Reea naional de centre

pentru dezvoltarea programelor de studii

cu rute flexibile i a unor instrumente didactice
la specializarea de licen i masterat,
din domeniul Ingineria Sistemelor

Lucrrile prezentate n cadrul sesiunilor de la

Atelierul de lucru
nr. 3
20-23 Septembrie 2012
Cluj - Napoca, Cluj, Romnia

Aceast brour a fost editat n cadrul perioadei de implementare a proiectului

POSDRU/86/1.2/S/63806

www.hutcb.ro

Lucrrile Atelierului de lucru nr. 3 Cluj Napoca

Copyright 2011, Editura Conspress

EDITURA CONSPRESS
este recunoscut de
Consiliul Naional al Cercetrii tiinifice din nvmntul Superior

Culegere i tehnoredactare computerizat lucrri: ing. Hlcu Ionela

ing. Sndulescu Virginia

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei

Reea naional de centre pentru dezvoltarea programelor de

studii cu rute flexibile i a unor instrumente didactice la specializarea de
licen i masterat, din domeniul Ingineria Sistemelor: Lucrrile prezentate n
cadrul sesiunilor de la Atelierul de lucru nr. 3: 20 23 Septembrie 2012, Cluj
Napoca, Cluj, Romnia / - Bucureti : Conspress, 2012
Bibliogr.
ISBN 978-973-100-248-4
371.214
Colecia Carte universitar

CONSPRESS
B-dul Lacul Tei nr.124, sector 2,
cod 020396, Bucureti
Tel.: (021) 242 2719 / 300; Fax: (021) 242 0781

Cuprins

1.

Ghid Curricular pentru domeniul Ingineriei Sistemelor ................................................... 2

2.

Aspecte ale schimbrilor educaionale n Universitatea Politehnica din Timioara n

acord cu Procesul Bologna ......................................................................................................... 12

3.

Evaluarea potenialului liceelor din regiunile NORD-EST i SUD-EST de a furniza

absolveni pentru domeniul Ingineria Sistemelor .................................................................... 18

4.

Prezentarea Facultii de Automatic i Calculatoare ..................................................... 25

5.

Prezentare succint a barajului Tarnia ............................................................................ 32

6.

Amenajarea hidroenergetic a rului Someul Mic ......................................................... 38

7.

Activiti de mbunatatire i adaptare a programelor de studii din domeniul Ingineria

sistemelor realizate de Partenerul 4 UTIai ........................................................................... 56

8.

Big Data - Noua paradigm pentru inovare, competiie i productivitate ..................... 61

9.

Studiul i dezvoltarea tehnicilor de conducere specifice Ingineriei Sistemelor folosind

platforma integrat ASTANK 2 ................................................................................................ 67

1. Ghid Curricular pentru domeniul Ingineriei

Sistemelor
Cadru general
P2 Universitatea Politehnica din Bucuresti (UPB)
Conf. Univ. dr. Ing. Ioana Fgran
Prof. Univ. dr. Ing. Sergiu Stelian Iliescu
Prof. Univ. dr. Ing. Valentin Sgrciu
As. Univ. drd. Ing. Nicoleta Arghira
As. Univ. drd. Ing. Iulia Dumitru
As. Univ. drd. Ing. Grigore Stamatescu

CUPRINSUL LUCRARII
1.

Notiuni introductive si definitii ghid curricular

1.1.
1.2.
1.3.
1.4.

2.

Cicluri de studii
2.1.

2.2.

3.

Lista universitatilor din Romania care deruleaza

programe de studii de licenta si master in
domeniul Ingineriei Sistemelor
Lista universitatilor din Europa care au
specializarea IS-AIA

Cunostinte si competente
3.1.

3.2.

4.

Proiectarea unei curricule

Evolutia unei curricule
Rolul unui ghid curricular
Conditii de intrare in sistemul de invatamant universitar

Grila de competente ARACIS

3.1.1. Pentru licenta
3.1.2. Pentru diverse domenii de master
Plan de invatamant
3.2.1. Pentru diverse domenii de licenta
3.2.2. Pentru diverse domenii de master

Rute flexibile
4.1.

4.2.

Necesitatea unor rute flexibile

Propuneri de rute flexibile

1. Notiuni introductive si definitii ghid curricular

Clasificarile sunt realizate pe linie de continuitate epistemologica existenta intre

conceptele fundamentale si concepte operationale:
conceptul de curriculum formal;
conceptul de curriculum comun;
conceptul de curriculum specializat ;
conceptul de curriculum ascuns;
conceptul de curriculum nonformal;
conceptul de curriculum informal;
conceptul e curriculum local.

1.1.
-

Proiectarea unei curricule

finalitati pedagogice la nivelul sistemului de educatie/invatare si la nivelul procesului de

invatamant;
continutul procesului de invatamant;
metodologia procesului de invatamant;
evaluarea procesului de invatamant.

1.2.

Evolutia unei curricule

Curs oficial

Etapa traditionala

se organizeaza intr-un cadru institutional

Proiect pedagogic
coreleaza disciplinele/obiectele de invatamant
cu experientele din invatare directa si
indirecta a elevului/studentului

Etapa moderna

Proiect pedagogic organizat pe principii,

ce evidentiaza prioritatea obiectivelor asumate si,
pe aceasta baza alegerea celor mai potrivite
experiente de invatare, strategii de invatare si
mijloace de conducere

Etapa postmoderna

1.3.
Rolul unui ghid curricular
Misiune
Proiectul, in general, si GC, in particular, isi propune consolidarea rolului si locului
domeniului INGINERIEI SISTEMELOR (IS), implicit a inginerilor ce studiaza acest domeniu,
in contextul consolidarii Societatii Infirmationale (SI) si a Societatii bazate pe Cunoastere (SC).
Ingineria sistemelor (IS). Definitie
Viziune ghid curricular in Ingineria Sistemelor

1.4.

Conditii de intrare in sistemul de invatamant universitar

Absolventii cu bacalaureat ai invatamntului preuniversitar trebuie sa indeplineasca o serie de

conditii minimale, care sa-i faca adaptabili inca din primul an exigentelor invatamantului
universitar:
Cunostinte din domeniul: matematica (algebra, trigonometrie, analiza), fizica (electricitate,
mecanica, termodinamica, acustica, elemente de fizica nucleara) si limba romana;
Competente: lucrul in echipa, gandirea algoritmica, spirit inovator.

2. Cicluri de studii

3. Cunostinte si competente (viziune ARACIS)

3.1.

Grila de competente ARACIS

3.2. Planuri de invatamant- Ingineria Sistemelor in UPB

Domeniul Ingineriei Sistemelor

Facultatea de Automatica si Calculatoare

Licenta: Specializare Automatica si Informatica Aplicata

Planul de invatamat in concordanta cu Cadrului National al Calificarilor din Invatamantul

Superior
Rezultate ale
invatarii

calificare

profesie / meserie
inginer automatist

Cunostinte
acumulate

Abilitati
dobandite

Competente
formate

20,84

35

7,88

37,04
Pregatire fundamentala

Matematica

Programare

Fizica si mecanica, chimie

Grafica, informatica

Metode numerice
8

PREGATIRE
FUNDAMENTALA
PREGATIRE
COMPLEMENTARA
PREGATIRE SPECIFICA

Pregatire complementara

Limbi straine si comunicare

Discipline umaniste

Economie, management si
marketing
Pregatire pedagogica,
psihologie educationala

Educatie fizica si sport

Pregatire specifica domeniului

Bazele electrotehnicii

Structuri de date si algoritmi

Teoria sistemelor automate

Semnale si sisteme

Actionari si mecatronica

Electronica analogica si digitala

Proiectare dispozitive numerice

Generarea si managementul
documentelor

Transmisia de date

Baze de date

Arhitectura calculatoarelor

Sisteme cu microprocesoare

Modelare si simulare

Sisteme cu evenimente discrete

Traductoare si sisteme de masura

Tehnici de optimizare
9

Pregatire de specialitate

Ingineria reglarii automate

Sisteme de conducere a proceselor industriale

Managementul proiectelor

Automate programabile si microprograme

Discipline la alegere

3.3. Planuri de invatamant. Durata studiilor i durata practicii

INDICATORUL
Durata studiilor
Durata unui semestru
Numrul de ore / sptmn
Durata total a practicii,
practica de an (totalul stagiilor anuale)
practica pentru elaborarea lucrrii /
proiectului de diplom

NVMNT DE ZI, LA DISTAN, CU

FRECVEN REDUS
8 semestre
14 sptmni*
26 28 ore
minim 8 sptmni (240 ore)
minim 4 sptmni
minim 2 sptmni (n ultimul an de studiu)

4. Rute flexibile

10

Ghidul Curricular Alte elemente

Fise de discipline
Mijloace formale si nonformale de predare
Manuale
Metode si modalitati de evaluare

Reverberatii asupra formarii si perfectionarii cadrelor didactice

Concluzii

Exista o baza teoretico-pedagogica de constructie a unei curricule.

Pe baza conceptelor teoretico-pedagogice si a consultarii economiei reale se poate trece direct la

constructia unei curricule si, implicit, a unui ghid curricular.

11

2. Aspecte ale schimbarilor educationale in

Universitatea Politehnica din Timisoara in
acord cu Procesul Bologna
P5 - Universitatea Politehnica din Timisoara
Prof. Univ. dr. Ing. Nicolae ROBU
Prof. Univ. dr. Ing. Toma Leonida DRAGOMIR
Prof. Univ. dr. Ing. Ioan SILEA
S. L. Univ. dr. Ing. Sorin NANU
Sunt descrise cateva schimbari realizate in Universitatea Politehnica din Timisoara,

in structura curriculara,

in curricula referitoare la activitatile practice, cresterea interesului si intarirea sistemului

calitatii,

in definirea competentelor corespunzator cadrului calificarilor.

Sunt punctate cateva aspecte aparute in cadrul colaborarii cu mediul economic si de

asemenea cateva directii de actiune pentru a optimiza efortul cerut de schimbarile preconizate.

Procesul BOLOGNA si managementul schimbarilor cateva aspecte

Este necesar un management specific

Promovarea atitudinii multiculturale, pluralism si competente lingvistice

Este o problem pentru intreaga societate europeana

Schimbarile sunt de esenta sau numai superficiale?

Exemple:
In cazul Romaniei, adoptarea a trei cicluri de studii a fost facuta in 2004 cu o intarziere
substantiala, datorita legislatiei care, incepand cu anul academic 2005/2006 a generat o perioada
de tranzitie care continua si astazi.
Formal, implementarea a fost realizata, DAR se pun cateva intrebari:

avem noi asigurata insertia pe piata munci a celor trei tipuri de absolventi: ingineri,
masteranzi si doctoranzi?

avem noi asigurarea ca universitatile inteleg importanta acestor trei cicluri, din punct de
vedere al rezultatelor pe care le genereaza?

12

avem noi asigurarea ca fluxul cercetarilor stiintifice este transpus corect in cele trei
cicluri, din punct de vedere al sanselor pentru partea educationala si didactica ?

sunt trei nivele in standardul european pentru asigurarea compatibilitatii, ori este simulata
o dezvoltare care, eventual, sa genereze potentiale diferente in domeniul educational
evaluat prin filtrul cercetarii ?

sunt conceptele educatie centrata pe student si educatie de masa compatibile ?

Procesul Bologna consta, in esenta, intr-o serie de politici la nivel European menit sa
restructureze si orienteze invatamantul superior.
Unul din elementele esentiale a abordarii orientate spre scop/proces este calificarea, a
carei definitie constituie referinta pentru curricula si a carei recunoastere este acceptata la nivel
national si european prin cadrul calificarilor.

Probleme de implementare a calificarilor

calificarea este una ce genereaza un curriculum.

in universitati, un curriculum este generat dupa domeinile de competente ale staff-ului
academic si nu dupa specificatiile mentionate - calificarea rezultata este o consecinta si
nu o referinta.

Utilitatea procedurilor de certificare (autorizare si certificare)

In trecut - Cunostintele si abilitatile castigate in universitati chiar nu sunt oferite pietei
muncii ca si competente, dar ca si calificari finale (inginer, economist, professor), permit
absolventilor sa se integreze in societate. Acesta este/a fost trecutul, si in multe locuri acesta este
si prezentul.
In viitor - certificarile vor fi obtinute numai in acord cu principiile ilustrate in fig.a (din
slide-ul anterior)
Dupa ce proceduri se vor certifica, avand in vedere o compatibilizare la nivelul spatiului
european?

13

Schimbari in sistemul educational al UPT

In cadrul general descries anterior, schimbarile curriculare au reprezentat una din
provocarile majore din universitate. In conformitate cu figura, la ciclul licenta si intr-un domeniu
de studii, aparent a fost o chestiune de conversie de la 5 la 4 ani. Optiunile disponibile au fost:

segmentarea programului de 5 ani mentinand 7-8 semestre ca program de licenta

comprimarea a 5 ani in 8 semestre

conceperea unui nou program bazat pe experienta celui de 5 ani si pe informatiile venite
de pe piata muncii, crescand eficienta oferirii competentelor cerute de angajatorii
nationali sau din afara tarii

Prin politica UPT a fost adoptata cea de a treia modalitate, cu precizarea ca inca nu erau
descrise calificarile, nu exista inca un Cadru National al Calificarilor. La master schimbarea a
fost gandita in acelasi mod: integrarea disciplinelor de specialitate din programele de 5 ani cu
specializarile cerute de piata muncii si domeniul cercetare.
Pentru universitatile tehnice, activitatile de laborator si proiect sunt doua din conditiile de
baza pentru o educatie de inalta calitate.
- desfasurarea de activitati practice, reprezinta mijlocul de baza in dobandirea abilitatilor
recunoscute in piata muncii
Cresterea calitatii presupune catevaa aspecte: echipamente moderne, teme noi in accord
cu aplicatiile din industrie, focusare pe imaginatia studentilor si atitudinea pentru rezolvarea
problemelor
Doua aspecte pot fi supuse atentiei:
i)

Mediile de modelare/simulare

regandirea experimentelor;
numarul de echipamente este redus,
lumea experimentelor virtuale ramane portabila ,
studentii sunt invatati sa creeze la nivel conceptual, dar habar nu au de nivelul aplicativ si de
implementare
14

ii)

Aceste echipamente au avantajul miniaturizarii, reducandu-se drastic dimensiunile

aplicatiilor reale..

Trebuie mentionat ca echipamentele disponibile au grade scazute de configurare (de acces in

interiorul software-ului si hardware-ului lor),
permit studentului sa urmeze doar experimentul proiectat/gandit de producator,
si mai putin sa conceapa si sa dezvolte noi experimente.
Acest lucru duce frecvent la aplicatii si experimente care implica o mai mica dezvoltare
profesionala .
UPT a acordat mai multa atentie responsabilitatii participarii spudentilor la activitatile de
laborator .
Primul pas a constat in investitii substantiale in materiale si echipamente, care au fost facute in
perioada 2006-2008 .

Proiectul reprezinta o activitate aplicativa legata de una sau mai multe discipline .
Aceasta activitate este gandita pentru teme aplicative mai profunde pe care un inginer le
poate intalni in practica.

studentul isi va dezvolta:

abilitatile de finalizare a unei sarcini, combinand munca individuala cu munca in echipa,

deprinderile de a cauta mai multe solutii pentru aceeasi problema, facand analize
comparative sub multiple aspecte.

Conceperea curriculei
-

Exista o recomandare la nivel national, ca in ciclul de licenta sa existe cel putin patru
discipline ce au proiect inclus

In UPT aceste standarde sunt respectate privitor la proiecte, existand programe de studii
unde numarul acestora (al proiectelor) este dublat, datorita specificului propriu. (La specializarea
Automatica si Informatica Aplicata din domeniul Ingineria sistemelor se gaseste implementat un
astfel de curriculum)

Gestionarea schimbarilor la specializarea Automatica si Informatica Aplicata

programul este dezvoltat, intr-o noua zona, cu cunostinte din doua domenii fundamentale:
automatica si informatica.

Studentii participa pe parcursul ultimelor 4 semestre la urmatoarele tipuri de discipline:

-

disciplinele domeniului (interdisciplinar),

discipline specializate (toate sunt optionale)

15

proiecte sincretice,

discipline socio-economice,

practica in companii,

elaborarea lucrarii de diploma.

Structura semestrelor V-VII la Specializarea A.I.A.

In acord cu discutiile cu diferiti angajati si absolventi angrenati in elaborarea curriculei,

un obiectiv important a fost cresterea numarului si a consistentei proiectelor ca activitati
applicative
Exista doua tipuri de proiecte:
i)

proiecte cu 7-14 ore distincte, incorporate la diferite discipline;

ii)

proiecte cu 42 ore ca discipline distincte (in semestrele V si VI), ce ulterior au fost

numite proiecte sincretice

Obiectivele proiectelor sincretice

i)

Invatarea temelor de medie complexitatea care pot fi intalnite n aplicatiile reale sau sunt
foarte aproape de cele reale (n acest mod, sunt create competente pentru utilizarea i
aplicarea cunotinelor pentru anumite situatii);

ii)

asigurarea caracterului de educatie multidisciplinara si interdisciplinara (proiectele au

menirea sa foloseasca cunotinele din multe discipline de automatica si informatica);

16

iii)

Crearea unor obiceiuri i responsabiliti pentru a finaliza activiti complexe i apoi s

le prezinte n public; fiecare proiect are o finalizare practic, nu numai simulare pe
calculator;

iv)

crearea unui sistem ce implica lucru in echipa pentru studenti, pentru a-i angrena i a le
permite cooperarea, auto-organizarea, care promoveaza comunicarea, definirea liderilor
in activitatile profesionale.

Implicarea actorilor

Intelegerea scopului schimbarii de catre toata lumea

Consideram ca societatea i companiile nu sunt constiente de subiectele din Procesul

Bologna i din cauza acesta exista un handicap major pentru a-si indeplini sarcinile

Exista lipsuri, mai intai de toate, in opinia noastra, la nivel de informare despre
problemele din educaie ce se rasfrang n principal pe piaa muncii

Exista probleme legislative si de comunicare la fiecare nivel si tara

Responsabilitatea universitatilor

Concluzii

Realizarea unui invatamat superior performant, bazat pe principiile Declaratiei de la

Bologna este o transformare de fond care nu este usor de facut functionala, decat in mod
formal.

La nivelul volumului mare de cunostinte existente in toate domeniile, se impune

acceptarea unor planuri de invatamant cu rute curriculare, cu cresterea ponderii
proiectelor si laboratoarelor, dar si cu transformari ale continutului cursurilor.

Au fost prezentate cateva aspecte privind imbunatatirea sitemului de invatamant prin

implementarea Procesului de la Bologna in UPT. S-au aratat schimbarile initiate la
specializarea AIA in concordanta cu procesul Bologna, au fost lansate idei si intrebari la
care se pot aduce clarificari, interpretari, critici, alternative etc. si se pot initia dezbateri
benefice tuturor.

17

3. Evaluarea potentialului liceelor din regiunile

NORD-EST si SUD-EST de a furniza absolventi
pentru domeniul Ingineria Sistemelor
P4 Universitatea Tehnica Gh. Asachi din Iasi
Grupul de lucru UT Iasi pentru analiza statistic a admiterilor la Facultarea de
Automatica si Calculatoare n perioada 2008-2011:
Conf. dr.ing. Mihai Postolache
Conf. dr.ing. Lucian Mastacan
Sef lucrari dr.ing. Florin Ostafi
A8. Dezvoltarea de activiti de promovare (de informare), n rndul elevilor, a ideilor
proiectului n vederea creterii accesului acestor elevi la nvmntul superior n domeniul
Ingineria Sistemelor-IS (L11-L35)

Analiza rezultatelor examenelor de admitere de la Facultatea de Automatic i Calculatoare,

Universitatea Tehnic Gh. Asachi din Iai n perioada 2008 - 2011
S-a realizat o baz de date ce conine candidaii la admitere pentru domeniul Ingineria
Sistemelor n anii 2008 - 2011, cu liceele din regiunile Nord-Est i Sud-Est din care
provin candidaii i cei declarai admii.
S-a ntocmit o statistic privind bazinul de candidai la admitere pentru domeniul
Ingineria sistemelor n ultimii 4 ani, cu liceele din care provin candidaii la admitere i
cei declarai admii.
S-a analizat distribuia pe licee a candidailor la admitere i a celor declarai admii n
perioada 2008 - 2011, n funcie de opiuni, la cele dou domenii de studii ale facultii
pentru care se organizeaz admitere i n particular la domeniul Ingineria sistemelor.
S-a reprezentat grafic distribuia numrului de candidai la admitere i a candidailor
admii pe judee, corespunztor liceelor absolvite i evoluia acestor cifre n ultimii 4 ani.
18

Distribuia pe judee a numrului de candidai nscrii la admitere AC

n perioada 2008-2011

Iai
Neam
Botoani
Vaslui
Bacu
2011
2010
2009
2008

Suceava
Galai
Vrancea
Constana
Buzu
Brila
Tulcea
0

20

40

60

80

100

120

140

160

Distribuia pe judee a numrului de candidai admii la AC

n perioada 2008-2011

Iai
Botoani
Neam
Vaslui
Bacu

2011
2010
2009
2008

Suceava
Galai
Vrancea
Constana
Brila
Tulcea
Buzu
0

20

40

60

19

80

100

120

Distribuia pe judee a numrului de candidai admii la Ingineria

Sistemelor n perioada 2008-2011

Iai
Botoani
Neam
Vaslui
Bacu
2011
2010
2009
2008

Suceava
Galai
Vrancea
Constana
Buzu
Brila
Tulcea
0

10

20

30

40

50

60

Distribuia pe judee a numrului de candidai admii

cu I-a opiune la Ingineria Sistemelor n perioada 2008-2011

Iai
Vaslui
Botoani
Neam
Bacu
2011
2010
2009
2008

Galai
Suceava
Vrancea
Constana
Brila
Tulcea
Buzu
0

10

15

20

25

30

35

40

45

CONCLUZII:
Se constat c studenii admii la Ingineria Sistemelor n perioada 2008 - 2011 provin n
principal de la liceele din judeele:
Iai, Botoani, Neam, Vaslui, Bacu, Suceava, Galai, Vrancea i Constana.

20

Judeul Vaslui se plaseaza imediat dup Iai, n ceea ce privete admiterea cu prima
opiune pentru Ingineria sistemelor, n rest ordinea judeelor se pstreaz i din acest punct de
vedere.
S-au reprezentat grafic mediile de admitere pe judee, att pentru candidaii la admitere,
ct i pentru cei declarai admii.
Distribuia pe judee a mediei de admitere a candidailor nscrii la AC
n perioada 2008-2011

Neam
Botoani
Suceava
Brila
Vaslui
Iai
Bacu
Galai
Buzu
Vrancea
Constana
Tulcea
7,00

7,20

7,40

7,60

7,80

8,00

8,20

8,40

Distribuia pe judee a mediei candidailor admii la AC

n perioada 2008-2011

Bacu
Botoani
Neam
Brila
Suceava
Vaslui
Iai
Vrancea
Galai
Constana
Buzu
Tulcea
0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

21

6,00

7,00

8,00

9,00

Distribuia pe judee a mediei candidailor admii la Ingineria Sistemelor n

perioada 2008-2011

Bacu
Constana
Brila
Neam
Buzu
Botoani
Vrancea
Suceava
Vaslui
Iai
Galai
Tulcea
0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

8,00

Distribuia pe judee a mediei candidailor admii

cu I-a opiune la Ingineria Sistemelor n perioada 2008-2011

Botoani
Suceava
Neam
Galai
Bacu
Iai
Vaslui
Constana
Vrancea
Buzu
Brila
Tulcea
0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

8,00

9,00

CONCLUZII:
Dup mediile de admitere pe judee se constat o ierarhie complet schimbat:
Bacu, Constana, Brila, Neam, Buzu, Botoani, Vrancea, Suceava, Vaslui, Iai,
Galai, Tulcea.
Ordinea este complet schimbat daca avem n vedere mediile celor admii cu prima
opiune IS:
22

Botoani, Suceava, Neam, Galai, Bacu, Iai, Vaslui, Constana, Vrancea, Buzu,
Brila, Tulcea.
S-a reprezentat distribuia numrului de candidai la Facultatea de Automatic i
Calculatoare din Iai, a celor declarai admii la Facultatea de Automatic i Calculatoare din Iai
i la Ingineria Sistemelor n particular, inclusiv cu I-a opiune la Ingineria Sistemelor pe liceele
din fiecare jude, (sau grupuri de judee) i evoluia acestor cifre n ultimii 4 ani.
S-a definitivat baza de date cu adresele de contact (adrese potale, adrese de email, adrese
www, numere de telefon i fax) ale liceelor din regiunile Nord-Est i Sud-Est care au furnizat
candidai la admitere n perioada 2008-2011 i ale liceelor care ar putea furniza candidai pentru
domeniul Ingineria Sistemelor.
A fost creat contul de mail posdru.is.ac.tuiasi@gmail.com, care va fi folosit pentru
corespondena electronic a membrilor echipei de implementare cu persoanele de contact din
licee.
A fost configurat contul de email automatica@ac.tuiasi.ro pentru asigurarea comunicaiei
cu liceele si redirectarea mesajelor pentru a fi gestionate de echipa de implementare din contul
posdru.is.ac.tuiasi@gmail.com.
S-a ntocmit un mesaj de informare privind proiectul i domeniul Ingineria Sistemelor
care a fost transmis la adresele de e-mail ale liceelor disponibile din baza de date realizat.
Mesajul ctre licee cu informaii privind proiectul i domeniul Ingineria Sistemelor a fost
postat i pe portalul proiectului la adresa http://vr.aut.upt.ro/~posdru-86-63806/.
Cu liceele din regiunile Nord-Est i Sud-Est cu potenial de a furniza absolveni care s
urmeze studiile n domeniul Ingineria sistemelor se va realiza i o coresponden scris pentru a
stabili o legtur mai strns i a trimite materiale promoionale suplimentare.
A fost implementat platforma e-learning Moodle a domeniului Ingineria Sistemelor de la
Departamentul de Automatic i Informatic Aplicat al Universitii Tehnice Gheorghe
Asachi din Iai accesibil n reea la adresa http://automatica.ac.tuiasi.ro.
n portalul proiectului exist legturi ctre pagina catedrei. Platforma Moodle este
organizat pentru a oferi informaii vizitatorilor despre programele de studii oferite i acces la
materialele de promovare a ideilor proiectului.

23

n scopul atragerii elevilor de liceu ctre domeniul Ingineria Sistemelor s-a planificat un
program de promovare la nivelul preuniversitar a domeniului Ingineria Sistemelor, cu realizarea
unor module e-learning pe platforma Moodle prin care elevilor s li se prezinte, pe nelesul lor,
problemele specifice domeniului i legturile cu disciplinele pe care acetia le studiaz n liceu.
Fiecare titular de disciplin va realiza o prezentare scurt i ct mai atractiv a
disciplinelor proprii, prezentrile urmnd s fie postate pe paginile facultii i ale liceelor cu
care se va intra n coresponden pentru ca elevii s obin informaii ct mai detaliate asupra
domeniului Ingineria Sistemelor.
Se vor realiza mijloace ct mai adecvate de prezentare, de genul unor filme scurte de
prezentare a laboratoarelor, cu linii de fabricaie i roboi mobili, a unor proiecte de licen cu
realizare practic etc.
Vor fi identificate persoane de contact din licee, cu specializri ct mai apropiate de
domeniul de Ingineria sistemelor pentru a fi iniiate colaborri (de exemplu concursuri) care s
contribuie la promovarea facultii.
Se va completa baza de date cu informaii despre persoanele de contact din licee.
n aceast etap a fost realizat un pliant de promovare a proiectului pentru a fi distribuit
elevilor de liceu.
S-a realizat i o prezentare PowerPoint pentru promovarea ideilor proiectului i atragerea
elevilor de liceu ctre domeniul Ingineria Sistemelor.

24

4. Prezentarea Facultatii de Automatica si

Calculatoare
P3 Universitatea Tehnica din Cluj - Napoca
Prof. Univ. dr. Ing. Liviu Miclea
Domeniul: Ingineria Sistemelor
Specializarea: Automatic i informatic aplicat
o Procesul educaional este structurat pe 3 niveluri:
- Licen (4 ani) n specializarea Automatic i informatic aplicat
- Master (2 ani) n Automatic i informatic aplicat cu specializrile:
Controlul avansat al proceselor (master de cercetare)
Informatic aplicat n ingineria sistemelor complexe (master de
cercetare)
Ingineria conducerii avansate a fabricaiei (master de cercetare)
Informatica aplicata (master complementar multidisciplinar)
- Doctorat (3 ani) n domeniul Ingineria sistemelor
Locuri la admiterea din 2012:
Ciclu

Licenta

Buget

Plata

168
Cluj-Napoca 138
Satu-Mare 30

50
Cluj-Napoca 40
Satu-Mare - 10

Avantaje:

Tradiie (29 de promoii de absolveni)

Peste 600 de studeni studiaz n prezent la Cluj-Napoca i Satu-Mare
Spectru foarte larg de aplicare a cunotinelor dobndite
Pregtire profesional la standarde nalte
Colectiv profesoral tnr (media de vrst 39 de ani)

Unde se aplic automatica?

Controlul roboilor mobili, industriali, umanoizi

Controlul traficului rutier, feroviar, aerian
Controlul proceselor termice, chimice, etc.
Domeniul medical (controlul protezelor de membru superior i inferior)
Controlul autovehiculelor (ABS, ESP, etc.)
Automatizri casnice, automate de cafea, sucuri, bilete, bancomate, etc.
Linii de fabricaie
25

Automatizri casnice

Automate

Linii de fabricaie

26

Controlul roboilor

27

Controlul traficului

aerian
rutier

feroviar
Controlul proceselor

petrochimice

hidroelectrice

28

productia de placi ceramice

reglarea temperaturii
fabricarea berii

Domeniul medical

Controlul autovehiculelor

29

Ce vei nva?

Controlul proceselor cu ajutorul calculatorului

Limbaje de programare orientate pe aplicaii
Proiectare asistat de calculator
Modelarea i simularea proceselor
Noiuni de electronic i proiectare de circuite
Sisteme de conducere a roboilor i fabricaie asistat de calculator
Transmisii de date
etc.

Perspective
Obinerea de burse pe durata studiilor:
Burse de merit, de studiu sau sociale
Burse oferite de companiile cu care avem colaborri
Burse ERASMUS pentru studii n strintate
Angajarea n companii naionale sau multinaionale:
Emerson, Siemens, Continental,
Hanna Instruments, National Instruments, Michelin,Tenaris Silcotub,
Alcatel, Nokia, Microsoft
Continuarea studiilor la master n una din specializrile:
- Informatic aplicat n ingineria sistemelor complexe
- Controlul avansat al proceselor
- Ingineria conducerii avansate a fabricaiei
- Informatica aplicat (master complementar)
Studii de doctorat: n Romnia i/sau n strintate

Competente
C1
Utilizarea cunotinelor fundamentale de matematic, fizic, tehnica msurrii, grafic
tehnic, inginerie mecanic, chimic electric i electronic n domeniul ingineriei sistemelor.
C2
Operarea cu concepte fundamentale din tiina calculatoarelor i tehnologia informaiei.

30

C3
Utilizarea fundamentelor automaticii, a metodelor de modelare, simulare, identificare i
analiz a proceselor, a tehnicilor de proiectare asistat de calculator.
C4
Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea i mentenana echipamentelor numerice i
analogice de uz general i dedicat, inclusiv a reelelor de calculatoare, pentru aplicaii de
conducere automat, i de informatic aplicat.
C5
Dezvoltarea de aplicaii i implementarea algoritmilor i structurilor de automatizare
utiliznd medii de programare i tehnologii (sisteme bazate pe micro-controlere, procesoare de
semnal, automate programabile, etc.).
C6
Aplicarea unor fundamente de legislatie, economie, managementul proiectelor,
marketing, afaceri i asigurarea calitii n contexte economice i manageriale.

Ocupatii posibile:
Inginer automatist (214402), inginer de cercetare n automatic (251417), inginer de
cercetare n echipamente de proces (251520), inginer de cercetare n calculatoare (251414),
proiectant inginer de sisteme i calculatoare (214419), inginer de sistem n informatic (213902),
administrator de reea de calculatoare (213902), administrator baze de date (213903), manager
proiect informatic (213906), analiti, programatori, informaticieni designeri (2131), inginer
pentru sisteme i echipamente de automatizare, administrator de sisteme automate, inginer pentru
dezvoltare software pentru conducerea proceselor.

31

5. Prezentare succint a barajului Tarnia

Sistem De Achiziie Date UCC La Barajul Tarnia Judetul Cluj
Prezentarea Programului De Interpretare Date UCC UCCHALL
Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti
Prof. univ. dr. ing. Dan Stematiu

1.PREZENTARE SUCCINT A BARAJULUI TARNIA.

1.1.Denumire, tipul barajului, amplasament, etc.
Amenajarea hidroenergetic Tarnia aparine patrimoniului S.C.Hidroelectrica SA
Bucureti, fiind n administrarea Sucursalei Hidrocentrale Cluj.
Amenajarea hidroenergetic Tarnia este amplasat pe rul Someul Cald la cca.5 km.de
confluena acestuia cu rul Someul Rece i la cca.25 km.de municipiul Cluj-Napoca, n judeul
Cluj i const dintr-o acumulare (V=74 mil.mc.) creat printr-un baraj de beton n arc i o
central dispus la baza acestuia.
Acumularea Tarnia face parte din amenajarea n trepte succesive a Someului Cald i
beneficiaz n amonte de lacul de acumulare Fntnele, cu un volum de 220 mil.mc.de ap, iar n
aval se afl lacul Someul Cald cu un volum de 7.47 mil.mc.ap, creat de barajul Some Cald i
n treptele urmtoare de amenajrile Some Mic Aval (C.H.Gilu I-II, C.H.Floreti I-II).
Amenajarea hidroenergetic Tarnia are scop energetic i a fost pus n funciune n anul
1974.

1.2.Obiecte componente ale amenajrii i scurt descriere a acestora.

Amenajarea hidroenergetic Tarnia este format din urmtoarele obiecte:
32

Lacul de acumulare Tarnia:

-nivel normal de retenie (NNR) - 521.50 mdM.

-nivel minim de exploatare (NME) - 514.50 mdM.
-volum total (ntre talveg i NNR) 74 mil.mc.
-volum util (NME-NNR) 15 mil.mc.
-lungime lac (la NNR) 7 km.
-suprafa lac (la NNR) 220 ha.

Baraj Tarnia:

-baraj arcuit, cu dubl curbur.

-nlime maxim - 97.00 m.
-cot coronament - 525.00 mdM.
-cot fundaie (cheie) - 428.00 mdM.
-grosime la fundaie (cu soclu) - 16.50 m.
-grosime la nivel soclu - 11.00 m.
-grosime coronament - 4.00 m.
-lungime coronament - 237.50 m.
-descrctor de suprafa 1 buc.
-descrctor de semifund 2 buc.
-golirea de fund
-numr ploturi 20.
-lime plot - 12.5 m.

Centrala Tarnia:

-este situat la piciorul barajului, cldirea centralei are cca 40 m lungime i cca.28 m nlime
Infrastructura este format din perei groi de b.a. (diafragme) i este cuprins ntre cotele 433 i
446 mdM, suprastructura situat deasupra cotei 446 mdM este format din diafragme, cadre i
planee din b.a.Centrala hidroelectric Tarnia este echipat cu dou turbine tip Francis verticale
de tip FVM-23.5-74 cu urmtoarele caracteristici tehnice :
-cdere net 78 m.

33

-debit nominal 32.7 mc./sec.

-putere nominal 22.5 MW.

Aduciunea secundar Some Rece II-Tarnia:

-are lungimea de 3340 m, galerie cu nlimea de 2.92 m, limea de 1.92 m, pus n funciune n
1974 i are rolul s transporte n acumularea Tarnia debitele captate pe diferena de bazin aval
de reeaua de captare Some Rece I-Fntnele.Debitul instalat este Qi=10 mc./sec.
1.3.Organizarea activitii de supraveghere.
Activitatea de urmrire a comportrii construciilor n exploatare, este legiferat de Legea
Nr.10/18.01.1995, Cap.2 art.9, iar modul de desfurare a acestei activiti este reglementat de
"Regulamentul privind urmrirea comportrii n exploatare, interveniile n timp i postutilizarea
construciilor, cuprins n H.G Nr.766 / 1997, precum i n O.G Nr.244 / 28.11.2000.
Avnd n vedere contextul acestor acte legislative, S. Hidrocentrale Cluj are organizat
aceast activitate ntr-un compartiment de specialitate denumit "Laborator de Urmrirea
Comportrii Construciilor".
n cadrul laboratorului exist instruciuni tehnice interne i Proceduri
operaionalepentru efectuarea msurtorilor la E.M.M.-uri, iar n domeniul activitii de
prelucrare primar i interpretare operativ a datelor, se dispune de un program pe calculator
(UcchAll) prin care se realizeaz transformarea n mrimi fizice a tuturor citirilor efectuate la
E.M.M.-uri, precum i reprezentarea grafic a evoluiei fiecrui parametru urmrit.
Supravegherea construciilor se face cu ajutorul echipamentelor de msurare i
monitorizare EMM-uri (urmrire special) i prin observaii vizuale directe (urmrire curent).

34

2.SISTEM DE ACHIZIIE DATE UCC LA BARAJ TARNIA - JUD.CLUJ

Pe lng aceste EMM-uri care au fost montate n timpul execuiei barajului,s-a montat i
o staie automat de achiziie date UCC (de ctre SC IPA SA Bucureti-prin filiala SC IPA SA
Cluj) care a fost pus n funciune n anul 1995-1996.Aceast staie are ca scop colectarea
automat a datelor UCC de la echipamentele de msurare i monitorizare montate n corpul
barajului Tarnia, precum i transmiterea acestora la sediul S.H.Cluj-lab.UCCH.
EMM-urile msurate de staia automat sunt:
-

185 EMM-uri-rezistive Huggenberger (70 teletermetre, 62 teleformertre, 24

telepresmetre) sau inductive (29 discedimetre Telemac), conectate la o staie de achiziie
prin intermediul unor multiplexoare analogice cu relee cu 4 ci (capacitatea maxim a
staiei este de 192 EMM).
7 telependule cu comunicaie serial (bucl de curent).
1 telelimnimetru cu comunicaie serial (bucl de curent)msoar nivel i temperatura
amonte.
1 staie meteo cu comunicaie serial (bucl de curent)-msoar temperatura, precipitaii,
direcia i viteza vntului-aval de baraj.

De remarcat este faptul c n 13 ani de funcionare nu s-au efectuat lucrri de reparaii, ci

numai lucrri de ntreinere i service.
n ultimii 3 ani, datorit uzurii pieselor componente, staia a funcionat cu intermitene
din cauza deselor defeciuni, producnd astfel un grad mai redus de supraveghere n timp a
comportrii barajului Tarnia.
Pentru a se readuce staia de achiziie a datelor UCC la parametrii iniiali au fost necesare
lucrri de modernizare,propunndu-se o nou configuraie a sistemului automat de achiziie date
UCCH din barajul Tarnia
Pentru realizarea acestor lucrri a fost necesar nlocuirea modului de msur i unitate
central cu un modul de msur i unitate central cu automat programabil constnd din:
35

Modul CPU i programul software de funcionare care s permit funcionarea independent,

dup un program prestabilit al staiei n lipsa legturii cu calculatorul concentrator, i care s
permit memorarea a minim 100 seturi complete de msurtori ale EMM-urilor cu telecitire din
baraj i care s asigure filtrarea mrimilor msurate pe baza unor valori limit ale mrimilor
msurate, precum i a unor limite ale vitezei de variaie admise a mrimilor msurate.
-

Modul de extensie semnale digitale

Modul de extensie msurare rezistente.
Modul de extensie msurare tensiune pentru teledilatometre.
Plac (modul) demultiplexor msur.
Plac (modul) adaptor msur traductor inductiv.
Cutie modul msur cu elemente de conectare.
Modul panou operator staie .
Surse alimentare modul.
nlocuirea plcilor de distribuie cu relee la dulapurile de conectare-comutare vechi
DCC1, DCC2 si DCC3pentru adaptarea semnalelor de comand (3 buc).
nlocuire surs de alimentare telependule 24Vcc/6A (B) cu sursa stabilizat.
Actualizare software achiziie i telecomunicaie.
nlocuirea comunicaie serial prin bucla de curent cu comunicaie serial industrial n
standardul RS485 prin nlocuire adaptoare comunicaie RS232/bucla curent cu adaptoare
comunicaie RS232/RS485 cu izolare galvanica (11buc) i nlocuire surs alimentare
comunicaie (1buc).
Montarea celor 6 teledilatometre (fisurometre) achiziionate n cadrul unui studiu cu
I.S.P.H.
Conectarea electric a teledilatometrelor la staia automat de achiziie.
Punerea n funciune i integrarea teledilatometrelor n software-ul ahiziie, teletransmisie
i prelucrare.

Dup aceast modificare,staia automat funcioneaz correct, valorile msurate au un

grad mare de precizie i sunt folosite n continuare cu succes n interpretarea datelor UCC
privind comportarea barajului Tarnia n timp.

36

3.PREZENTAREA PROGRAMULUI DE INTERPRETARE DATE UCC UCCHALL

Mediul integrat UCCHALL a fost implementat de Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca
la SH Cluj n luna iulie 2000,iar programul BDOV (baz date observaii vizuale) din 2004.
Acest sistem informatic acoper principalele necesiti ale activitii de urmrire curent
i special a comportrii construciilor , cum sunt :
-achiziii de date.
-analize primare.
-analize aprofundate.
-elaborri de documentaii ACC.
-elaborri de rapoarte periodice.
-monitorizarea observaiilor vizuale.
Mediul integrat UCCHALL este in continua dezvoltare, completare si avizare (prin
eforturi conjugate ale Hidroelectrica Bucuresti, ISPH, ISCE, UT Bucuresti si ale
laboratorului UT Cluj).

37

6. Amenajarea hidroenergetica a raului Someul

Mic
Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti
Prof. univ. dr. ing. Dan Stematiu
Schema de amenajare

O reea de 27,755 km de aduciuni secundare i 8 captri completeaz debitele principale

care converg n acumularea Fntnele. Din cei 12 rn3 /s captai n seciunea Fntnele numai 6,55
m3/s sunt aportul Someului Cald, restul de 5,45 rnvs sunt aportul a 4 captri din bazinul rului
Iara i 4 captri ai afluenilor Someului Rece
Cele 6 acumulri de ap au o capacitate total de 303,5 mil. mc.
n cele 8 centrale puterea instalat a turbinelor este de 299 MW, care exploateaz o
cdere de 627,5 m i furnizeaz o energie de 534,4 GWh, in anul hidrologic mediu.
Schema cuprinde acumularea Fntnele (1) cu CHE Mrielu, cumularea Tarnia (2),
acumularea Someul Cald (3), amenajrile Gilu I i II (5, 6), Floreti I i II (7, 8) i MHC Cluj
(9).

38

Prima treapta Fantanele Mariselu - barajul Fantanele

Baraj de anrocamente cu masca de beton, H= 92 m.

Lungime la coronament 410 m.
Etanarea corpului barajului este realizat de o masc din beton armat la paramentul
amonte, cu grosimea variabil de la 90 cm, la vatr, la 35 cm la coronament. Masca are o
suprafa de 34.000 m2 i este constituit din 278 dale etanate n rosturi, cu band pvc.

39

l/s
Nivelul n lac

Debitul total exfiltrat

40

Pi = 220 MW,
Energia medie 390 GWh/an
O derivaie principal de 8746 m cu Di=4,40 m, un castel e echilibru, camera vanelor
fluture, galeria forat, distribuitorii i vanele sferice, transfer un debit de 58 m3/s spre centrala
Mrielu.
Centrala este amplasat in subteran, in munii Gilului, la 100 m adncime sub prul Leu
i la cca 150 m lateral in versant, intr-o cavern de 71 x 18 x 36 m.
Accesul principal n central este realizat printr-un tunel de 6 m lungime, care permite
circulaia auto, avnd o pant de 8% i parcurqind o diferen de nivel de 68 m. Evacuarea
energiei electrice din central se face printr-o galerie de cable, avnd lungimea total de 185 m,
care poate servi i acces secundar n sala mainilor.

41

Trei turbine Francis, cu ax

vertical i camer spiral
metalic nglobat n beton.
Centrala valorific o cdere
maxim de 469.50 m

A doua treapta Tarnia - Centrala baraj

42

Barajul Tarnia
Baraj arcuit cu H= 97 m; Lc = 232 m.
Cel mai zvelt baraj din ar, cu
grosimea de 11 m la baz i de 4 m
la coronament.

43

La baza barajului, imediat n aval, se afl centrala hidroelectric, a crei structur este
desprit de corpul barajului printrun rost permanent. Prizele i conductele forate ale celor 2
grupuri ale centralei sunt amplasate n 2 ploturi centrale, simetrice fa de axul barajului.
Centrala este construit n zona ploturilor 9 - 13 i este echipat cu 2 turbine, tip Francis,
cu o putere unitar de 22,5 MW.
Bazinul de linitire este continuat cu un canal, parial betonat, care strbate ultima zon a
cheilor Someului Cald.

Influena centralei aval asupra comportrii structurale a barajului Tarnia

44

H baraj = 97 m
L coronament = 232 m
B = 4 m;
b = 11 m.

Starea de fisuraie la paramentul aval

45

Cmp termic iarna

Vedere aval

Eforturi echivalente minime la paramentul aval

46

Conceptul

Parametri energetici
preconizai sunt:
P = 1000 MW, la o cdere de
565 m.
4 grupuri reversibile de 250
MW fiecare.

A treia treapta Someul Cald

Centrala baraj

47

Centrala baraj
Cadere = 21 m, Qinstalat = 70 m3/s, P = 12 MW, E = 19,4 MWh/an

Barajul Someul Cald, este un baraj de greutate din beton

H = 33,5 m i Lc = 128 m.
Lacul de acumulare V lac = 7,00 mil m3.
Sursa de alimentare de rezerv cu ap potabil i
industrial pentru staia de tratare Gilu, ce alimenteaz
municipiul Cluj Napoca.

48

Centrala hidroelectric Someul Cald, este o central amplasat la piciorul barajului, cu

infrastructura circuitului hidraulic ingropat si numai de la nivelul slii mainilor fiind
suprateran.
Este echipat cu un grup de tip Kaplan cu ax vertical de 12 MW. Regimul de funcionare
este dependent de regimul de funcionare al centralei Tarnia, capacitatea de atenuare a lacului
Someul Cald fiind redus.
A patra treapta Gilu I si II

Acumularea este amplasat pe rul Someul Mic, la captul amonte al comunei

Gilu i la 18 km de municipiul Cluj, cu un volum de 4 milioane m3 ap.
Centrala a fost echipat iniial cu un singur grup Kaplan de 5,40 MW, iar dup punerea n
funciune a treptelor din amonte i s-au mai adugat 2 turbine EOS 1100 de 0,75 MW i debit de
6,8 m3/s fiecare, amplasate tot subteran, aval de centrala iniial.

49

Barajul de greutate din beton cu H = 23,20 m, Lc = 113,50 m cuprinde barajul nedeversor

mal stng de 24,50 m, plotul priz de ap industrial de 12 m, barajul deversor de 49 m, ploturi
priz pentru CHE, de 15 m i, plotul priz de ap potabil, de 13 m.

50

CHE Gilu II

Pentru punerea n valoarea

i a potenialului existent al
rului Someul Mic, pe
tronsonul
Gilu - Cluj, s-a definitivat
sectorul prin amenajarea
unei derivaii cu dou
centrale,
Gilu II i Floreti I.

Centrala Gilu II este o

central de tip aerian, pe
derivaie, echipat cu un
grup Kaplan cu ax vertical
de 5,4 MW (45 m3/s) i 2
grupuri de tip EOS 1100 de
6,8 m3/s si respectiv de 0,75
MW, pentru preluarea
debitului suplimentar in caz
de ape mari.

A cincea treapt Floreti I si II

CHE Floreti I

51

Echipare EOS

Centrala Floreti I, identic

cu cea de la Gilu II, este o
central de tip aerian pe
canal de derivaie echipat
cu un grup Kaplan cu ax
vertical de 5,6 MW (45
m3/s) i 2 grupuri de tip
EOS 1100 de 6,8 m3/s i
putere instalat de 0,75
MW, pentru preluarea
debitului suplimentar n
situaia de ape mari.

CHE Floreti II

Acumularea Floreti II are rolul de bazin redresor dup Floreti I.

Cuveta lacului ocup cea 30 ha, iar volumul este de 1 mil m3 de ap.
Se compune din CHE, baraj deversor cu 4 deschideri echipate cu stavile segment de 5,5 x
9 m, un dig din materiale locale n lungime de 1420 m la malul drept i baraj de pmnt pentru
nchiderea frontului la versantul stng.

52

A cincea treapt Floreti I i II

Barajul Floreti II
H = 13m; Lc = 32m; Ldig = 1,42 km

Centrala Floreti II

53

Centrala Floreti II este de tipul central-baraj,

amplasat n frontul de retenie i este echipat cu
6 grupuri EOS 1100 cu ax orizontal cu debitul
instalat de 4,3 m3/s i o putere instalat de 0,217
MW.
Puterea total = 1,30 MW

MHC Cluj
MHC este ultima treapt din cascad, amplasat in municipiul Cluj, pe un canal de
derivaie la malul drept.
Centrala este echipat cu 6 grupuri de tip EOS 1100 cu ax orizontal cu debitul instalat de
4,3 m /s i o putere instalat de 0,157 MW, care n anul hidrologic mediu pot furniza 3,8 GWh.
3

54

MEASUREMENT AND CONTROL EQUIPMENT SPECIFIC TO DAM

SURVEILLANCE AND OTHER HYDOPOWER CONTRUCTIONS
UCC Automated data acquisition station at dams delivered as ready-to-use .
Tarnia Dam data acquisition was made from: ( 162 AMC resistive type Huggenberger 29
AMC inductive TELEMAC.)

Intelligent pendulum with optic barrier for measuring the dams horizontal movement
Level measurement device Baraj Tarnita, CHE Fantanele, Marisel, Amenajarea Somes
Cald, CHE Colibita.SC Hidroelectrica SA
Delivery of inverted pendulum (TELEMAC - France) with parts and accessories SC
Hidroelectrica SA
Piezometric level indicator delivery

55

7. Activitati de imbunatatire si adaptare a

programelor de studii din domeniul Ingineria
sistemelor realizate de Partenerul 4 UTIasi
P4 Universitatea Tehnica Gh. Asachi din Iasi
Conf. dr.ing. Mihai Postolache
Conf. dr.ing. Lucian Mastacan
ef lucr. dr.ing. Florin Ostafi
Cuprins
1. INTRODUCERE Obiective / Activiti / Rezultate ateptate
2. GHID DE LUCRU pentru experi n vederea modificrii planului de nvmnt n
domeniul Ingineria sistemelor
3. IMPLEMENTARE GHID DE LUCRU la P4 TUIai
4. CONCLUZII
1. INTRODUCERE - Obiective / Activiti / Rezultate ateptate
OS2 Crearea unui plan de nvmnt cu ajutorul unui Ghid curricular IS care va
asigura formarea unor competene compatibilizate la nivel european ale viitorilor
specialiti IS
A2 - Realizarea de activiti de mbuntire i adaptare a programelor de studii de nivel
licen i masterat, din domeniul Ingineria Sistemelor - IS, la nivelul universitilor
partenere din cadrul proiectului
A12. Implementarea noilor programe de studii pentru licen i masterat n domeniul IS
RA6 - Ghidul orientativ curricular din domeniul IS
2. GHID DE LUCRU pentru experi n vederea actualizrii planului de nvmnt
n domeniul Ingineria sistemelor TUIai
Etapa 1. Constituirea unei comisii de experi
Echipa de management a facultii va desemna, la propunerea directorului departamentului ce
coordoneaz funcionarea programului de studii, o comisie alctuit din 5 experi (consiliul
departamentului, sociolog).
Obiectiv - ntocmirea unui raport privind actualizarea planului de nvmnt corespunztor
programului de studii vizat (de licen sau masterat din domeniul Ingineria sistemelor).
Etapa 2. Realizarea studiului de necesitate
a) analiza critic a planului de nvmnt n vigoare raportat la progresul tiinific n
domeniu;
- se raporteaz la progresul tiinific n domeniu;
- se coreleaz cu planurile de nvmnt ale programelor de studii din universitile
europene din domeniul Ingineria sistemelor sau domenii nrudite cu acesta.
56

b) realizarea unui studiu sociologic care s investigheze ateptrile celor din mediul.
economic ce activeaz n domeniul Ingineria sistemelor privind pregtirea viitorilor
ingineri automatiti.
Etapa 3. Analiza critic a planului de nvmnt n vigoare
- analiza programelor analitice ale disciplinelor prevzute n planul de nvmnt aflat n
vigoare
- de ctre titulari;
- de ctre echipa de management a departamentului.
Raport:
- disciplinele care trebuie adaptate din punct de vedere al coninutului (cu eventuala
modificare a titulaturii) i/ sau a numrului de ore de predare i aplicaii
- plasarea acestora n cadrul programului de studiu n corelaie cu tematica celorlalte
discipline din planul de nvmnt;
- disciplinele ce ar trebui comasate, formnd o nou disciplin, sau eliminate din planul de
nvmnt;
- discipline noi ce ar trebui introduse n planul de nvmnt.
Etapa 4. Revizuirea planului de nvmnt
a) consultarea membrilor departamentului privind propunerile de modificare propuse n
raportul ntocmit la etapa 3;
b) schia noului plan de nvmnt (corelarea disciplinelor, repartizare judicioas, conform
cu reglementrile n vigoare, a numrului de ore de predare i de aplicaii i a numrului
de credite transferabile);
c) echipa de management a departamentului analizeaz condiiile materiale i de personal
ale departamentului (existena unei baze materiale corespunztoare i a unor specialiti
care s poat susine modificrile propuse ale curriculei);
d) adaptarea schiei de plan de nvmnt la realitile existente n cadrul departamentului;
e) stabilirea titularilor noilor discipline;
f) ntocmirea noului plan de nvmnt.
Etapa 5. Demararea procedurilor legale de validare a noului plan de nvmnt
Aprobare la nivelul departamentului
Aprobare n Consiliul facultii
Aprobare n Senatul universitii
3. IMPLEMENTARE GHID DE LUCRU la P4 TUIai
Etapa 1. Constituirea unei comisii de experi
Etapa 2. Realizarea studiului de necesitate
Etapa 3. Analiza critic a planului de nvmnt n vigoare
(considerate a fi realizate n cadrul proiectului prin A1, A2, A3)
Etapa 4. Revizuirea planului de nvmnt
57

Consultarea membrilor departamentului privind propunerile de modificare propuse n

documentele de raportare ale proiectului - edin departament 13 iulie 2012
- pstrarea nucleului de discipline impuse la licen i masterat
- raportarea la progresul tiinific n domeniu i corelarea cu planurile de nvmnt ale
programelor de studii din universitile europene s se fac prin coninutul disciplinelor
actuale
- diversificarea ofertei de discipline opionale (rute flexibile)
- noile discipline opionale s vin n ntmpinarea cerinelor pieei muncii
- desfurarea activitilor de tip proiect n semestrul imediat urmtor parcurgerii disciplinei
aferente Sisteme cu microprocesoare
- modificarea denumirii unei discipline - Transmisii de date i controlul la distan al
proceselor.
- adugarea unor discipline liber alese (facultative) care s aduc un plus de competene
transversale (Comunicare profesional, Gestiunea i protecia proprietii intelectuale)
- inlocuirea unor discipline opionale din programele de masterat cu altele mai solicitate de
piaa muncii
IMPLEMENTARE GHID DE LUCRU la P4 TUIai, 3 AIA, DI

IMPLEMENTARE GHID DE LUCRU la P4 TUIai, 3 AIA, DO

58

IMPLEMENTARE GHID DE LUCRU la P4 TUIai, 4 AIA, DI

IMPLEMENTARE GHID DE LUCRU la P4 TUIai, 4 AIA, DO

IMPLEMENTARE GHID DE LUCRU la P4 TUIai, 1M SCI, DO

IMPLEMENTARE GHID DE LUCRU la P4 TUIai, 2M SCI, DO

59

IMPLEMENTARE GHID DE LUCRU la P4 TUIai, 1M SCA, DO

Aprobare planuri de nvmnt seria 2012-2016 (licen) si seria 2012-2014 (master) n

Consiliul Facultii de Automatic i Calcatoare 21 septembrie 2012
Urmeaz aprobarea planurilor de nvmnt seria 2012-2016 (licen) i seria 2012-2014
(master) n Senatul Universitii Tehnice Gheorghe Asachi din Iai 28 septembrie 2012
4. CONCLUZII
-

Este necesar n continuare o analiz pe programele analitice ale disciplinelor i (coninutul

acestora)
Se are n vedere iniierea unui nou program de masterat, n domeniul Informaticii aplicate.

60

8. Big Data - Noua paradigma pentru inovare,

competitie si productivitate
Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti
Prof. univ. dr. Viorel Marinescu
Oracle Romania
Dr. Ing. Dan Grlau
Astazi informatia digitala este prezenta in fiecare sector, in fiecare domeniu economic si
in fiecare organizatie. Daca pana nu demult aceasta tema ar fi interesat doar pe cativa impatimiti,
notiunea de Big Data (care se refera la multimi de date structurate - arbori, tablele sau baze de
date - si nestructurate a caror dimensiune depaseste capabilitatile tipice de captare, stocare
management si analiza ale programelor de admistrare ale bazelor de date) devine relevanta
pentru leaderii din toate domeniile in avantajul consumatorilor de produse si servicii care pot
beneficia de pe urma aplicarii acestui concept. In ultimii ani, Big Data a devenit una din cele mai
strans monitorizate directii din tehnologia informatiei. Explozia de date digitale din ultima
decada, incluzand informatie generata de dispozitive, dar si datele furnizate de retelele de
socializare forteaza companiile sa faca fata provocarilor rezultate in urma achizitiei, organizarii
si analizei acestor noi surse de date pentru a lua decizii mai bune de business.
Pe de alta parte, abilitatea de a stoca, agrega si combina datele in vederea utilizarii
rezultatelor pentru efectuarea de analize aprofundate a devenit extrem de accesibila. Pentru
cateva sute de dolari se poate cumpara un disc cu capacitatea de memorare a intregii muzici
create vreodata. Mijloacele de extragere de informatii din datele stocate s-au imbunatatit
dramatic pe masura aplicatiilor din ce in ce mai sofisticate, combinate cu sporirea puterii de
calcul. Mai mult, abilitatea de a genera, comunica, partaja si accesa date a fost revolutionata de
numarul crescand de persoane, echipamente si senzori conectate la retelele digitale. Statisticile
arata ca in 2011 peste 77% din populatia globului utiliza telefoane mobile iar dintre acestea 12%
erau smartphone-uri a caror penetrare creste cu 20% pe an. Mai bine de 30 de milioane de
senzori sunt prezenti in transporturi, automobile, utilitati/contoare sau retail iar numarul
senzorilor creste cu o rata de 30% pe an. Dimensiunea si scopul schimbarilor pe care Big Data le
aduce se situeaza pe un punct de inflexiune cu tendinta de expandare rapida pe masura ce o serie
de tehnologii tind sa se accelereze si sa convearga.
Un studiu McKinsey Global Institute releva urmatoarele tendinte legate de Big Data:
1. Informatia digitala a patruns in fiecare domeniu industrial sau afacere si reprezinta in
momentul de fata un element important in procesul de productie (intreprinderile au stocat
mai bine de 7 exabytes pe discuri in 2010 in timp ce consumatorii au stocat 6 exabytes pe
PC-uri si notebook-uri. Organizatiile de astazi genereaza mai multe date intr-o singura zi
decat genera intregul internet in anul 2000 (GIGACOM report, 5 real-world uses of Big
Data, David Smith, 2011). Un Exabyte este echivalent cu de 4000 de ori informatia
memorata in biblioteca congresului SUA (235 TB). Insa Big Data reprezinta mai mult
61

decat administrarea de Exabytes de date. Este vorba de gestionarea unui numar complex
de fluxuri de date nestructurare (precum pagini de web, fluctuatii bursiere, message
generate de echipamente, fluxuri din retelele de socializare si alte mesaje comerciale)
care contin informatii valoroase.
2. Big Data creaza valoare in mai multe feluri:
a. Crearea de transparenta pur si simplu facilitatea accesului la date pentru partile
interesate poate crea o valoare imensa. De exemplu, in sectorul public, daca datele
relevante sunt accesibile mai multor departamente altfel separate, acest lucru
poate reduce dramatic timpul de cautare si si procesare. In industrie integrarea
datelor din cercetare/dezvoltare cu cele din proiectare si fabricatie pentru a
permite ingineria paralela poate reduce semnificativ timpul de lansare a noilor
produse si imbunatatirea calitatii. Multe companii intrezaresc o imensa
oportunitate in in dezvaluirea unor tipuri de date pentru a livra informatii mai
bune despre particularitatile unei afaceri.In timp ce instrumentele de analiza erau
considerate pana nu demult un avantaj competitiv, trendul actual este din ce in ce
mai pronuntat avertizeaza ca neutilizarea de instrumente analitice sofisticate
creaza un dezavantaj competitiv.
b. Permite experimenarea pentru descoperirea nevoilor, expunerea variabilitatii si
cresterea performantei. Pe masura ce se creaza date tranzactionale in format
digital, organizatiile pot colecta date de performata mai precise si mai detaliate (in
timp real sau aproape real) despre orice incepand cu stocuri de materiale pana la
numarul de zile in care personalul a fost absent pe caz de boala.Utilizarea datelor
pentr a studia variatia performantei si intelegerea cauzelor care o influenteaza
permite controlul performantei pentru atingerea unor nivele mai bune.
c. Segmentarea populatiei pentru activitati particularizate. Big Data permite
organizatiilor sa creeze segmentari specifice si sa croiasca produse si servicii
pentru nevoi specifice, tehnica folosita in marketing si managementul riscului.
Companiile de bunuri si servicii folosesc instrumente Big Data din ce in ce mai
sofisiticate pentru microsegmentare in timp real, pentru promovare si reclama. O
companie de unelte agricole utilizand Big Data si o strategie de micro-marketing
a reusit sa creasca volumul de vanzari cu pana la 50% (Selling into Micromarkets,
Manish Goyal et al, Harvard Business Journal, July-August 2012).
d. Inlocuirea sau sustinerea procesului de decizie umana cu algoritmi
automatizati.Exemple ale acestui tip de aplicatii sunt intalnite in sectorul financiar
bancar pentru modelarea riscului in gestiunea portofoliilor clientilor sau
supravegherea tranzactionarilor bursiere anormale si marcarea lor pentru analiza
umana amanuntita.
e. Inovarea de noi modele de afaceri, productie si servicii. Big Data permite
companiilor sa creeze noi produse si servicii si sa le imbunatateasca pe cele
existente sau sa inventeze modele complet noi de business. De exemplu in timpul
dezastrului petrolier din Golful Mexic din 2010, Institutul National de Stiinta si
Tehnologie din SUA a rulat modele de evaluare a incertitudinii cauzate de

62

3.

4.

5.

6.

7.

dezastru prin armonizarea estimarilor din surse diverse in vederea emiterii de

avertizari si coordonarea eforturor de raspuns la dezastru.
Folosirea Big Data va deveni element cheie pentru competitivitate si cresterea firmelor
individuale. Exemplul il ofera Tesco din Marea Britanie care a resusit sa atraga cota de
piata de la competitie, dar exista exemple si in sectorul financiar bancar sau asigurari.
Multe companii au acces la seturi de date valoroase generate de propriile produse si
servicii.
Folosirea Big Data va permite cresterea productivitatii si surplus pentru consumatori, prin
cresterea eficientei si eficacitatii permitand organizatiilor sa faca mai mult cu mijloace
mai reduse si la calitate mai ridicata. Cu alte cuvinte sa creasca procentul de valoare
adaugata din produsele si serviciile lor.
Exista sectoare care vor fi favorizate in folosirea Big Data. Printre acestea se numara
sectorul de produse electronice si tehnologia informatiei, urmat de serviciile financiar
bancare si sectorul public.
Va exista un deficit de resurse umane cu abilitati de utilizare a Big Data. Este vorba de
persoane cu expertixa aprofundata in statistica si sisteme automate de luare a deciziei
(business intelligence) si de manageri si analisti care stiu sa conduca afaceri utilizand
avantajle Big Data.
Exista mai multe probleme care trebuie adresate pentru punerea in valoare a potentialului
Big Data:
a. Politici de date- secuiritate, proprietate intelectuala, responsabilitati.
b. Tehnologii: stocare, putere de calcul si software analitic
c. Modificari organizationale si resurse adecvate
d. Acces la date. Pentru a permite desfasurarea proiectelor transformationale
companiile trebuie sa integreze informatii din surse multimple si sa le puna in
evidenta potentialul.
e. Structura sectoarelor industriale ne arata o dinamica diferita . De exemplu in
sectorul public unde exista o lipsa de competitie, eficienta si productivitatea sunt
scazute. Ca rezultat, acest sector va avea de traversat mai multe bariere atunci
cand se pune problema captarii si utilizarii potentialului Big Data.

Din punct de vedere arhitectural o solutie Big Data contine capabilitati de captare a
datelor structurate, semistructurate sau nestructurate, stocare/prelucrare, integrare, organizare,
analiza si guvernanta.

63

Platforma Oracle Big Data

FLUXURI

DECIZIE

ACHIZITIE
VISUALIZARE

ORGANIZARE

ANALIZA
DESCOPERIRE
Copyright 2012, Oracle and/or its affiliates. All rights
reserved.

Slide 3

Componenta critica care face diferenta se regaseste in nivelul de integrare. Acesta trebuie
sa poata fi extins asupra tuturor tipurilor de date si domenii si sa asigure continuitate in achizitia
si prelucrarea datelor traditionale si a celor disponibile in formate noi. Capabilitatea de integrare
a datelor trebuie sa acopere intregul spectru de viteze si frecvente, sa acomodeze capacitati
extreme si in continua crestere si sa poata acomoda diversitatea. Instrumentele prevazute trebuie
sa asigure integrare cu Hadoop si MapReduce cu depozitele de date si datele tranzactionale intr-o
maniere bidirectionala. Trebuie asigurata posibilitatea incarcarii de fragmente de informatie utila
provenite din prelucrarea Big Data in depozitele de date (Data Warehouse) pentru analiza
ulterioara. De asemenea trebuie asigurat accesul la date structurate precum informatie despre
profilul beneficiarului in timp ce se executa prelucrari in Big Data pentru a gasi anumite tipare si
pentru a detecta activitati frauduloase.

Orientarea spre o Arhitectura Integrata

Master &
Ref Data

Stocare/Procesare

DBMS
(OLTP)

Date
Transactionale

Integrare

Organizare

Analiza
Reportari &
Tablu de bord

DB Replic
ODS

Alerte

ETL/ELT
Data
Warehouse

Generate de
echipamente

ChangeDC

Retele de
socializare

Hadoop
Cluster w
MapReduce

Text, Imagini
Video, Audio

Key-Value
Data Store

Guvernanta

Exec si planificare
Suport decizie
Analitice pe Text
si Cautare

Data Marts

Real-Time
Streaming
(CEP Engine)

MessageBased

Analitice in baza
de date
Analitice Advansate

Administrare,
Securitate, Governanta

Nestructurate

Semistructurate

Structurate

Captura

Descoperire Vizuala

Asadar, prin prisma utilizatorului divizarea intre datele structurate si cele nestructurate nu
mai este sesizabila. Din acest punct de vedere dispare diferenta dintre date tranzactionale si Big

64

Data. Totul pare uniform atunci cand se navigheaza prin date si informatii, ipoteze de test,
analize de tipare si suport decizie pe baza datelor analizate.
Rezolvarea problemei pleaca de la modul in care sunt folosite datele, fie ca acesta sunt de
tip tranzactional si prin urmare memorate in structuri de tip RDBMS (Relational Database
Management System) sau de tip document administrate in structuri de gestiune a continutului
(Content Management). Instrumentele de integrare a datelor rezolva diferenta dintre cum se
folosesc aceste documente si maniera lor de stocare iar adevarata valoare a Big Data rezida in
corelarea dintre datele tranzationale si cele nestructurate.
Solutia Oracle pentru Big Data este axata pe familia de sisteme optimizate de tip EXA,
astfel:

Dispozitivul Big Data Appliance pentru colectare/stocare date nestructurate sau semi
structurate.
Exadata pentru a combina datele pe care clientul le-a structurat, impreuna cu datele
organizate pe baza de scheme si care constituie tinta pentru aplicatii analitice.
Exalytics ca solutie de mare performanta pentru aplicatii analitice extreme.

Toate sistemele optimizate prezentate mai sus se interconecteaza prin Infiniband in

vederea accelerarii traficului si analizei rapide pentru care utilizeaza faciliatile incluse in baza de
date Oracle 11g.

Integrare Big Data cu DW si BD Relationale

Platforma Oracle
Big Data

Oracle
Exadata

Oracle
Exalytics

Flux

Achizitie

Organizare

Analiza & Vizualizare

Incarca de la procesorul Big Data in DW pentru analiza ulterioara

Acces la informatia utilizator simultan cu procesare in Big Data pentru a gasi anumite tipare

Aceasta facilitate permite beneficiarilor sa analizeze in flux continuu toata informatia pe

care o au la dispozitie (cea relationala si nerelationala nestructurata sau semi-structurata).
Arhitectura propusa prezinta urmatoarele avantaje:
1. Este o platforma comprehensiva, conceputa de Oracle pentru a acoperi tot lantul de
valoare Big Data, si anume pe partea de achizitie date cu Oracle NoSQL Database si
Exadata, pe partea de organizare/structurare a informatiei cu ODI (Oracle Data

65

Integrator), OLH si Hadoop iar pe partea de analitza cu intreg portofoliul de instrumente

analitice avansate.
2. Solutia este optimizata pentru volume extreme de analiza. Exadata, echipamentul Big
Data si masina analitica Exalytics sunt strans integrate. In acest sens portofoliul de
instrumente este foarte elaborate si cuprinde utilitare statistice si analitice avansate
(Oracle Enterprise R), data si text mining, analitice SQL, analitice semnatice, spatial si
extensie pentru includerea MapReduce.
3. Platforma este dimensionata pentru aplicatii de talie Enterprise cu performanta extrema
si securitate asigurate cu Oracle Exadata, scalabilitate si raport pret/performanta optim
asigrat de Apache Hadoop si NoSQL Database pentru date nerelationale. Analitice
scalabile pentru nivel Enterprise sunt asigurate de platforma Exalytics, si aplicatiile
Oracle Enterprise R si Oracle Data Mining.
4. Ansamblul este conceput ca un tot unitare in care exista un punct de contact unic pentru
intreaga solutie care a fost optimizata integral de Oracle de la procesoare la aplicatiile
software.
Era Big Data, asa cum e denumtia in presa de specialitate (Making Advanced Analytics
Work for You Dominic Barton & David Court, Harvard Business journal, oct 2012)
evolueaza rapid si organizatile care inteleg acest lucru trebuie sa actioneze acum, concentranduse pe efortul de a acumula date, de a construi modele si de a transforma cultura organizationala.
Aceste eforturi se incadreaza in demersul general de mentinere a agilitatii si flexibilitatii in
contextual economic fluid contemporan. Aceasta viziune este esentiala datorita faptul ca
informatia in sine impreuna cu tehnologia asociata pentru administrare si analiza va continua
sa creasca si sa se modifice, generand astfel un flux constant de oportunitati. Pe masura ce mai
multe organizatii invata deprinderile esentiale de a folosi Big Data, construirea de capabilitati
superioare va devein destul de rapid un avantaj competitiv esential.

66

9. Studiul si dezvoltarea tehnicilor de conducere

specifice ingineriei sistemelor folosind
platforma integrata ASTANK 2
P6 - ASTI Automation
As. Univ. Drd. Grigore Stamatescu
1

Descrierea platformei

ASTANK-2 descrie un sistem hidraulic bazat pe un proces format din dou rezervoare
deschise, unul de sectiune constant, iar cellalt cu seciune variabil, ntre care se
manevreaza un fluid, antrenat de o retea de pompare si distributie. Pe lang cele dou
rezervoare n care se realizeaz efectiv controlul nivelelor si a debitelor de alimentare, exist
si un rezervor acumulator.
2

Structura platformei

Referitor la structura instalatiei, aceasta este format din trei mari grupari de
componente:
1. Sistem de bazine interconectate - doua rezervoare gradate (bazin 1 si bazin
2 - figura 2) si interconectate la nivelul inferior prin intermediul unui racord
configurabil (ntre deschis 100% si ntrerupt) si un al treilea folosit pe post de
rezervor acumulator.
Se observ c fiecare dintre cele dou bazine gradate permite evacuarea lichidului
prin curgere libera, avand cate o conducta scurt si un robinet de nchidere
montate pe suprafata bazei.
De asemenea, fiecare dintre cele trei bazine are montat si cte un contact de tip
reed (cu activare pe baza de cmp magnetic) cu flotor folosii pe post de senzori
discreti de nivel. Acetia ofer la iesire un semnal binar (0V sau 24V) care, la
activare, indic faptul c s-au depasit limitele de siguranta impuse pentru
functionarea instalatiei.

67

Figura 1: ASTANK-2
2. Retea de pompare principal
a - un sistem ramificat de conducte pe care se
gsesc plasate o serie de traductoare (presiune P i debit FT1 si FT2) si elemente de
execuie (pompa P si electrovalvele reglabile EV 1 si EV 2). Acest sistem are rolul
de a alimenta cu lichid bazinele unu si doi, permindi realizarea unor bucle de
reglare a debitului pe fiecare dintre cele dou ramuri ale retelei.
Pompa cu debit variabil care asigur fluxul volumic pe reteaua de pompare are n
dotare un motor monofazat alimentat prin intermediul unui convertizor de
frecventa, pentru a i se putea varia turatia (n functie de frecventa de alimentare).
Aceasta pompa colecteaz lichidul acumulat n bazinul colector si o trimite prin
reteaua de conducte cu scopul de a umple bazinele, conform unor specificatii de
functionare.
3. Reteaua secundar
a de pompare - este format din dou pompe cu debit
fix care au rolul de a prelua lichidul din bazinul colector si a-l trimite,
independent, catre cele doua bazine. Funtionarea pompelor este independent i
sunt comandate separat prin intermediul unor semnale binare. Aceste pompe
auxiliare au fost prevzute pentru a asigura un flux suplimentar de lichid ctre
bazine, n afara celui care este trimis prin reteaua principala (de exemplu:
volume perturbatoare la reglarea nivelului).

Figura 2: Schema de principiu - ASTANK2

3

Tematici de lucru

Cu ajutorul acestei platforme se poate acoperi o gama foarte variata de activiti de

laborator specifice mediului academic unde se studiaz notiuni legate de automatizarea
proceselor. Dintre aceste activitati se evidentiaz:
modelarea matematic i/sau aplicarea unor tehnici de identificare
68

 implementarea i testarea unor algoritmi numerici de reglare

conducerea proceselor industriale complexe
implementarea unor structuri avansate de comanda
implementarea unor tehnici evoluioniste de reglare i control (tehnici Fuzzy, algoritmi
genetici, reele neuronale)
studiul traductoarelor i al metodelor de achiziie i prelucrare de semnal
studiul echipamentelor de acionare moderne (pompa cu motor comandat prin intermediul
unui convertizor de frecven, electrovalve -ventile de reglare.

69

Structura de conducere

O posibil structur de conducere a platformei este propus n figura 3. Arhitectura de

conducere are n componena sa un automat programabil, avnd rolul de a achiziiona i
controla mrimile din proces.
Cele dou interfee (cea principal, realizat pe un sistem PC, i cea local,
implementat pe un ecran tactil) permit monitorizarea mrimilor din proces, controlul asupra
elementelor de execuie i comutarea manual/automat pentru structurile de conducere.

Figura 3: Structura de conducere

Prin intermediul serverului OPC este posibil comunicaia cu Matlab/Simulink.
5

Implementari actuale

Step 7 + WinCC (Tia Portal v11)

70

Matlab + Simulink

LabVIEW

Concluzii

Plaforma ASTANK-2 prezint o utilitate didactic deosebit n vederea familiarizrii

cu sistemele complexe de conducere.
71