subecuatorial =actiune tetractiva.


Crosetele divizate-caracteristici :
Suprafata de contact mai mica;
Grad de incercuire mai mic ;