Sunteți pe pagina 1din 23

1 Psihodiagnosticul expresiei exemple clinice :

1.Atitudine: cooperant, indiferent, preocupat, schimbtoare


2.Aspectul vestimentar ( tinuta )
- dezordine vestimentara ( oligo, demente, psihoze, schizo )
- rafinament vestimentar exagerat ( personalitate psihopatica, isterica, bizarerie schizo- fard
exagerat ornarea cu decoratii tendinte de supraestimare megalomanie paranoia excitatie
maniacala )
travestitism=poarta haine ale sex opus;
cinvestitism=nepotrivit varstei
3.Privirea:
- fixa , imobila, incrucisata ( ura, agresivitate, cruzime )
- larg deschisa cu ridicarea sprancene, incretire frunte ( angoasa, anxietate )
- hipermobila, fugace ( manie, hipomanie )
- stinsa, hipomobila, fixa, absenta ( depresie )
- detasata, rupta de realitate ( schizo )
4.Vocea: joas, monoton sau cu tonalitate nalt, tare
mimica: mobil, fix, anxioas, indiferent
5.Mimica traduce tonalitatea afectiva a insului, emotii, sentimente
- exagerata - hipermimie ( manie , excitatie psihomotorie )
- diminuata - hipomimie pana la amimie( imobilitate )- ( melancolie, inhibare psihomotorie, sdr.
impregnatiei neuroleptice, stupoare, demente)
- dezadaptata paramimii in neconcordanta cu starea timica
mimica de imprumut ( supraestimare, mitomanie, isterie )
ecomimia ( catatonie )
neomimia mimica bizara similara neologismelor ( schizo )
jargonomimia expresii bizare neinteligibile
psitacismul mimic hipermobilitate inexpresiva si incomprehensibila a mimicii
- dezinvolta ( timizi)
- pseudoironica ( psihastenici)
6.Parakinezii includ si paramimiile- pervertirea sensului si continutului natural si logic al
miscarilor
- manierism pierderea trasaturilor logice si inteligibile a gesturilor si miscarilor
- stereotipii repetarea unei manifestari de atitudine = akinetice (perna psihica) si de miscare =
kinetice/parakinetice ( schizo, oligo, demente, afectiuni neuro )

2. Tulburari cantitative ale perceptiei


Functia de cunoastere: senzatia, perceptia, atentia,memoria, gandirea, imaginatia
Definitie :Perceptia= Procese senzoriale elementare, care se disting prin sintetism, unitate i
integritate, ele rednd realitatea obiectual n imagini de ansamblu
Modificri: - Cantitative: hipo-, hiperestezia.
- Calitative: iluzii, halucinaii.
HIPERESTEZIE: creterea intensitii senzaiilor i percepiilor
Surmenaj, debutul unor boli infecto-contagioase, afeciuni psihice, b. Basedow.
Cenestopatiile: senzaii penibile difuze, cu sediu variabil, care apar fr o modificare
organic evideniabil.
HIPOESTEZIA: Stri reactive acute, isterie, oligofrenii, sch, tulburri de contiin
hipoestezia: reprezinta cresterea pragului senzorial, insotita de diminuarea intensitatii
senzatiilor, cu scaderea numarului de excitanti receptati. Poate sa apara in stari reactive acute,
isterie, oligofrenii, schizofrenii, tulburari de constiinta.
- hiperestezia: este reprezentata de o coborare a pragului sensorial, resimtita de subiect ca o
crestere neplacuta a intensitatii senzatiilor privind un singur analizator sau ansamblul lor
hiperestezie generala

3.Definiti halucinatiile-ex clinice .halucinatii auditive.


Definite:Halucinatia reprezinta percepie fr obiect.
H. Auditive=halucinatii exteroceptive: (afeciuni ORL- otite, mastoidite, surditate, b.
neurologice, st. confuzionale, deliruri toxice i infecioase, depresie- continut trist dureros voci
care ii condamna, schizo caracter bizar neinteligibil, parafrenie, aur epileptic)
Localizare n cmpul auditiv / n afara
Intensitate discrete, surde, puternice
Complexitate - Elementare (foneme, acoasme fosnete, pocnete, bubuituri )
- Comune (ciripit, scrtit)
- Verbale (voci ) - ex la poligloti vocile nematerne sunt ostile / ex- vocea
Evei spune unui alcoolic sa-si ucida copii
Continuitate - episodice/ continui ( impiedica pacienul sa se odihneasca)
Rsunet afectiv favorabile/defavorabile

4 Definiti halucinatiile-exemple cinice,halucinatii vizuale


Halucinatiile sunt stari psihopatologice definite la modul cel mai sugestiv ca perceptii fara
obiect / reprezentari stagnante ce se insotesc de forma de convingere a bolnavului despre
existenta reala a obiectelor si fenomenelor pe care trairea halucinatorie o exprima. Influenteaza
intotdeauna atitudinea si comportamentul bolnavului, uneori avand efecte terifiante, de
puternica spaima si teama. Halucinatiile vizuale sunt halucinatii exteroceptive.
Apar normal la trecerea veghe - somn, surmenaj, neurastenie (anxiogen, terifiant), afectiuni
oftalmologice, neurologice (stari infectioase, delir alcoolic, psihoze schizo paranoida

Definite:Halucinatia reprezinta percepie fr obiect.


H. Vizuale: Normal trecerea veghe somn
surmenaj, neurastenie ( anxiogen, terifiant )
af. oftalmologice, neurologice ( st infectioase, delir alcoolic, psihoze-schizo
paranoida )
Clasificare : macroscopice/microscopice ,- mono-/policromatice ,- n cmpul perceptiei/ h.
Extracampine
Elementare (fosfene, fotopsii)
Complexe fantasmoscopii ( figuri informe )/ h. figurate
Scenice: statice (panoramice), n micare (cinematografice- scene de vis- onirice
unice/multiple,statice/dinamice,accese/permanente.

5.Halucinatii

senzoriale :clasificare,exemple clinice

Caracteristici: Proiecia spaial: n spaiul perceptiv sau dincolo de limitele acestuia.


Convingerea bolnavului asupra realitii lor .Perceperea lor prin modalitile senzoriale
obinuite (ci extero-, intero-, proprio-) i pe ci senzoriale normale (h. auditive, etc.)
Grad variabil de intensitate .Claritate diferit .Complexitate variabil .Durat
intermitente/comtinue).Rezonan afectiv

H. exteroceptive
1.H. Auditive: (afeciuni ORL- otite, mastoidite, surditate, b. neurologice, st. confuzionale,
deliruri toxice i infecioase, depresie- continut trist dureros voci care ii condamna, schizo
caracter bizar neinteligibil, parafrenie, aur epileptic)
2.H. Vizuale: elementare,complexe,scenice.
3.H. Autoscopice
- subiectul i percepe vizual propriul corp, pri din corp, organe. imaginea dubl
- unic/persistent
- acompaniament afectiv ( de groaza )
4.H. Olfactive i gustative :gust/miros neplcut sau mai rar plcut (crize uncinate epilepsie,
tumori, leziuni lob T, stri delirante, stri confuzionale)
5.H. Tactile: impresia de atingere cutanat(ex,impresia de insecte pe sub piele)
continue (intoxicaia cu cloral) sau discontinuu, punctiform (cocain)
epidermice/hipodermice
Halucinatii olfactive si gustative: sub forma de mirosuri si gusturi (placute / neplacute). Apar
in crize uncinate de epitapsie, tumori, psihoze temporate, delirum tremens, sdr. paranoide,
nevroze de tip obsesiv, fobic si isteric.
Halucinatii tactile: interne (arsuri, dureri, miscari de insecte, viermi) / externe (arsuri, caldura,
curent de aer, intepatura). Apar in intoxicatii cu cocaina, hasis, LSD, psihoze alcoolice ac,
subac, halucinatii zoopatice perceptiii de gandaci, insecte mergand pe piele sau sub piele,
psihoze de involutie.
Halucinatii corporate (sensibilitatii generate): modificari organe interne (arsuri interne, modif.
viscere viscere putrezite, rupte, inlocuite cu obiecte metalice, schimbarea pozitiei - , localizari

genitale percepute ca violuri directe / de la distanta introducere de corpuri straine in rect),


posesiunea zoopatica, metamorfozare (transformare intr-un animal). Apar in: deliruri
hipocondrice, schizofrenii paranoide, psihoze de involutie.

6. Clasificarea proceselor afective


Definite :Afectivitatea =Procesele afective reflect relaia dintre subiect i obiect, dintre subiect
i situaiile/mprejurrile de via ale acestuia, prezente, evocate sau proiectate.
Formele afectivitii sunt stri, relaii, comportamente ce reflect raportul dintre motive i
condiiile obiective sau imaginare.
Strile afective: - Procesul psihic cel mai legat de personalitate, prin intermediul cruia omul si
manifest caracterul personal, ca existent original, unic, irepetabil.
( atitudinea omului fata de situatiile de viata, fata de realitatea inconjuratoare )
Clasificare :
1.Afectele sunt procese afective primare, simple, impulsive mnia, groaza, frica,
spaima. Sunt de scurt durat, puternice, foarte intense, violente cu apariie brusc
i desfurare impetuoas, cu manifestri deosebit de vii n comportament.
2. Emoiile se caracterizeaz prin durat scurt, intensitate, cu desfurare
tumultoas sau calm, cu orientare bine determinat; au caracter situativ i sunt
active.
Emotia starea particulara ( tipica) care exprima rasunetul afectiv al
raportului dintre subiect si obiecte, fiinte,fenomenele lumii inconjuratoare.
- pozitive - placere, staisfactie,bucurie
- negative neplacere, tristete, frica
dupa tonalitate
- stenice maresc capacitatea de efort psihic
- astenice scad capacitatea de efort psihic
Emotiile domina, formeaza starea afectiva a subiectului fiind strans legate de
dispozitia buna, veselie, calm sau de una de tristete, neliniste, irascibilitate.
3. Dispozitia stare afectiva generala de fond, de durata, cu intensitate medie,
ce reflecta starea de functionalitate a organismului, fiind rezultanta tuturor
implusurilor extero, intero, proprioceptive, constientizate sau insuficient
constientizate.
Dispoziia stare afectiv difuz, de intensitate medie, durat variabil.
Dac se prelungete se poate transforma n trsturi de caracter, creeaz un fond
general: optimist sau pesimist.
4. Sentimentele: sunt triri afective intense, de lung durat, au mare grad de
stabilitate i generalitate -> atitudini afective .
Sentimente de prietenie, de dragoste
- normale: matern, patriotic, religios
- anormale: tocite, autostima scazuta sau crescuta, grandoare - trairi
emotionale cele mai complexe stabile si generalizate, realizeaza trairea raportului
insului cu ambianta.
5. Pasiunile: se deosebesc de sentimente prin intesitatea tririi afective, gradul de
stabilitate i fora de angajare a personalitilor. mobilizeaz ntregul comportament
ctre aciune.
. Pasiunile amplitudine mai mare a trairii prin angajare puternica, caracter mai
stabil al relatiilor cu ambianta.

- pozitive innobileaza omul pt arta, stiinta, pt profesia aleasa


- negative egocentrice, individualiste personalitati avare, egoiste, teroriste
6. Instinctele - reflexe nnscute complexe:Alimentar,De aprare De
reproducere: sexual i matern

Tulburarea starilor afective (nu e subiect)


Tulburarile starilor afective in functie de criterii: natura (polaritatea), intensitatea,forta, labilitatea,
continutul, adecvarea motivational sau motivarea delirant.
Cantitative: distimie= toate abaterile afective +/- ; tb nespecifica de la starea de discomfort aectiv la
eutimie.
Hipotimia: scaderea tensiunii afective si a elanului vital pn la apatie si
indiferent.( expresivitate, mimica scazuta : oligo, deteriorare cognitiva, TCC)
Atimia scadere f acceantuata a tonusului afectiv ( inexpresivitate mimica pantomimica : idiotie,
dementa, catatonii )
Apatia lipsa de tonalitate afectiva si interes fata de propria persoana si ambianta.
Depresia ( Hipertimia negativa) puternica traire,participare afectiva intensa cu sentimente de inutilitate
si devalorizare ;
- mimica, pantomimica exprima continutul dureros al trairilor frunte incretita, omega melancolic,
comisuri bucale coborate, corp incovoiat, bratele cad pasiv pe langa corp.
- depresia=incarcatura afectiva cu un continut negativ
Mania ( Hipertimia pozitiva )
Anestezia psihica dureroasa nu se mai poate bucura, intrista, induiosa nu mai simte afectiunea pers
apropiate.
- tardiv in depresii, sdr. de depersonalizare si derealizare, debut schizo

raptus melancolic= agitatie psihomotorie, acte impulsive de auto si heteroagresiune ce interfera cu


anestezia psihica dureroasa
Anxietatea- teama fara obiect se manifesta prin neliniste psihica si motorie cu manifestari neuro
vegetative ( palpitatii, tb vasomotorii, oscilatii tensiune, transpiratii )
- este mai mult gandita decat traita ( schiz paranoida, hipocondrica, pseudonevrotica, psihoze depresive
melancoliforme)
Angoasa- anxietate cu acompaniament somatic senzatie penibila de disfunctie a unui organ, aparat,
sistem ( constrictie laringiana)
- este mai mult traita decat gandita si duce la fobie
- NU este o anxietate extrema
Euforia incarcatura afectiva pozitiva, exagerarea dispozitiei ( veselie, plenitudine) insotita de fuga de
idei, logoree, ironii, glume , mimica expresiva gesturi largi, si variate, exacerbarea tendintelor si
trebuintelor in special cele sexuale. ( intox usoare cafea, alcool, stari nevrotice prin suprasolicitare, st.
Subfebrile, st maniacale , dementa senila, vasculara traumatica, oligofrenii)
Moria jovialitate expansiva, familiaritati, calambuluri, expansivitate saraca
(leziuni cerebrale LF )
Labilitatea afectiva ( versatilitate timca) de la + la de la euforie la depresie ( manie, oligo )
Incontinenta afectiva trecerea rapida de la o st emotionala la opusul ei ( ateroscleroza cerebrala avansata
)
Disorie dispozitie depresiva, anxioasa, rau general + logoree, excitabilitate crescuta ( perioade
intercritice ale epilepticilor, alcoolici cr, encefalopatii posttraum., postencefalice, abtinenta
toxicomanilor )
Calitative - paratimii
- reactii afective aberante si inadecvate uneori paradoxale fat de motive, situatii ( o situatie afectiv
negativa intampinata cu veselie)
- situatii psihotraumatizante, stari reactive, schizo
Inversiunea afectiva ostilitate fata de pers. pe care le-a iubit inainte de boala ( schizo, parafrenie, delir
de gelozie )
Ambivalenta afectiva- concomitenta dragoste- ura, atractie- repulsie ( schizo, scaderea libidoului la
varstnici)

7 Iluzii definitie,clasificare,exemple clinice.


ILUZII = Orice eroare cognitiv sau perceptiv.generata de un obiect real.
Mecanism: Proiectarea imaginarului i a incontientului n actul perceptiv
Prelucrarea eronat a imaginilor percepute
Iluzii fiziologice ( optico-geometrice ) ex: bat in apa=frant
Iluzii patologice: Veridice ( perceptie falsa fara obiect)+ Interpretare delirant
VIZUALE: -Metamorfopsii: deformarea obiectelor i a spaiului perceput( Macropsie, micropsie,
dismegalopsie (largi, alungite)
-Porropsia (mai apropiate sau mai ndeprtate)
-Pareidolie (interpretare imaginativ) ex: semne pe tavan perceptii deformate anxiogene
-Falsele recunoateri (identificarea greit a diverselor persoane): dj vu, deja connu,
deja vecu, jamais vu.
- st maniacale confuzii, dementa vasc, senila traumatica
-Iluzia sosiilor: sdr. discordante (ex: persoanele cunoscute au fost substituite in mod ostil)
AUDITIVE
GUSTATIVE I OLFACTIVE (parosmie) percepere eronata gust/miros

VISCERALE percepere eronata a fct organelor.De modificare a schemei corporale: form,


mrime, greutate, poziie(ex: picioarele depasesc patul, ajung in tavan )
- schizo, intoxicatii, o-f ( dismorfofobiee nas mare, fata stramba se adreseaza chirurgului )
Normal distanta mare, lumina scazuta, emotivitate, veghe-somn=hipnagigice
Tulb. funcionale sau leziuni ale receptorilor, cilor de conducere, zonelor integrative LT
senzorial
Stri febrile, b. infecto-contagioase, toxice
Stri confuzionale
Nevrotici (isterici, TOC)
Psihotici
Exteroceptive: vizuale : metamorfopsii (realizeaza impresia deformata a obiectului si
spatiului perceput), macropsie (existenta unor obiecte marite), micopsie (obiectele apar
mai mici), dismegalopsii (asimetrizate, largite, alungite,), peropsii (distant poate fi
modificata fata de obiecte), pareidolie (iluzie vizuala patologica), falsele recunoasteri (se
diferentiaza de eroarea unei recunosteri obisnuite in conditii normale), iluzia
sosiilor(substitutii de persaone interpretate ca asemanare); auditive, gustative si
olfactive.
Interoceptive: perceptia falsa, eronata a functionarii unor viscere resimtite ca trairi
penibile. Iluziile privind modificarea schemei corporale dismorfofobie: autoanaliza
fobica a perceptiei false privind simetria corporala / facial (schizofrenie).

8 . Tulburari de atentie-evaluare si exemple


clinice
A. ATENTIA = prosexie ( test metoda Kraepelin 100-3-3/zilele sapt inapoi )
= Orienteaz i concentreaz activitatea psihic spre un anumit grup limitat de obiecte i
fenomene, cu scopul de a asigura condiiile de claritate a grupului de imagini percepute, ct i
delimitarea lor net de cmpul perceptiv.
HIPERPROSEXII: st. maniacale, depresii, cenestopai, hipocondriaci, fobici, obsesionali.
HIPOPROSEXII, APROSEXII: St. confuzionale, anxietate, surmenaj, oligofrenii, demene, sch.

9 Memoria-definitie,tulburari cantitative,ex
clinice
MEMORIA = mnezie ( test proba oraselor ) = Proces psihic al orientrii retrospective, realizat
prin ntiprire (fixare), pstrare (conservare) i evocare (reactualizare).
Memoria imediata nr de telefon sau o serie de 6 numere
Memoria recenta 3 obiecte pe care le repeta dupa 5 10 min
Memoria indepartata descrierea unui eveniment din urma cu 2 ani sau mai mult
Dismnezii cantitative :hipermnezie,hipomnezie,amnezie.
HIPERMNEZIA: capaciatatea exagerata a unor evocari, care prin aglomerarea si
multitudinea lor distrag bolnavul de la preocuparile esentiale ale unor situatii prezente. Se
intalnesc in : psihopatie paranoida, paranoia, exitatie maniacal, epilepsie temporal, sdr. toxice.
HIPOMNEZIA: Surmenaj, stri nevrotice, oligofrenii, st. de involuie
AMNEZIILE pierderea totala a fortei mnezice
Anterograde ( de fixare ): evenimentele trite dup debutul bolii
Retrograde ( de evocare ): se ntind progresiv spre trecut inaintea debutului bolii

Legea disolutiei memoriei de la cuvinte complexe la cele simple , de la nume proprii, comune
la verbe
A. lacunar: hiatus mnezic temporar :stri confuzionale, TCC, echivalente epileptice
A. totale si partiale hipoamnezii
A. tardiv/ ntrziat- tb de constienta lacun mnezic despre tulburarea de constient se
instaleaz treptat , nu imediat dup aceasta
A. electiv/tematic- evenimente uitate electiv datorit ncrcturii afective negative
acoperite cu voal, nu sunt uitate definitiv ( ex: femeia care ucide sotul si isi aduce aminte tot
pana in momentul in care ia toporul )

10. Operatiunile gandirii


GNDIREA: ( test compararea obiectelor capacitatea de comparare; definitii, notiuni
matematice capacitate de generalizare, abstractizare si concretizare; proverbe, zicale
capacitate de judecata si rationament )
= Proces central al vieii psihice, o activitate cognitiv complex, mijlocit i generalizat prin
care se distinge esenialul de fenomenal, n ordinea lucrurilor i ideilor, pe baza experienei i a
prelucrrii informaiilor
Operaiile generale : analiza, sinteza, comparaia, abstractizarea, generalizarea ( cuvnt- noiunejudecata- raionament- ntelegere) . Operatiuni:
Abstractizarea proces de selectare a esentialului prin abstractia celorlalte aspecte /
insusiri ale unui obiect / fenomen.
Generalizarea efectul de proiectare a trasaturilor comune si esentiale dintr-un
obiect / fenomen asupra unei intregi categorii de fenomene + obiecte care intrunesc
aceste trasaturi.
Analiza operatiunea prin care se realizeaza mental ansamblul unitary si
caracteristic al obiectelor si fenomenelor in baza insusirilor esentiale + particulare ale
acestora.
Sinteza operatiune prin care se realizeaza mental ansamblul unitar si caracteristic
al obiectelor si fenomenelor in baza insusirilor esentiale si particulare ale acestora.
Comparatia operatiune mental prin care se stabilesc asemanarile si deosebirile
dintre obiectele si fenomenele supuse cunosterii.
Anticipatia intrevederea situatiilor problematice ce vor decurge din utilizarea
celorlalte operatiuni ale gandirii.

11.Gandirea-definitie,tulburari cantitative,ex
clinice
GNDIREA: ( test compararea obiectelor capacitatea de comparare; definitii, notiuni
matematice capacitate de generalizare, abstractizare si concretizare; proverbe, zicale
capacitate de judecata si rationament )
Tulburari cantitative =de ritm i coeren:
1.Accelerarea ritmului ideativ:
-Fug de idei (asociaii ntmpltoare, asonan, rim, localizare n timp i spaiu, contraste
facile)- vorbesc mult, labilitatea atentiei, exacerbarea evocarii, ilogici, pierd firul ( schizo,
ebrietate, intoxicatii)

-Mentismul (depnare rapid, incoercibil a reprezentrilor i a ideilor; au atitudine critic): st. de


mare tensiune nervoas, oboseal, intoxicaie uoar cu cofein, alcool, sch.,
-Tahipsihie ( cresterea ritm ideativ + cresterea fortei de imaginatie si reprezentare + cresterea
atentiei + cresterea tonusului afectiv )
Incoerena gndirii la maxim duce la salat de cuvinte, verbigeraie ( repetarea stereotipa a
acelorasi cuvinte- trancaneste )
2.ncetinirea ritmului ideativ: bradipsihie, bradilalie, vscozitatea psihic, fading mental ( oprirea
treptata a fluxului ideativ) , baraj ideativ ( brusc)
Anideaie: idioie, demen sau epilepsie, st comatoase
Lentoare ideativa : o forma de vascozitate
- epuizare fizicasi psihica, covalescenta bolii somatice, toxice,infectioase, afectiuni neuro cu
interesare extrapiramidala, Parkinson, encefalite, intox cu CO, melancolie schizo, oligo

12 Gandirea-definitie,tulburari calitative,exemple
clinice
GNDIREA: ( test compararea obiectelor capacitatea de comparare; definitii, notiuni
matematice capacitate de generalizare, abstractizare si concretizare; proverbe, zicale
capacitate de judecata si rationament )
Ideea dominanta apartine gandirii normale si se impune preferential si motivate fie
prin ineditul ei, fie prin ale conditii susceptibile de a-I acorda o valoare intensive.
Ideea obsedanta
Ideea prevalenta detin semnificatia unei destructurari mentale de tipul psihozei.
Ideea deliranta se desfasoara pe fondul unei constiintei clare si se exprima clar.
Ideea dominant (reversibil, sfera normalului)
Ideea obsedant ( anancasta ) - strin, contradictorie personalitii individului, i recunoate
caracterul parazitar, lupt pt. a o nltura
OBSESIA:
1.Obsesii ideative intoxicatii prin idee ( de ce , poate daca)
Amintiri i reprezentrile obsesive - aparitia ideii ce contrazice realitatea- reproiectare ( ex:
mama constienta ca si-a pierdut copilul era obsedata de ideea ca l-a ingropat de viu si isi
reprezinta copilul tipand in mormant )
2.Obsesii fobice teama nejustificat, pe care nu o poate alunga, n ciuda faptului c evit
situaia respectiv
agarofobia ( de piata ), hipsofobia ( locuri inalte ), claustrofobia ( locuri inguste ), aihmofobia
( ob ascutite ), antropofobia ( oameni ) monofobia ( de singuratate ), pentofobia ( de societate ),
erentofobia ( de a rosi ), nosofobia ( de boala ), misofobia ( de murdar ), tanatofobia ( de
moarte ), sitiofobia ( de a manca ), pantofobia ( teama generala)
3.Obsesii impulsive compulsiune, ritualuri ( ziceti ,stii ,mana prin pr, daca nu le face =
stare de anxietate ) - surmenaj, Tb O-C, debut schizo, remisiune psihoze
Ideea prevalent:
Poziie dominant n cmpul contiinei
Neconcordant cu realitatea i cu semnificaie aberant
Orienteaz i difereniaz cursul gndirii
Celelalte ideii o sprijin, nu se opun ei.
Concordant cu personalitatea individului
Tendina la dezvoltare i nglobare a evenimentelor i persoanelor din jur, potenialitate delirant.

- St. postonirice, epilepsie, alcoolism, PMD, st. predelirante.

13 Ideile obsesive,compulsia,ritualurile
Ideile obsesive au o desfasurare bifazica de afirmare si imediat de opozitie cu privire la
acelasi subiect gandit, care exprima de fapt ambivalent bolnavului fata de alegerea unor solutii
posibile.
Fobiile: de spatiu, de obiecte, de boala, de moarte, de oameni si aglomerari / singuratate, de
animale.
Se intalnesc in psihastenie, psihoze, melancolie, schizofrenie.
Obsesiile impulsive sau actiunile obsedante instituie in comportamentul bolnavului gesturi,
acte / conduite fara explicatie logica si uneori ridicate. De aceea opunandu-se acestor porniri
imperioase, bolnavul le reprima traind starea penibila de teama fata de impulsie = stare
compulsiva.
O forma particulara a actiunilor impulsive sunt ritualurile fenomene patologice insotite de
anxietate care nu se epuizeaza decat prin comiterea unor conduite care se succed de regula
stereotip dupa o explicatie care se substituie gandirii logice. Desfasurarea lor are loc in prezenta
simtului critic, deseori bolnavul le dezaproba si lupta impotriva acestor stari.

14 Ideile delirante,clasificare,ex clinice


Ideii delirante: O judecat eronat care stpnete, domin contiina bolnavului i-i modific
comportamentul n sens patologic.
Este impenetrabil la contraargumente i inabordabil prin confruntare, n ciuda contradiciilor
cu realitatea. Este incompatibil cu existena unei atitudini critice, este lipsit de capaciatea de a-i
sesiza n mod contient esena patologic.
Delir sistematizat: caut s impun ideiile sale realitii, le triete cu o nestrmutat convingere.
Delir nesistematizat: coerena i stringena aparent logice nu sunt aa de puternice: slab
structurat, instabil, polimorf, variabil ca tematic, fr tendina a se impune realitii
Delir= stare de tb a luciditatii constiintei
Idee deliranta = tb a gandirii - idee, sistem de idei patologice elaborate mental
Ideile delirante pot fi :
Expansive: De mrire i bogie ( manie, schizo paranoid ) De invenie ( elaborarea unor
planuri, aparate de interes major ce preocupa in special oamenii de stiinta ) De reform ( pace
universala, filantropie ) Filiaie ( convingera ca sunt mostenitori ) Mistice ( menit sa instaureze
pacea ) Erotomaniace ( erotomani canvingerea ca e iubit de pers superioara )
Depresive: Persecuie ( crede ca sunt observati , urmariti ) Revendicare ( crede ca a fost
victima nedreptatii ) Gelozie ( suspectare a partenerului ) Relaie ( crede ca pers din jur au o
influentata - ) Autoacuzare ( omor altruist ) Hipocondriace ,Transformare i posesiune
(metamorfozare dementa schizo ) negaie ( nu recunoaste realitatea evidenta dementa,
melancolie )
Mixte:Influen ( unde, radiaii, diavol ) Metafizice ( elucideaza originea vietii )

15 Vointa-definite,clasificare

Functii efectorii: vointa, activitatea, conduite motorii


Vointa este Procesul care orienteaz activitatea psihic spre realizarea unui scop, n mod
deliberat ales i pentru obinerea cruia elaboreaz operaiuni i activiti de depire a unor
rezistene ce aparin condiiei subiective i de mediu relaional
Stare subiectiv de trecere contient de la o idee sau raionament la o activitate sau la inhibiia
unei activiti.
Vointa =activitatea psihic orientat spre atingerea unor scopuri propuse constient pentru a cror
realizare trebuie depsite anumite obstacole, interne sau externe, care apar n calea actiunilor.
Voina pe tot parcursul dezvoltrii personalitii se manifest prin: activitate i conduite
motorii .
Faze :
Formularea scopului
Disputa motivelor
Adoptarea hotrrii
ndeplinirea aciunii
Angajarea n aciune

16 Tulburari de vointa-clasificare,exemple clinice


Definitie procesul care orienteaza activitatea psihica spre realizarea unui scop, in mod
deliberat ales si pentru obtinerea caruia se elaboreaza operatiuni si activitati de depasire a unor
rezistente ce apartin conditiei subiective si de mediu relational.
1.Disbulii:cantitative:
Hiperbulia: exagerarea fortei volitionale ( st.obsesivo-fobice- eliberarea de sub invazia ideilor,
toxicomanii pt procurarea toxicului pe fond de hipob , paranoia )
Hipobulia:scadera fortei volitionale pana la abulie , scaderea capacitatii de a actiona,
stie sau crede ca stie ce trebuie sa faca dar nu poate actiona - st nevrotice, astenie, irascibilitate,
anxietate (TCC, St. Maniacale, toxicomani, psihopatii)
Abulia: lipsa initiativei si a capacittii de a actiona ( catatonie, depresii severe nici
macar nu se poate sinucide)
Calitative:
Disabulia: dificultatea de a trece la o actiune sau de a sfrsi una nceput +
perplexitate ( forma particulara de abulie )
Parabulia insuficient volitional + acte paralele, pulsiuni, dorinte ( nevroze
motorii + ticuri, spasme; schizo )
2.Impulsivitatea insuficienta vointei pasive ( st psihopatice, impulsivitatea nevroticilor- anxiosi
ce izbucnesc in momente de maxima tensiune afectiva )
Raptusurile-reactii comportamentale violente lipsite de capacitatea unui control
volitional prin limitarea starii de constiinta si pot fi, dupa motivatia si aspectul lor,
anxioase melancolie in starile crepusculare + ep. delirant halucinatorii din
epilepsie, violente imprevizibile, bizare si nemotivate existente in schizofrenii.
anxioase: psihoze, st.delirante, schzo, manie- buna dispozitie + furie, lovesc, ucid

raptus melancolic: alunecat in melancolie are izbucnire de automutilare , suicid ( epilepsie


impulsivitate in compensarea lentorii ) atrofia LF scade initiativa si capacitatea de vointa; lez
bilaterale ale hipocampului scad capacitatea de inhibitie= comportament agresiv, impulsiv

17Dementa

stare de regresie intelectuala globala, o


deteriorare progresiva cu evolutie cronica.
- Pacientul nu solicita singur ajutor medical;
- Tulburari de memorie;
- Modificari de personalitate
- Dificultati de adaptare aparute in ultima vreme;
- Aspect general normal, dar poate exista o usoara lentoare in
reactii;
- Semnul capului intors;
- Dificultati in reamintirea evenimentelor recente, date actuale;
- Limbaj ezitant, isi gaseste greu cuvintele -> anxietate;
- Minimalizeaza / rationalizeaza erorile gasind explicatii pentru
acestea;
- Grad de fatigabilitate;
- Diagnostic pozitiv testari neuropsihice: memoria recenta, afazia,
apraxia constructive,
dificultati in orientarea vizio spatiala;
- Scala MMSE -> faza incipient 20 27;
- Scala de ischemie - < 4.

.18.Demente-tablou clinic,debut ,faza de stare,faza


terminala
Demena este definit clasic ca o stare de regresie intelectual global, o
deteriorare progresiv cu evoluie cronic
Stare patologic ireversibil datorat unui proces organic cerebral
Caracterizat prin deteriorarea progresiv a funciilor cognitive i care
afecteaz nivelul randamentului intelectual, adaptativ i personalitatea n
ansamblu. Declinul funciilor cognitive asociat cu modificrile importante n
sfera comportamental se reflect n mod evident n executarea activitilor
cotidiene ale subiectului afectat.
Alterarea intelectual este profund, progresiv i global. Acestor trei
caracteristici li se adaug ireversibilitatea activitilor psihice: ce s-a produs
evolueaz numai ntr-un singur sens, spre "cronicizare i exitus" (Srbu,
1979).
Deasemenea sunt prezente frecvent simptome neuropsihiatrice cum ar
fi apatia, agitaia i depresia.
Odat cu accentuarea pierderii funciilor, pacientul este n mod treptat
srcit de independen. n cele din urm plasarea ntr-un cmin de
ngrijire poate fi necesar.

Pacienii cu demen supravieuiesc, de obicei, nc 7-10 ani dup


debutul simptomelor.
Demena devine o povar nu numai pentru aparintori, ci i pentru
societate; i a fost deja caracterizat ca una dintre marile provocri ale
acestui secol.
Demena Alzheimer este cea mai prevalent form de demen,
responsabil pentru aproximativ 60-70% din cazuri, urmtoarea cauz
fiind demena vascular, prezent n 15-20% din cazuri.
Criterii de diagnostic dementa :
Tulburri de memorie i atenie Disfuncia uoar a memoriei:
gradul de pierdere al memoriei este suficient pentru a interfera cu
activitile zilnice, dar permite totui o via independent.
Disfuncia moderat a
memoriei: gradul de pierdere al memoriei reprezint un handicap
serios pentru o via independent. Sunt reinute doar informaiile
foarte familiare sau intens nvate. Informaiile noi sunt reinute doar
ocazional i foarte sumar. Subiecii sunt incapabili s-i reaminteasc
informaii de baz despre ceea ce au fcut recent, sau numele
persoanelor familiare

Disfuncia sever a memoriei:


gradul de pierdere al memoriei se caracterizeaz prin completa
inabilitate de a reine informaii noi. Subiecii au probleme de
recunoatere chiar a persoanelor apropiate
Corelat cu deteriorarea memoriei apare deteriorarea global, n
spaiu, timp, n raport cu propria persoan i cu alii.
Nivelul de contien este conservat o perioad destul de lung pentru
a permite demonstrarea deficitului cognitiv.

Alte tulburri cognitive


- afazia
- apraxie
- agnozie
- tulburri ale funcionalitii executive
Apariia unor modificri n funcionalitatea social i ocupaional,
reprezentnd un declin evident de la nivelul anterior de funcionalitate
+ Tulburri de comportament
+ Tulburri psihotice
+ Absena contientizrii fenomenelor patologice
Stadii Demena Alzheimer
Stadiul I
scprile mnezice sunt compensate prin formule mnemotehnice,
bileele;

dificultatea rememorrii datelor recente; afazie nominal.


bolnavul contientizeaz declinul i reacioneaz prin anxietate,
depresie, izolare, suicid. Neag n public c ar avea probleme.
Randamentul i calitatea prestaiilor scad. Compenseaz prin munc
asidu, organizare. Sarcinile rutiniere pot fi executate optim;
uoar dezorientare spaial n locuri nefamiliare.
Stadiul II
bradikinezie global. Bolnavul apeleaz la ajutorul familiei pentru
compensarea deficitelor;
vorbire perifrazic, n circumlocuiuni, srcirea ideativ i lexical;
necesit retragerea din activitatea profesional; bolnavii i recunosc
rudele doar cu dificultate;
trsturile de personalitate se accentueaz;
dezorientrile devin deranjante n spaii familiale;
semne discrete de apraxie, autotopoagnozie.
Stadiul III
uitarea este profund (numele copiilor, numere de telefon, adrese);
dezinteres pentru igiena personal;
ecolalie, stereotipii verbale, agrafie, acalculie;
dezorientarea spaial explic deambulrile, pierderile;
semne extrapiramidale, mioclonii, stereoagnozia, agnozia digital,
apraxia de mbrcare;
suspiciozitate, idei de prejudiciu, idei de gelozie, dezinhibiie erotic,
agresivitate.
Stadiul IV
pierderea majoritii amintirilor
indiferen social, dependen social i instituionalizare;
inexpresivitate facial, ncetineal, parkinsonism, convulsii;
comportament dezorganizat, agresiv, vagabondaj
delir, halucinaii;
palilalie, jargon, vorbire trivial;
apraxie, autotopoagnozie.
Stadiul V Stadiul terminal
pierdere a majoritii funciilor psihice
imposibilitatea testrii funciilor mnestice
hipertonie, imobilizare la pat
mutism
gatism

Moartea survine fie ca urmare a unor infecii intercu-rente (n formele prelungite),


fie n timpul crizelor de aspect epileptic.

19.Episodul maniacal
carte

-mai vezi in

Tulburarea afectica maniacal se caracterizeaza prin prezenta unei exaltari


dispozitionale disproportionate fata de situatia persoanei,putand varia de la
o jovialitate indiferenta pana la agitatie psihomotorie incontrolabila.
Criterii diagnostic
dispoziie euforic, expansiv sau iritabil
cel puin 7 zile
cel puin 3 simptome maniacale
episodul se asociaz cu oricare dintre urmtoarele:
afectare funcional marcat
spitalizare
simptome psihotice
nu este cauzat de consumul de substane sau o boal somatic
Simptome maniacale : autostim crescut/grandoare ,scderea
nevoii de somn ,apetit alimentar crescut,logoree,fuga de idei(vorbesc
incontinuu fara sa le pese daca sunt ascultati sau nu) distractibilitate,
productivitate crescut,agitaie psihomotorie ,implicarea excesiv n
activiti riscante ,interesc crescut pentru orice fel de
relatii,dezinhibitie.
Desi dispozitia expansiva este caracteristica episodului maniacall,se
poate produce o glisare,uneori in mod alternative,spre o dispozitie
iritabila ai ales daca le sunt perturbate initiativele.
Tratamentul in episodul maniacal acut:
Linia I: Ac. Valproic/Valproat + Carbamazepina + saruri de Li
evaluare 1 4 sapt;
Linia II: Haloperidol + Antipsihotice sedative -> Olanzapina;
Linia III: Lorazepam + Clonazepam;
Linia IV: Gabapentin + Topiramat

20 Episodul depresiv sever


Criterii de diagnostic :
dispoziie depresiv sau pierderea interesului i a plcerii
cel puin 2 sptmni
cel puin 5 simptome depresive
afectare subiectiv i funcional
nu este cauzat de consum de substane sau o afeciune somatic
Simptome depressive :
dispoziie depresiv
pierderea interesului i a plcerii
scdere / cretere ponderal semnificativ
insomnie / hipersomnie
agitaie / inhibiie psihomotorie
oboseal / pierderea energiei
sentimente de inutilitate sau vinovie excesiv
dificulti de concentrare

idei suicidare
Simptome vegetative in depresie:
pierderea libidoului
tulburri menstruale
treziri matinale
variaia diurn a dispoziiei (dimineaa)
constipaie
uscciunea gurii
cefalee
Tratamentul in episodul maniacal acut:
Linia I: Ac. Valproic/Valproat + Carbamazepina + saruri de Li
evaluare 1 4 sapt;
Linia II: Haloperidol + Antipsihotice sedative -> Olanzapina;
Linia III: Lorazepam + Clonazepam;
Linia IV: Gabapentin + Topiramat.

21 Tulburarea bipolar-tablou clinic si evolutie


Tabloul clinic format din simptomele episodului maniacal si depresiv,care
apar ciclic,la interval variabile. Se mai adauga halucinatiile si /sau ideile
delirante. Tablou clinic: simptome:
- Depresive: dispozitie depresiva, scaderea interesului si a placerii, scaderea /
cresterea ponderala, insomnia / hipersomnie, dificultati de concentrare, idei
suicide;
- Semne vegetative: depresie, pierderea libidoului, tulburari menstruale,
treziri
matinale, constipatie;
- Maniacale: autostima, logoree, distractibilitate, agitatie psihomotorie,
productivitate
crescuta;
- Psihotice: halucinatii +/- idei delirante.
Evolutie :
Depresia : 15% dintre depresivi se sinucid
recurena depresiei - 75%
depresia dureaz aprox. 10 luni
50% remisiune, 30% remisiune parial, 20% cronicizare
Mania : recurena maniei - 45%
mania dureaz 3 6 luni
15% remisiune, 50 60% remisiune parial, 25 30% cronicizare

22. Fobia sociala si alte fobii

Definitie: Fobia reprezinta teama angoasanta declansata de catre un obiect


sau situatie care nu reprezinta in mod real un character periculos. Angoasa
dispare numai in absenta obiectului sau situatiei respective
Fobia sociala =teama intense si persistent de una sau mai multe situatii
sociale,in care persoana este expusa la un grup de personae straine,sau care
se poate afla in pozitia de a fi observant si judecat de ceilalti.
Clinic:
-anxietate ce rezulta din teama de a nu actiona intr-un mod jenant sau
umilitor.
-adesea inainte de expunere pot aparea atacuri de panica
-persoana in cauza recunoaste ca teama sa este excesiva si irationala
-persoana va evita situatiile respective sau le va trai cu anxietate intense si
discomfort psihic.
-evitarea ,anticiparea anxioasa sau disconfortul aparut poate interfera in
mod semnificativ cu activitatea zilnica de rutina si functionalitatea sociala.
-apar sentimente de culpabilitate,rusine si inferioritate
-situatii particulare:frica de a vorbi in public,de a se inrosi,de a manca sau
bea in public,de a scrie in fata altora sau folosi toaletele publice.
Simptomele apar la pers cu varte cuprinse intre 15-30 ani intr-un mod
progresiv agravant. In afara situatiilor fobice nu exista in general nici o
tulburare.
Alte fobii :
Agorafobia : Fobie legata de spatiu(spatii largi,publice) asociata cu frica de a
iesi afara(Angoasa strazii) in special neinsotit,de a traversa un pod,a se
deplasa cu autobuzul ,tren,etc.
Se asociaza frecv consumul de alcool sau automedicatie in scop
anxiolitic,persoana se fol de talismane ,persoane,animale pentru
compensare.
Se poate grefa pe o personalitate anxiofobica,pasiva,dependent
sau poate aparea reactional.
Fobiile simple: intensitatea si puterea invaziva a fobiilor simple este mai
redusa decat in fobiile de mai sus.
Tipuri :fobia de animale(zoophobia),de
inaltime(acrophobia),de spatii inchise(claustrophobia), de
moarte(tanatofobia)etc.

23 Reactia acuta la stres . 24 Tulburarea de stress


posttraumatic
Definitie: Aparitia unei simptomatologii marcate de anxietate,depresie si
dificultati cognitive,in urma trairii unui stress emotional a carui intensitate si
magnitudine ar putea fi traumatica pentru oricine. Psihotraumele pot fi
experiente de razboi,catastrofe natural,atacuri ,violuri,accidente grave,etc.

Tulburarea acuta de stres : simptomatologia se instaleaza in primele 4


saptamani de la eveniment si dureaza minim 2 zile si maxim 4 saptamani.
Tulburarea de stres posttraumatic simptomatologia se instaleaza fie la
scurt timp dupa expunerea la evenimentul traumatic ,fie dupa cel putin 6
luni de zile,iar durata simptomelor se prelungeste peste 3 luni de zile.
Clinic :
-frica intense,oroare,senzatie de neajutorare.
-simptome dissociative: senzatie subiectiva de detasare si lipsa a raspunsului
emotional.,scaderea constientizarii a ceea ce i se intampla,derealizare si
depersonalizare,amnezie disociativa
-evenimentul traumatic este retrait foarte des: prin imagini si ganduri
recurente,cosmaruri,iluzii si flashbackuri,
-dupa o perioada de la trairea evenimentului traumatic persoana evita sa se
gandeasca sau sa discute despre eveniment,evita activitati sau persoane ca
ii amintesc de acesta.
-in timp persoana dezvolta tendinte la izolare,lipsa de interes pentru relatiile
cu cei din jur,are rezonanta afectiva scazuta.
-insomnii
-iritabilitate si raptusuri de furie
-scaderea capacitatii de concentrare

25. Sindromul de sevraj alcoolic


Sindromul clinic
In prezenta tolerantei celulare determinata de etanol, orice scadere brusca a
aportului poate conduce la simptome de intrerupere datorita efectului depresant al
SNC. Ca in cele mai multe sindroame, cei mai multi pacienti nu dezvolta fiecare
simptom, iar loul clinic obisnuit este moderat, semanand cu o mahmureala
moderata pana la sera, ce dureaza cateva zile. Semnele includ tremorul mainilor
(scuturaturi sau dardaituri), disfunctii ale sistemului nervos autonom, cum ar fi
cresteri ale pulsului, frecntei respiratorii si ale temperaturii corporale, insomnie
posibil asociata cu vise urate, anxietate generalizata sau atacuri de panica si
deranjamente gastrointestinale. Simptomele incep in intervalul de 5 la 10 ore de la
scaderea ingestiei de alcool (pacientii dependenti se trezesc probabil dimineata cu
unele semne de sevraj), ating un maxim in intensitate in ziua 2 sau 3 si se
amelioreaza in ziua 4 sau 5. Anxietatea, insomnia si nilurile usoare de disfunctie
autonoma pot persista 6 luni sau mai mult ca sindrom de abstinenta prelungit, ce
poate contribui la tendinte de a reni la bautura.In jur de 5% din alcoolici prezinta
simptome sere de abstinenta cum sunt delirium tremens (DTs), o stare de confuzie
insotita uneori de halucinatii vizuale, tactile sau auditi. Probabilitatea de a dezvolta
simptome sere de sevraj creste in cazul infectiilor concomitente sau a altor
probleme medicale, a convulsiilor de sevraj sau DTs in antecedente si a consumului
de alcool frecnt si in cantitati mari. Aceste simptome psihotice dispar probabil
imediat ce starea mentala se amelioreaza, respectiv dupa cateva zile si trebuie
deosebite de tulburarile psihotice temporare induse de alcool ce apar de obicei fara

semne senzoriale, cum e descris mai inainte in acest modul.


Un procent mic de alcoolici manifesta una sau doua convulsii generalizate sau
"accesele alcoolice\" ("rum fits\"), de obicei in primele 48 h de la incetarea bauturii.
Acestea sunt rar de
natura focala (in afara de existenta unei patologii neurologice subiacente), cu
anomalii electroencefalografice usoare si care de obicei revin la normal in decurs de
cateva zile. Nu exista nici o dovada ca aceste convulsii de sevraj reprezinta o
epilepsie "latenta\".
Tratament : sedare: Diazepam -2 f de 10 mg iv/im
Anxiolitic: Tranxene
Antalgic: algocalmin 1f la 6 ore
Hipnotic nebarbituric( sa nu scada pragul de convulsii) : Rohypnol
-reechilibrare hidroelectrolitica
-pshihoterapie individuala si familiala
25. Sindromul de sevraj etanolic.
- Delirum tremens;
- Complicatie a intoxicatiei alcoolice cronice;
- Apare dupa 2 4 zile de la abstinenta;
- Transpiratii;
- Tremuraturi accentuate, neliniste, insomnie, inapetenta, momente tranzitorii de
confuzie;
- Transpiratii generalizate;
- Hipertermie 40C;
- Tulburarea de constiinta devine totala si fara intrerupere;
- Halucinatii dominant vizuale ;
- Patognomonice zoopsiile;
- Bolnavul se apara agitat, zgomotos.
Tratamentul:
- Benzodiazepine;
- Dezechilibrul acido bazic;
- Dezechilibrul hidro electrolitic; sustinerea functiilor vitale;
- Neuroleptice sedative, incisive;
- Sulfat de Mg, Carbamazepina.

26 Tulburarea de somatizare si hipocondriaca


Tulburare de somatizare: Simptome fizice, schimbtoare, recurente
Durat de peste 2 ani
Numeroase solicitri la medicul de familie sau specialist
Orice organ sau sistem
Cronic i fluctuant
Tulburarea hipocondriaca : Preocupare persistent o boal grav,
progresiv
Acuze somatice persistente

Preocupare fa de aspectul fizic


Senzaiile normale sunt interpretate
Depresie i anxietate
Sinonime: Dismorfofia,Nevroza hipocondriac,Hipocondria ,Nozofobia

27. Tulburarea de conversie(nevroza isterica)forme clinice


Definiie: tulburrile disociative sunt tablouri clinice pasagere care sugereaz o
maladie organic, dar a cror genez este psihogen. Se produce o decuplare
(disociere) ntre funciile sufleteti i cele somatice.
Are loc o afectare a integrrii:
amintirilor amnezie disociativ;
contiinei identitii personalitate multipl;
micrilor voluntare pareze;
comportamentului n ansamblu fuga disociativ.

Simptomatologie
Cu toate c marca tulburrilor disociative este chiar polimorfismul
simptomatic i mimetismul bolilor somatice, se pot desprinde anumite
trsturi comune:
debut dup o situaie conflictual sau psihotraumatizant;
fugacitatea simptomelor;
durata tulburrii este variabil; debuteaz i dup rbufnirea conflictului
se stinge dup obinerea beneficiului;
contrasteaz dramatismul manifestrilor i atitudinea detaat, cunoscut
ca belle indiffrence;
distribuirea acuzelor se face conform unui model personal sau cultural i
mai puin conform localizrilor dermatomerelor;
acuzele remit prin sugestie; simptomele tind s se repete la cel mai mic
stimulent;
simptomele, uneori teatrale, se produc i se perpetueaz n prezena unui
public i sunt descurajate n solitudine;
explorrile clinice i paraclinice sunt negative.
Tulburari motorii : miscari anormale,pareze,paralizii,tremuraturi
ritmice,miscari coreiforme,miscari convulsive,akinezie,afonie. Miscarile se
agraveaza cand atentia se indreapta spre persoana
respective,parezele/paraliziile nu respecta unitatile anatomice neuromotorii,reflexele normale,fara fasciculatii,electromiografia normal,nu se
instaleaza atrofia musculara.
Tulburari senzoriale de conversie:
,hipoazie,anosmie,anestezie,cecitate,vedere in tunel,surditate,mutism,etc.

Poate aparea orice tip de tulburare senzoriala dar fara a respecta zonele
metamerice asa zis implicate(anestezia in soseta),simptomele pot fi unibilaterale,evaluarea neurologica releva normalitatea aparatului sensorial,in
cecitate subiectul merge fara sa se loveasca,pupilele sunt reactive.
Convulsii: sunt de fapt pseudo convulsii,caderea se produce brusc,fara
masuri de protective,limba este muscata si se produce incontinent urinara.
Simptome psihice associate tulburarilor de conversie : castigul
primar,castigul secundar, la belle indiference,identificarea(imprumuta
simptomatologia cuiva apropiat)
Amnezia disociativa-instalata brusc,cu referire la evenimente personale
importante,fara cauza organica sau datorita oboselii.Poate fi
lacunara/generalizata/elective.
Fuga disociativa(calatorii fara bagaje)-ore/zile
Stupoarea disociativa- aparitia fara cauza fizica a unei scaderi pana la
absenta a miscarilor voluntare si a reactivitatii normle la stimuli externi
Stare de transa si de posesie
Personalitate multipla

28 Schizofrenia-forme de debut.
Abrupt sau Insidios
polimorfism clinic lipsit de specificitate
Bufeu delirant halucinator delir polimorf, afect violent, stri confuzivoniroide, depersonalizare, derealizare, automatism mental,
perplexitate anxioas
Stri distimice alternane de aspect mixt excitomotor i depresiv
Scderea interesului i activitii, indiferentism afectiv, comportament
imprevizibil, mutism i izolare progresiv, fixare n preocupri abstracte
Debut medico-legal, pseudonevrotic (obsesivo-fobic, hipocondriac,
conversiv)
Discordan ideo-afectiv

29 Schizofrenia paranoida tablou clinic


Schizofrenia paranoid
Forma paranoid a schizofrenieiei se caracterizeaz prin:
preocupri i convingeri delirante
i/sau halucinaii auditive,

comportamentul i discursul dezorganizat, precum i tocirea afectiv


sunt mai puin pregnante.
Debutul este mai tardiv, funcionarea premorbid mai bun i prognosticul
mai favorabil. Aceti pacieni au anse mai mari s se integreze socioocupaional i familial n comparaie cu ceilali schizofreni.
n ICD 10 se consider c aceast form reprezint tipul cel mai comun
de schizofrenie pe plan mondial.
Tabloul clinic este dominat de deliruri relativ stabile, de obicei
paranoide, nsoite de obicei de halucinaii, n special de tip auditiv i
de alte tulburri de percepie.
Tulburrile afectivitii, voinei i vorbirii i simptomele catatonice nu
sunt proeminente.
Exemple de simptome paranoide din cele mai obinuite sunt:
idei delirante de persecuie, referin, natere ilustr, misiune special,
schimbare corporal sau gelozie;
halucinaii auditive, care amenin pacientul sau i dau comenzi, sau
halucinaii auditive fr expresie verbal cum ar fi fluierturi, pocnituri,
iuituri, bzit sau rsete;
halucinaii olfactive sau gustative, ale senzaiilor sexuale sau alte
senzaii corporale. Halucinaiile vizuale pot aprea, dar sunt rareori
proeminente.
Tulburarea de gndire poate fi evident n strile acute, dar n acest
caz ea nu mpiedic descrierea clar a delirurilor i halucinaiilor tipice.
Afectivitatea este de obicei mai puin tocit dect n alte forme de
schizofrenie, dar un grad minor de incongruen este obinuit, aa cum
sunt tulburrile de dispoziie ca iritabilitatea, furia brusc, groaza i
suspiciunea.
Simptomele "negative" cum ar fi tocirea afectivitii i afectarea
voinei sunt adesea prezente dar nu domin tabloul clinic.

30 Schizofrenia hebefrenica
Schizofrenia dezorganizat (hebefrenia)
discurs i comportament dezorganizat,
afecte tocite sau neadecvate,
absena sindromului catatonic.
Ideile delirante i halucinaiile, dac sunt prezente, sunt fragmentare,
spre deosebire de forma paranoid.
Debuteaz n adolescen, cu dezvoltarea insidioas a unei simptomatologii
caracterizat prin abulie, tocire afectiv, deteriorarea habitudinilor i
modificri comportamentale, afectare cognitiv, delir i halucinaii
Dispoziia este superficial i inadecvat, adesea fiind nsoit de
chicote i zmbete "auto-satisfcute", "auto-repliate", sau de maniere

"alese", grimase, manierisme, poze, acuze hipocondriace i fraze


repetate.
Exist o tendin de a rmne solitar i comportamentul pare lipsit de
scop i angajare.
La examenul anamnestic i istoricul bolii se ntlnesc mai frecvent date
privind agregarea familial i funcionarea premorbid srac.

31 Autismul infantil
debutul precoce, nainte de trei ani, a unor tulburri sau devieri care
intereseaz cel puin trei arii de dezvoltare:
inabilitatea de a iniia i dezvolta relaii sociale, de a exprima
interes i emoii;
incapacitatea de a folosi limbajul i comunicarea (verbal i nonverbal);
prezena unui comportament stereotip, incluznd un repertoriu
comportamental restrictiv i repetitiv.

32. Tulburari invadante(pervasive) enumerare si


scurta descriere
Tulburri pervasive de dezvoltare:
Autismul infantil
Autism atipic
Sindrom Rett
Sindrom Asperger
Alte tulburri dezintegrative ale copilriei